Decizia nr. 149/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 77 pct. 1 lit. a) și ale

art. 78 lit. c) din Legea nr. 46/1996

privind pregătirea populației pentru apărare, excepție ridicată de Marius Dumitru Vitan din București în Dosarul nr. 6.253/2004 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât consideră că textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 55 din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 septembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 6.253/2004, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 77 pct. 1 lit. a) și ale

art. 78 lit. c) din Legea nr. 46/1996

privind pregătirea populației pentru apărare. Excepția a fost ridicată de Marius Dumitru Vitan într-o cauză având ca obiect plângerea formulată de acesta împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenții prevăzute de

Legea nr. 46/1996 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate încalcă art. 55 din Constituție, potrivit căruia "efectuarea serviciului militar nu mai este obligatorie pentru toți cetățenii României, așa cum era în Constituția din 1991", astfel că " Legea nr. 46/1996 , care prevede obligativitatea efectuării serviciului militar de către bărbați", precum și "dispozițiile art. 3, art. 77 pct. 1 lit. a) și art. 78 lit. c) din lege" sunt neconstituționale. În continuare, se arată că "serviciul militar obligatoriu, pe timp de pace, nu mai este necesar a fi efectuat de către toți cetățenii României care au împlinit vârsta de 20 ani (inclusiv femeile)", astfel că noile principii constituționale referitoare la îndatoririle militare ale cetățenilor români urmează a fi reflectate într-o lege organică care va stabili și alte forme de pregătire a populației pentru apărare.

Judecătoria Sectorului 3 București apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, se arată că în forma revizuită a Constituției "nu este stipulat că se renunță la serviciul militar obligatoriu" și "nu se specifică nimic cu privire la obligativitatea sau neobligativitatea îndatoririlor militare", ci "se precizează numai că domeniul este reglementat de legea organică". Or, în prezent, această lege organică este

Legea nr. 46/1996 , care nu contravine prevederilor constituționale actuale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care arată că alin. (3) al art. 55 din Constituție invocat ca fiind încălcat "are caracterul unei norme permisive, ceea ce înseamnă că, în ipoteza în care legiuitorul apreciază că este necesar, prin lege organică, este posibilă chiar și încorporarea".

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată, în acest sens, că textele de lege criticate nu mai sunt în concordanță cu noile dispoziții privind apărarea țării din Constituția revizuită, întrucât "caracterul obligatoriu al satisfacerii serviciului militar a dispărut din Constituție, întreaga reglementare a acestuia, inclusiv stabilirea faptului dacă el va fi sau nu obligatoriu, fiind acum de competența legiuitorului". Așa fiind, se apreciază că "în absența unei noi legi organice care să stabilească condițiile referitoare la îndeplinirea îndatoririlor militare, în acord cu amendamentele aprobate prin legea de revizuire a Constituției, dispozițiile de lege criticate contravin art. 55 din Legea fundamentală".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3, art. 77 pct. 1 lit. a) și ale

art. 78 lit. c) din Legea nr. 46/1996

privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 11 iunie 1996. Aceste texte de lege au următorul conținut:

- Art. 3: "Serviciul militar este obligatoriu pentru toți bărbații, cetățeni români, și se îndeplinește în următoarele forme:

a) ca militari în termen;

b) ca militari cu termen redus;

c) ca rezerviști concentrați sau mobilizați.

Sunt considerați în serviciul militar și cetățenii români, bărbați și femei, care fac parte din cadrele în activitate, elevii și studenții instituțiilor militare de învățământ și militarii angajați pe bază de contract.

Timpul cât o persoană îndeplinește serviciul militar constituie vechime în muncă.";

- Art. 77 pct. 1 lit. a): "Constituie contravenții următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni, comise de către:

1. tinerii chemați la recrutare, recruții, executanții serviciului utilitar alternativ sau rezerviștii, pentru:

a) neprezentarea la comisia locală de recrutare-încorporare conform ordinului de chemare, iar în cazul când nu au primit ordin de chemare, cel mai târziu până la sfârșitul anului în care împlinesc vârsta pentru a fi recrutați.";

- Art. 78 lit. c): "Contravențiile prevăzute la art. 77 pct. 1 se sancționează după cum urmează: [...]

c) cu amendă de la 500.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a) și b)."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare art. 55 din Constituție, al cărui cuprins este următorul: "(1) Cetățenii au dreptul și obligația să apere România.

(2) Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.

(3) Cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani și până la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională reține următoarele:

Textele de lege criticate instituie obligativitatea serviciului militar, categoriile de persoane supuse acestei obligații, formele în care ea se îndeplinește, răspunderea contravențională sau, după caz, infracțională, precum și sancțiunile corespunzătoare. În esență, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege nu mai sunt în concordanță cu prevederile art. 55 privind apărarea țării din Constituția revizuită.

În legătură cu aceste susțineri, Curtea constată că

Legea nr. 46/1996

privind pregătirea populației pentru apărare a fost adoptată sub imperiul art. 52 din Constituția nerevizuită, text constituțional potrivit căruia serviciul militar reprezenta o obligație ce revenea, cu excepțiile prevăzute de lege, tuturor bărbaților, cetățeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani, aceștia putând fi încorporați până la vârsta de 35 de ani. Art. 52 din Constituție, devenit art. 55, aduce modificări importante în domeniul reglementat. Astfel, art. 55 din Constituție nu mai prevede în mod expres obligația serviciului militar pentru bărbați, ci stabilește că cetățenii pot fi încorporați de la vârsta de 20 de ani și până la vârsta de 35 de ani, cu excepția voluntarilor, în condițiile legii organice. Așadar, este în sarcina legiuitorului stabilirea condițiilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, precum și a persoanelor cărora le revine această îndatorire.

În consecință, Curtea constată că susținerile formulate în motivarea excepției nu vizează aspecte de constituționalitate, iar implicarea Curții Constituționale în politica de legiferare excede competenței sale, fiind o imixtiune în atribuțiile Parlamentului, prevăzute de art. 61 din Constituție, ca unică autoritate legiuitoare a țării.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 77 pct. 1 lit. a) și ale

art. 78 lit. c) din Legea nr. 46/1996

privind pregătirea populației pentru apărare, excepție ridicată de Marius Dumitru Vitan din București în Dosarul nr. 6.253/2004 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2005.