Decizia nr. 666/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 și art. 116 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Călin în Dosarul nr. 640/297/2007 al Tribunalului Botoșani - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 640/297/2007, Tribunalul Botoșani - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 și art. 116 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Călin în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unui recurs în materie penală.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 24 referitoare la Dreptul la apărare și art. 44 referitoare la Dreptul de proprietate privată, deoarece oferă organului de urmărire penală posibilitatea de a decide asupra dreptului la apărare prin expertiză și prin confruntare.

Tribunalul Botoșani - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece administrarea de către instanță numai a acelor probe care sunt concludente și utile rezolvării procesului penal nu reprezintă și nici nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la apărare. De asemenea, dispozițiile legale criticate reglementează aspecte legate de administrarea unor probe în procesul penal și, pe cale de consecință, nu pot contraveni dreptului de proprietate privată.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece dispozițiile legale criticate au ca finalitate aflarea adevărului în vederea soluționării unei cauze penale și nu contravin sub niciun aspect dreptului părților de a-și exercită toate apărările pe care le consideră necesare.

În plus, instituirea prin lege a unei modalități sau a alteia de reglementare a procedurii de judecată în soluționarea cauzelor penale este o opțiune a legiuitorului, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție.

Prevederile art. 44 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 referitoare la Obiectul confruntării și art. 116 referitoare la Ordonarea efectuării expertizei, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:

- Art. 87: "Când se constată că există contraziceri între declarațiile persoanelor ascultate în aceeași cauză, se procedează la confruntarea acelor persoane, dacă aceasta este necesară pentru lămurirea cauzei.";

- Art. 116: "Când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoștințele unui expert, organul de urmărire penală ori instanța de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate reglementează posibilitatea administrării de către organul de urmărire penală a confruntării ori a expertizei prin care se constată elemente de fapt ce pot servi ca probe concludente, pertinente și utile rezolvării procesului penal. Or, aceasta nu reprezintă și nici nu poate fi considerată o încălcare a dreptului la apărare. Este obligația constituțională a tuturor participanților la înfăptuirea actului de justiție de a se supune principiului aflării adevărului. În același timp se observă că autorul excepției pune semnul egalității între "cererea pentru administrarea unei probe", pe care o poate face oricare dintre părți, cu "administrarea probei", care se face numai de către organul de urmărire penală ori de instanța de judecată. Prin urmare, autorul excepției susține că există o încălcare a dreptului la apărare, susținere care nu poate fi primită tocmai pentru că se pornește de la o premisă eronată.

Curtea constată că dispozițiile art. 44 din Constituție nu au incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 și art. 116 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Călin în Dosarul nr. 640/297/2007 al Tribunalului Botoșani - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 iunie 2008.