Decizia nr. 501/2007

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Ștefan Roman în Dosarul nr. 4.809/44/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 4.809/44/2006, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Ștefan Roman în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale aflate în calea de atac a apelului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, deoarece ar trebui ca, pe lângă persoanele extrădate, și cele expulzate să beneficieze de posibilitatea rejudecării la cerere.

Curtea de Apel Galați - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece este de principiu că egalitatea în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. În speță, situația persoanei extrădate nu este identică cu cea a persoanei expulzate, care se află ilegal pe teritoriul unei alte țări sau a devenit indezirabilă și, în virtutea unor acorduri bilaterale, este returnată în țara de origine fără nicio altă formalitate. În schimb, persoana extrădată beneficiază de o anumită protecție din partea statului pe teritoriul căruia se află, trimiterea ei în România fiind subordonată unor condiții, unor garanții, printre care și aceea a posibilității rejudecării cauzei, atunci când judecata a avut loc în lipsa persoanei extrădate.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece instituția rejudecării prevăzută de dispozițiile legale criticate trebuie făcută în contextul extrădării, și nu independent de acesta, prin raportare doar la calitatea de persoană condamnată în lipsă, pentru că intervine exclusiv ca urmare a unei cereri de extrădare adresate statului pe teritoriul căruia persoana urmărită internațional a fost localizată și arestată în acest scop.

Așa fiind, textul de lege pus în discuție nu aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate de autor în sensul încălcării principiului egalității, întrucât extrădarea și expulzarea sunt instituții diferite, fundamentate pe situații juridice distincte, ceea ce justifică existența unui tratament juridic diferit și determină ca drepturile persoanei expulzate să fie deosebite de cele ale persoanei extrădate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece situația persoanei extrădate nu este identică cu situația persoanei expulzate și, prin urmare, nu poate fi reținută încălcarea art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 1 iulie 2004, care au următorul conținut:

- Art. 72 alin. (2): "Dacă extrădatul a fost condamnat în lipsă, el va fi rejudecat, la cerere, cu respectarea drepturilor prevăzute la art. 34 alin. (1)."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004

reglementează posibilitatea rejudecării la cerere a extrădatului. Or, situația juridică a persoanei extrădate nu este identică cu cea a persoanei expulzate, sens în care instituția expulzării presupune dreptul statului de a interzice unui străin continuarea șederii pe teritoriul național, obligându-l să părăsească teritoriul statului în care își are reședința. În acest sens, dreptul internațional impune anumite condiții de exercitare a dreptului statului de a expulza străinii. Astfel, de exemplu, art. 13 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin

Decretul nr. 212/1974 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, stabilește că: "Un străin care se află în mod legal pe teritoriul unui stat parte la prezentul pact nu poate fi expulzat decât în executarea unei decizii luate în conformitate cu legea și, dacă rațiuni imperioase de securitate națională nu se opun, el trebuie să aibă posibilitatea de a prezenta considerentele care pledează împotriva expulzării sale și de a obține reexaminarea cazului său de către o autoritate competentă ori de către una sau mai multe persoane special desemnate de această autoritate, fiind reprezentat în acest scop."

Prin urmare, nu poate fi primită susținerea potrivit căreia se aduce atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii, deoarece acesta presupune ca la situații juridice identice să se aplice același tratament și nu implică eo ipso uniformitate indiferent de ipoteza normei juridice.

În realitate, în susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției solicită adoptarea unei noi soluții legislative.

În acest caz, așa cum Curtea Constituțională a reținut în mod constant, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a țării". De asemenea, este de observat că, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 72 alin. (2) din Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Ștefan Roman în Dosarul nr. 4.809/44/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 mai 2007.