Ordinul nr. 123/2010
privind stabilirea anumitor derogări pentru acceptarea populațiilor locale și a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradițional, în localități și regiuni specifice și care sunt amenințate de eroziune genetică și a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinsecă pentru producția agricolă comercială, dar create pentru a fi cultivate în condiții speciale, precum și pentru comercializarea semințelor acestor populații locale și soiuri
prezumat în vigoare
Văzând Referatul de aprobare nr. 80.098 din 19 mai 2010 al Direcției generale politici agricole,
în baza prevederilor
art. 12 din Legea nr. 266/2002
privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante, ale
Directivei 2009/145/CE
a Comisiei din 26 noiembrie 2009 de stabilire a anumitor derogări pentru acceptarea varietăților primitive și a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradițional, în localități și regiuni speciale și care sunt amenințate de erodare genetică și a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinsecă pentru producția vegetală comercială, dar create pentru a fi cultivate în condiții speciale, precum și pentru comercializarea semințelor acestor varietăți primitive și soiuri, precum și ale
Directivei Consiliului 2002/55/CE
din 13 iunie 2002 privind comercializarea semințelor de legume,
în temeiul prevederilor
art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 25/2010
privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite următorul ordin:
Capitolul I Obiect și definiții
Articolul 1
Obiect
Prezentul ordin stabilește anumite derogări privind conservarea <<în situ>> și utilizarea durabilă a resurselor genetice ale plantelor, prin intermediul cultivării și comercializării, cu privire la speciile de legume care intră sub incidența
Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.366/2005
pentru aprobarea Regulilor și normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul și certificarea calității și/sau comercializarea semințelor de legume, cu modificările și completările ulterioare:
a) pentru a fi acceptate în vederea includerii în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în conformitate cu
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005
pentru aprobarea Regulilor privind testarea și înregistrarea soiurilor de legume, cu modificările și completările ulterioare, populațiile locale și soiurile care sunt cultivate, în mod tradițional, în localități și regiuni speciale și care sunt amenințate de eroziune genetică, denumite în continuare soiuri în conservare; și
b) pentru a fi acceptate în vederea includerii în catalogul menționat la lit. a), soiurile lipsite de valoare intrinsecă pentru producția agricolă comercială, dar create pentru a fi cultivate în condiții speciale, denumite în continuare soiuri create pentru a fi cultivate în condiții speciale; și
c) pentru comercializarea semințelor acestor soiuri în conservare și ale soiurilor create pentru a fi cultivate în condiții speciale.
Speciilor de legume care nu sunt prevăzute în prezentul ordin li se aplică prevederile
Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 , cu modificările și completările ulterioare, precum și ale
Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 2
Definiții
În cuprinsul prezentului ordin termenii folosiți se definesc astfel:
a) conservarea <<în situ>> înseamnă conservarea materialului genetic în mediul său natural și, în cazul speciilor de plante cultivate, în mediul agricol în care și-au dezvoltat caracterele lor distinctive;
b) eroziune genetică înseamnă pierderea în timp a diversității genetice între și în cadrul populațiilor sau soiurilor din aceeași specie sau reducerea bazei genetice a unei specii datorită intervenției umane sau schimbărilor de mediu;
c) populație locală înseamnă un ansamblu de populații sau clone ale unei specii de plante care s-au adaptat natural la condițiile de mediu ale regiunii în care s-au dezvoltat.
În contextul prezentului ordin, măsuri oficiale înseamnă măsuri luate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin:
a) Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, organ de specialitate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în conformitate cu
privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semințelor și a materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante;
b) autoritatea competentă privind calitatea semințelor, stabilită prin
- Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor (INCS);
c) autoritățile stabilite la nivel teritorial, în subordinea autorității competente - inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor (ITCSMS) și Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor (LCCSMS);
d) autoritățile responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor.
Capitolul II Soiuri în conservare
Secțiunea 1 Înregistrarea soiurilor în conservare
Articolul 3
Soiuri în conservare
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, poate înregistra în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România soiurile în conservare care îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 4 și 5.
Soiurile în conservare trebuie să poarte mențiunea "soiuri în conservare" în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România.
Soiurile în conservare pot fi acceptate după cum urmează:
a) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, poate accepta un soi a cărui sămânță poate fi fie certificată ca "sămânță certificată a unui soi în conservare", fie controlată ca "sămânță standard a unui soi în conservare". Un astfel de soi este înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi în conservare a cărui sămânță trebuie să fie certificată în conformitate cu art. 10 sau să fie controlată în conformitate cu art. 11;
b) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, poate accepta un soi a cărui sămânță poate fi controlată doar ca "sămânță standard a unui soi în conservare". Un astfel de soi este înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi în conservare a cărui sămânță trebuie să fie controlată în conformitate cu art. 11.
Articolul 4
Cerințe fundamentale
Pentru a fi acceptată/acceptat ca soi în conservare, o populație locală sau un soi dintre cele la care se referă art. 1 alin. (1) lit. a) trebuie să prezinte un interes pentru conservarea resurselor genetice ale plantelor.
Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (2) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor adoptă pentru unele specii propriile prevederi privind distinctivitatea, stabilitatea și uniformitatea soiurilor în conservare.
În situația prevăzută la alin. (2) Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor se asigură că pentru distinctivitate și stabilitate se aplică cel puțin caracteristicile menționate în:
a) chestionarele tehnice asociate protocoalelor de testare ale Oficiului Comunitar al Soiurilor de Plante (CPVO), enumerate în anexa nr. 4 la
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, corespunzătoare speciilor respective; sau
b) chestionarele tehnice prevăzute în ghidurile Uniunii Internaționale pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante (UPOV), enumerate în anexa nr. 5 la
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, corespunzătoare speciilor respective.
Pentru evaluarea uniformității se aplică prevederile
Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care nivelul uniformității este stabilit pe baza plantelor atipice, se aplică o populație standard de 10% și o probabilitate de acceptare de cel puțin 90%.
Articolul 5
Cerințe procedurale
Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, nu este cerută nicio examinare oficială dacă următoarele informații sunt suficiente pentru luarea unei decizii de către Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor referitoare la admiterea soiurilor în conservare:
a) descrierea soiului în conservare și denumirea acestuia;
b) rezultatele testelor neoficiale;
c) cunoștințe dobândite din experiența practică în timpul cultivării, multiplicării și utilizării, așa cum au fost notificate de către solicitant;
d) alte informații din partea autorităților responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau din partea organizațiilor recunoscute în acest sens de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Articolul 6
Excludere de la admitere
Un soi în conservare nu poate fi acceptat pentru înregistrare în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în cazul în care:
a) acest soi este deja înscris în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi, altul decât soi în conservare, sau a fost radiat din Catalogul comun al soiurilor de legume în ultimii 2 ani ori dacă perioada acordată sub incidența art. 15 alin. (2) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, a expirat cu cel puțin 2 ani înainte; sau
b) are acordată protecție juridică comunitară în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 2.100/1994
al Consiliului din 27 iulie 1994 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante sau are acordată protecție juridică națională ori se află în curs de aprobare o cerere pentru obținerea acestui drept.
Articolul 7
Denumiri
În ceea ce privește denumirile soiurilor în conservare cunoscute înainte de 25 mai 2000, la inițiativa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, pot fi permise derogări de la
Regulamentul (CE) nr. 637/2009
al Comisiei din 22 iulie 2009 privind stabilirea regulilor de aplicare legate de eligibilitatea denumirilor soiurilor de plante agricole și specii de legume, cu excepția cazului în care asemenea derogări ar încălca drepturile anterioare ale unei terțe părți care este protejată în conformitate cu art. 2 din același regulament.
Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor poate accepta mai mult de o denumire pentru un soi, în cazul în care este vorba despre denumiri tradiționale cunoscute.
Articolul 8
Regiunea de origine
În cazul în care Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor acceptă un soi în conservare, trebuie să identifice localitatea sau localitățile, regiunea sau regiunile în care se cultivă soiul în mod tradițional și în care acesta s-a adaptat în mod natural, denumită în continuare regiune de origine. La stabilirea regiunii de origine pentru un anumit soi se va ține cont de informațiile furnizate de către autoritățile responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau de către organizațiile recunoscute în acest sens de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În cazul în care regiunea de origine se situează atât pe teritoriul României, cât și pe cel al altor state membre, aceasta trebuie identificată de către Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor de comun acord cu toate statele membre în cauză.
Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor sau autoritățile din statele membre care procedează la identificarea regiunii de origine trebuie să notifice Comisiei Europene regiunea identificată.
Articolul 9
Menținerea
Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor și Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor se asigură că menținerea unui soi în conservare este efectuată în regiunea de origine.
Secțiunea 2 Producerea de semințe și comercializarea soiurilor în conservare
Articolul 10
Certificarea
Prin derogare de la cerințele de certificare stabilite la art. 20 din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 , cu modificările și completările ulterioare, sămânța unui soi în conservare poate fi certificată ca sămânță certificată a unui soi în conservare în cazul în care aceasta respectă următoarele cerințe:
a) sămânța provine din sămânță produsă în conformitate cu practici bine definite pentru menținerea soiului;
b) sămânța trebuie să îndeplinească cerințele de certificare ca sămânță certificată prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. D din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cerințelor referitoare la puritatea varietală minimă și a cerințelor privind examinarea oficială sau examinarea sub supraveghere oficială. Semințele trebuie să aibă o puritate varietală suficientă.
Articolul 11
Verificarea
Prin derogare de la prevederile art. 20 din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor pot stabili că sămânța soiurilor în conservare poate fi controlată ca "sămânță standard a unui soi în conservare", dacă respectă următoarele:
a) îndeplinește cerințele privind comercializarea ca sămânță standard prevăzute în
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 , cu modificările și completările ulterioare, și în
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cerințelor privind puritatea varietală minimă a soiului;
b) are puritate varietală suficientă.
Articolul 12
Testarea semințelor
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România se asigură că sunt efectuate testele pentru a verifica faptul că sămânța soiurilor în conservare îndeplinește cerințele de certificare prevăzute la art. 10 și 11.
Testele menționate la alin. (1) trebuie să se efectueze în conformitate cu metodele internaționale actuale sau, în cazul în care nu există astfel de metode, în conformitate cu orice metodă corespunzătoare.
În ceea ce privește testele menționate la alin. (1), autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România ia măsuri pentru a se asigura că probele sunt prelevate din loturi omogene și că se aplică normele privind greutatea lotului și greutatea probei prevăzute la art. 25 alin. (2) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 , cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 13
Regiunea de multiplicare a semințelor
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România se asigură că sămânța unui soi în conservare poate fi produsă numai în regiunea de origine.
În cazul în care sămânța unui soi în conservare nu poate fi produsă în regiunea de origine, din cauza unei probleme de mediu specifice, autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor pot aproba regiuni suplimentare pentru producerea semințelor, ținând seama de informațiile furnizate de către autoritățile responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau de către organizațiile recunoscute în acest sens de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Semințele unui soi în conservare produse în regiunile suplimentare sunt utilizate exclusiv în regiunea de origine.
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor trebuie să notifice Comisiei și celorlalte state membre regiunile suplimentare pe care intenționează să le aprobe în vederea producerii de semințe, în conformitate cu alin. (1).
Comisia Europeană și celelalte state membre pot, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii acestor notificări, să solicite aprobarea Comitetului permanent pentru semințe și material de înmulțire agricol, horticol și forestier. În conformitate cu art. 48 alin. (1) lit. (b) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 , cu modificările și completările ulterioare, autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România adoptă o decizie care să stabilească, după caz, restricții sau condiții privind desemnarea acestor regiuni.
În cazul în care nici Comisia, nici alte state membre nu efectuează o solicitare în temeiul alin. (5), autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor pot aproba regiunile suplimentare în vederea producerii semințelor conform notificării.
Articolul 14
Condiții pentru comercializare
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România se asigură că semințele unui soi în conservare pot fi comercializate numai în următoarele condiții:
a) au fost produse în regiunea de origine a acestuia sau într-o regiune menționată la art. 13;
b) comercializarea are loc în regiunea sa de origine.
Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. b), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, poate să aprobe regiuni suplimentare pe teritoriul României pentru comercializarea semințelor dintr-un soi în conservare, cu condiția ca regiunile respective să fie comparabile cu regiunea de origine în ceea ce privește habitatele naturale și seminaturale ale soiului în cauză.
În cazul în care autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor aprobă astfel de regiuni suplimentare, trebuie să se asigure că volumul de semințe necesar pentru producerea cel puțin a cantității de semințe menționate la art. 15 este rezervat în scopul conservării soiului în regiunea sa de origine.
Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor informează Comisia Europeană și celelalte state membre cu privire la aprobarea regiunilor suplimentare respective.
În cazul în care autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor aprobă regiuni suplimentare pentru producerea de semințe, în conformitate cu art. 13, nu se va folosi derogarea prevăzută la alin. (2).
Articolul 15
Restricții cantitative
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România se asigură că, pentru fiecare soi în conservare, cantitatea de semințe comercializate pe an nu depășește cantitatea necesară pentru producția de legume pe numărul de hectare stabilit în anexa nr. 1 pentru speciile respective.
Articolul 16
Aplicarea restricțiilor cantitative
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România trebuie să se asigure că producătorii îi notifică, înainte de începutul fiecărui sezon de producție, datele privind suprafața și locația zonei destinate producției de semințe.
În cazul în care, pe baza notificărilor menționate la alin. (1), cantitățile stabilite de autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 15 sunt susceptibile de a fi depășite, autoritatea competentă alocă fiecărui producător în cauză cantitatea pe care poate să o comercializeze în respectivul sezon de producție.
Articolul 17
Închiderea ambalajelor
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România se asigură că semințele din soiurile în conservare pot fi comercializate numai în ambalaje închise prevăzute cu un sistem de închidere.
Furnizorul trebuie să închidă ambalajele semințelor în asemenea mod încât să nu poată fi deschise fără ca sistemul de închidere să se deterioreze sau fără să lase urme de manipulare pe eticheta furnizorului ori pe ambalaj.
În vederea asigurării închiderii în conformitate cu alin. (2), sistemul de închidere cuprinde cel puțin eticheta sau un sigiliu.
Articolul 18
Etichetarea
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România se asigură că ambalajele sau recipientele cu semințe din soiuri în conservare poartă o etichetă a furnizorului sau o mențiune tipărită care cuprinde următoarele informații:
a) mențiunea "reguli și norme CE";
b) numele și adresa persoanei însărcinate cu aplicarea etichetelor sau marca de identificare a acesteia;
c) anul sigilării, exprimat după cum urmează: "sigilat ...." (anul), sau anul ultimei eșantionări în vederea efectuării ultimei analize de germinație, exprimat după cum urmează: "eșantionat _" (anul);
d) specia;
e) denumirea soiului în conservare;
f) mențiunea "sămânță certificată a unui soi în conservare" sau "sămânță standard a unui soi în conservare";
g) regiunea de origine;
h) în cazul în care regiunea de producere a seminței este diferită de regiunea de origine, se indică regiunea de producere a seminței;
i) numărul de referință al lotului, dat de persoana responsabilă cu aplicarea etichetelor;
j) greutatea netă sau brută declarată ori numărul declarat de semințe;
k) în cazul în care se indică greutatea și faptul că au fost utilizate pesticide granulate, substanțe de drajare sau alți aditivi solizi, se indică și tipul tratamentului chimic ori al aditivului, precum și raportul aproximativ dintre greutatea glomerulelor pentru semințele pure și greutatea totală.
Articolul 19
Postcontrolul oficial
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor se asigură că sămânța unui soi în conservare comercializată în temeiul prezentului ordin face obiectul unui postcontrol oficial, aleatoriu, menit să verifice identitatea și puritatea soiurilor de semințe.
Postcontrolul oficial menționat la alin. (1) trebuie să se efectueze în conformitate cu metodele internaționale actuale sau, în cazul în care nu există astfel de metode, în conformitate cu orice metodă corespunzătoare.
Articolul 20
Monitorizarea
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România se asigură, prin intermediul monitorizării oficiale în timpul producerii și comercializării, că semințele sunt conforme cu prevederile prezentului ordin, acordând o atenție deosebită soiului, locațiilor producției de semințe și cantităților.
Capitolul III Soiuri create pentru a fi cultivate în condiții speciale
Secțiunea 1 Acceptarea soiurilor create pentru a fi cultivate în condiții speciale
Articolul 21
Soiuri create pentru a fi cultivate în condiții speciale
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, poate înregistra în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România soiurile create pentru a fi cultivate în condiții speciale care fac obiectul cerințelor menționate la art. 22 și 23.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, poate accepta un soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale ca soi a cărui sămânță poate fi controlată ca "sămânță standard a unui soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale". Un astfel de soi este înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale a cărui sămânță trebuie să fie controlată în conformitate cu prevederile art. 26.
Articolul 22
Cerințe fundamentale
Pentru a fi acceptat ca soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale, astfel cum se menționează la art.1 alin. (1) lit. b), un soi nu trebuie să aibă valoare intrinsecă pentru producția comercială, dar trebuie să fie creat pentru a fi cultivat în condiții speciale.
Un soi este considerat a fi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale dacă a fost destinat cultivării în condiții agrotehnice, climatice sau pedologice speciale.
Prin derogare de la art. 7 alin. (2) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor poate adopta propriile prevederi privind stabilirea distinctivității, stabilității și uniformității soiurilor create pentru a fi cultivate în condiții speciale.
În situațiile prevăzute la alin (3), Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor trebuie să se asigure că se aplică, în ceea ce privește distinctivitatea și stabilitatea, cel puțin caracteristicile care se referă la:
a) chestionarele tehnice asociate protocoalelor de testare ale Oficiului Comunitar al Soiurilor de Plante (CPVO), în cazul speciilor enumerate în anexa nr. 4 la
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, corespunzătoare speciilor respective; sau
b) chestionarele tehnice anexate ghidurilor Uniunii Internaționale pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante (UPOV), în cazul speciilor enumerate în anexa nr. 5 la
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, corespunzătoare speciilor respective.
În ceea ce privește evaluarea uniformității se aplică prevederile
Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare.
În cazul în care nivelul uniformității este stabilit pe baza plantelor atipice, se aplică o populație standard de 10 % și o probabilitate de acceptare de cel puțin 90%.
Articolul 23
Cerințe procedurale
Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, nu este necesară nicio examinare oficială în cazul în care următoarele informații sunt suficiente pentru luarea unei decizii de către Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor referitoare la înregistrarea soiurilor create pentru a fi cultivate în condiții speciale:
a) descrierea soiului destinat cultivării în condiții speciale și denumirea acestuia;
b) rezultatele testelor neoficiale;
c) cunoștințe dobândite din experiența practică în timpul cultivării, multiplicării și utilizării, astfel cum au fost notificate de către aplicantul din România;
d) alte informații, îndeosebi din partea autorităților responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau din partea organizațiilor recunoscute în acest sens de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Articolul 24
Excluderea de la înregistrare
Un soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale nu este acceptat pentru înregistrare în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în cazul în care:
a) este deja înregistrat în Catalogul comun al soiurilor de legume ca soi, altul decât un soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale, sau a fost radiat din Catalogul comun al soiurilor de legume în ultimii 2 ani ori dacă perioada acordată în conformitate cu art. 15 alin. (2) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, a expirat cu mai puțin de 2 ani înainte; sau
b) are acordată protecție juridică comunitară în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 2.100/1994 al Consiliului sau are acordată protecție juridică națională ori se află în curs de aprobare o cerere pentru obținerea acestui drept.
Articolul 25
Denumirea
În ceea ce privește denumirile soiurilor create pentru a fi cultivate în condiții speciale cunoscute înainte de 25 mai 2000, la inițiativa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, pot fi permise derogări de la
Regulamentul (CE) nr. 637/2009
, cu excepția cazului în care asemenea derogări ar încălca drepturile anterioare ale unei terțe părți care sunt protejate în conformitate cu art. 2 din același regulament.
Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor poate accepta mai mult de o denumire pentru un soi, în cazul în care este vorba despre denumiri tradiționale.
Secțiunea 2 Comercializarea semințelor soiurilor create pentru a fi cultivate în condiții speciale
Articolul 26
Verificarea
Prin derogare de la prevederile art. 20 din
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor pot stabili că sămânța soiurilor create pentru a fi cultivate în condiții speciale poate fi controlată ca sămânță standard a unui soi destinat cultivării în condiții speciale, dacă respectă următoarele:
a) îndeplinește cerințele pentru comercializare ca sămânță standard prevăzute în
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.349/2005 , cu modificările și completările ulterioare, și în
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cerințelor privind puritatea varietală minimă a soiului;
b) are puritate varietală suficientă.
Articolul 27
Testarea semințelor
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, se asigură că sunt efectuate testele pentru a verifica faptul că sămânța soiurilor create pentru a fi cultivate în condiții speciale îndeplinește cerințele prevăzute la art. 26.
Testele menționate la alin. (1) se efectuează în conformitate cu metodele internaționale actuale sau, în cazul în care nu există astfel de metode, în conformitate cu orice metodă corespunzătoare.
Articolul 28
Restricții cantitative
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor, se asigură că sămânța soiurilor create pentru a fi cultivate în condiții speciale este comercializată în ambalaje mici, care nu depășesc greutatea netă maximă stabilită în anexa nr. 2, pentru diferitele specii.
Articolul 29
Închiderea ambalajelor
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor, se asigură că sămânța din soiuri create pentru a fi cultivate în condiții speciale este comercializată numai în ambalaje închise prevăzute cu un sistem de sigilare.
Furnizorul închide ambalajele semințelor în asemenea mod încât să nu poată fi deschise fără ca sistemul de sigilare să se deterioreze sau fără să lase urme de manipulare pe eticheta furnizorului ori pe ambalaj.
În vederea asigurării închiderii în conformitate cu alin. (2), sistemul de sigilare cuprinde cel puțin eticheta sau un sigiliu.
Articolul 30
Etichetarea
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor, se asigură că ambalajele cu semințe din soiuri create pentru a fi cultivate în condiții speciale poartă eticheta furnizorului sau o mențiune tipărită sau ștampilată, cuprinzând următoarele informații:
a) mențiunea "reguli și norme CE";
b) numele și adresa persoanei responsabile cu aplicarea etichetelor sau marca de identificare a acesteia;
c) anul sigilării, exprimat după cum urmează: "sigilat..." (anul) sau anul ultimei eșantionări în vederea efectuării ultimei analize de germinație, exprimat după cum urmează: "eșantionat..." (anul);
d) specia;
e) denumirea soiului;
f) mențiunea "soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale";
g) numărul de referință al lotului, dat de către persoana responsabilă cu aplicarea etichetelor;
h) greutatea netă sau brută declarată ori numărul declarat de semințe;
i) în cazul în care se indică greutatea și faptul că au fost utilizate pesticide granulate, substanțe de drajare sau alți aditivi solizi, se indică și tipul tratamentului chimic ori al aditivului, precum și raportul aproximativ dintre greutatea glomerulelor pentru semințele pure și greutatea totală.
Articolul 31
Postcontrolul oficial
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Inspecția Națională pentru Calitatea Semințelor și Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, se asigură că sămânța unui soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale face obiectul unui postcontrol oficial, aleatoriu, menit să verifice identitatea și puritatea soiurilor.
Postcontrolul oficial menționat la alin. (1) se efectuează în conformitate cu metodele internaționale actuale sau, în cazul în care nu există astfel de metode, în conformitate cu orice metodă corespunzătoare.
Articolul 32
Monitorizarea
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România se asigură, prin intermediul monitorizării oficiale în timpul producerii și comercializării, că semințele sunt conforme cu prevederile prezentului ordin, acordând o atenție deosebită soiului și cantităților.
Capitolul IV Dispoziții generale și finale
Articolul 33
Raportarea
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România trebuie să se asigure că furnizorii care acționează pe teritoriul României raportează pentru fiecare sezon de producție cantitatea de sămânță din fiecare soi în conservare și din fiecare soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale introdusă pe piață. Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România raportează, la cerere, Comisiei Europene și celorlalte state membre cantitatea de sămânță din fiecare soi în conservare și din fiecare soi creat pentru a fi cultivat în condiții speciale introdusă pe piață pe teritoriul României.
Articolul 34
Notificarea organizațiilor recunoscute în domeniul resurselor genetice ale plantelor
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România notifică Comisiei Europene numele organizațiilor recunoscute, menționate la art. 5 lit. d), art. 8 alin. (1), art. 13 alin. (1) și art. 23 alin. (1) lit. d).
Articolul 35
Transpunere
Autoritatea competentă privind calitatea semințelor din România comunică de îndată Comisiei Europene textul prezentului ordin, precum și un tabel de corespondență între prevederile acestuia și Directiva 2009/145/CE a Comisiei din 26 noiembrie 2009 de stabilire a anumitor derogări pentru acceptarea varietăților primitive și a soiurilor de legume care sunt cultivate, în mod tradițional, în localități și regiuni speciale și care sunt amenințate de eroziune genetică și a soiurilor de legume lipsite de valoare intrinsecă pentru producția vegetală comercială, dar create pentru a fi cultivate în condiții speciale, precum și pentru comercializarea semințelor acestor varietăți primitive și soiuri.
Articolul 36
Destinatari
Prezentul ordin se adresează Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, Inspecției Naționale pentru Calitatea Semințelor din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor, autorităților responsabile în domeniul resurselor genetice ale plantelor sau organizațiilor recunoscute în acest sens de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și persoanelor fizice și juridice autorizate pentru producerea, prelucrarea și comercializarea semințelor și a materialului săditor, care îl vor duce la îndeplinire.
Articolul 37
Anexe
Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 38
Intrarea în vigoare
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Mihail Dumitru București, 25 mai 2010. Nr. 123.
Anexa 1 Restricții cantitative privind comercializarea semințelor soiurilor
în conservare, astfel cum sunt menționate la art. 15 din ordin
Denumirea botanică
Numărul maxim de hectare
pe stat membru
pentru
producția de legume,
pe soiuri de legume
Allium cepa L. - grupul Cepa
Brassica oleracea L.
Brassica rapa L.
Capsicum annuum L.
Cichorium intybus L.
Cucumis melo L.
Cucurbita maxima Duchesne
Cynara cardunculus L.
Daucus carota L.
Lactuca sativa L.
Lycopersicon esculentum Mill.
Phaseolus vulgaris L.
Pisum sativum L. (partim)
Vicia faba L. (partim)
40
Allium cepa L. - grupul Aggregatum
Allium porrum L.
Allium sativum L.
Beta vulgaris L.
Citrullus lanatus (Thunb.)
Matsum.et Nakai
Cucumis sativus L.
Cucurbita pepo L.
Foeniculum vulgare Mill.
Solanum melongena L.
Spinacia oleracea L.
20
Allium fistulosum L.
Allium schoenoprasum L.
Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm.
Apium graveolens L.
Asparagus officinalis L.
Cichorium endivia L.
Petroselinum crispum (Mill.)
Nyman ex A. W. Hill
Phaseolus coccineus L.
Raphanus sativus L.
Rheum rhabarbarum L.
Scorzonera hispanica L.
Valerianella locusta (L.) Laterr.
Zea mays L. (partim)
10
Anexa 2 Greutatea netă maximă pe ambalaj, astfel cum se menționează la
art. 28 din ordin
Denumirea botanică
Greutatea netă maximă pe ambalaj,
exprimată în grame
Phaseolus coccineus L.
Phaseolus vulgaris L.
Pisum sativum L. (partim)
Vicia faba L. (partim)
Spinacia oleracea L.
Zea mays L. (partim)
250
Allium cepa L. - grupul Cepa, grupul
Aggregatum
Allium fistulosum L.
Allium porrum L.
Allium sativum L.
Anthriscus cerefolium (L.) Hoffm.
Beta vulgaris L.
Brassica rapa L.
Cucumis sativus L.
Cucurbita maxima Duchesne
Cucurbita pepo L.
Daucus carota L.
Lactuca sativa L.
Petroselinum crispum (Mill.)
Nyman ex A. W. Hill
Raphanus sativus L.
Scorzonera hispanica L.
Valerianella locusta (L.) Laterr.
25
Allium schoenoprasum L.
Apium graveolens L.
Asparagus officinalis L.
Brassica oleracea L. [toate]
Capsicum annuum L.
Cichorium endivia L.
Cichorium intybus L.
Citrullus lanatus (Thunb.)
Matsum. et Nakai
Cucumis melo L.
Cynara cardunculus L.
Lycopersicon esculentum Mill.
Foeniculum vulgare Mill.
Rheum rhabarbarum L.
Solanum melongena L.
5
__________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.