Legea nr. 1394/1927

Articolul 1

Statul Roman administrează pescariile apelor sale și reglementează exploatarea pescuitului în apele particulare.

În acest scop se înființează pe lîngă Ministerul Agriculturii și Domeniilor, și sub autoritatea Ministerului, o instituție autonomă cu numele de Administrația generală a pescariilor. Aceasta instituție este persoana juridică și are sediul în Capitala tarii.

Organele ei sînt:

a) Consiliul de administrație;

b) Comitetul de direcție;

c) Administratorul general.

Articolul 2

Consiliul de administrație conduce administrația pescariilor; el este compus din 11 membri numiți pe 5 ani, prin decret regal, după propunerea ministrului; din aceștia, 4 sînt specialiști. Fac parte din consiliu și următorii membri de drept: Directorul general al cooperativelor de producție și consum; directorul general al serviciului de îmbunătățiri funciare; directorul general al direcției generale hidrologice; administratorul general al pescariilor.

Membrii al căror mandat a expirat pot fi numiți pe o noua perioada de 5 ani.

Articolul 3

Membrii consiliului nu pot fi revocați decât prin decret regal, în urma unui referat motivat al consiliului, prezentat ministrului de către președinte.

Articolul 4

Consiliul alege din membri numiți un președinte și un vice-președinte. Președintele reprezintă administrația în justiție și față de terți.

Ministrul poate lua ori cînd parte la ședința, prezidand.

Consiliul se întrunește ori de câte ori este convocat de ministru sau de președinte și cel puțin odată pe luna.

Articolul 5

Deciziunile consiliului sînt valabile dacă sînt prezenți la ședința cel puțin 6 membri, din cari unul specialist, unul din comitetul de direcție și administratorul general. Deciziunile se iau cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul președintelui decide.

Hotărîrile consiliului sînt executorii, afară de cele cari au nevoie de aprobarea ministrului.

Articolul 6

Membrii consiliului și comitetul primesc pentru ședințele la cari iau parte indemnizațiile fixate de Minister, precum și tantiemele prevăzute la art. 58, alin. e.

În caz de însărcinări speciale, cari necesita cheltuieli, primesc și rambursarea cheltuielilor.

Articolul 7

Membrii consiliului nu pot face parte, din întreprinderile înființate pe baza legii de fața.

Articolul 8

Consiliul are următoarele atributiuni:

I. Administrează baltile, lacurile, apele de pescuit ale Statului, inclusiv Marea teritorială, stufariile și pământul proprietatea Statului din regiunile inundabile ale fluviilor și râurilor tarii, de asemenea vasele, constructiunile și toate instalatiunile pescaresti ale Statului.

II. Indrumeaza și controlează tehnica pescuitului în toate apele tarii și aplica sancțiunile prevăzute în legile și regulamentele pescuitului.

Amenzile prevăzute în legea și regulamentul de mai sus se sporesc de 40 de ori.

III. Reglementează raporturile dintre Stat, pescarii vînători și arendașii baltilor și apelor de pescuit ale Statului; de asemenea și dintre pescarii vînători și cherhanagii.

IV. Fixează regiunile de pescuit cari formează o unitate naturala de exploatare, impunând măsurile necesare pentru asigurarea și îmbunătățirea pescuitului pentru fiecare regiune. Aplica proprietarilor și arendașilor, cari nu respecta aceste dispozițiuni, sancțiunile prevăzute la art. 30 de mai jos.

V. Controlează distribuția peștelui în vederea consumatiei și stabilește din peste vândut la licitație cota necesară consumatiei locuitorilor riverani.

VI. Administrează, conform dispozițiilor legii fondul de intensificare.

VII. Reglementează exploatarea pescuitului apelor din toată țara, impunând măsurile pe cari le socotește necesare pentru îmbunătățirea productiunii, fixează epocile de prohibitie a pescuitului, precum și zonele de crutare.

VIII. Cercetează mijloacele de populare a baltilor și apelor, infiintand oficii tehnice pentru studiul pescuitului în Mare, balti și râuri.

IX. Întocmește condițiunile și caietul de sarcini pentru arendarea apelor, baltilor, terenurilor inundabile ale Statului.

X. Hotărăște baltile cat și terenurile ce nu se vor indigui, precum și amenajarea celor ce rămîn în interiorul perimetrelor indiguite.

Planurile serviciului de îmbunătățiri funciare se executa cu avizul conform al consiliului.

XI. Aproba toate cheltuielile bugetare.

XII. Întocmește bugetul, pe care îl supune aprobării ministrului.

XIII. Înaintează spre aprobare ministrului:

a) Propunerile de sporuri de cheltuieli necesare de intensificarea pescuitului, de ameliorarea baltilor și ecaretelor pescariilor, de cumpărări de vase pentru transportul peștelui sau pentru poliția pescuitului;

b) Propunerile de cumpărare, schimb și înstrăinare de bunuri.

XIV. Propune numirea, înaintarea și revocarea personalului ce urmează a fi făcute prin decret regal și decizie ministerială.

XV. Examinează și soluționează propunerile referitoare la modificările de adus în cursul anului cheltuielilor de exploatare prevăzute la diferite capitole, în limitele cifrei totale trecută în buget.

XVI. Obliga cooperativele sa primească administratori specialiști numiți de centrala cooperativelor de producție și consum.

XVII. Propune măsurile de luat cu privire la importul și exportul peștelui și își da avizul în toate chestiunile asupra cărora este consultat de ministru.

Articolul 9

În vederea expeditiei urgente a lucrărilor curente și studierii diferitelor chestiuni administrative și tehnice, consiliul deleagă o parte din atribuțiile sale unui comitet de direcție. Comitetul de direcție se compune din: președintele consiliului, care prezidează, administratorul general și 3 membri aleși de consiliu dintre membrii numiți; din aceștia unul e specialist. Comitetul administrează și controlează în limitele împuternicirii data de consiliu; prepara lucrările de supus consiliului. Deciziunile sale sînt supuse ratificării consiliului în prima ședința; executa hotărîrile consiliului.

Articolul 10

Ministrul are dreptul sa controleze și sa verifice mersul întregii administratiuni și sa impună măsurile de îndreptare pe cari le crede de cuviință.

Articolul 11

Consiliul este dator, la sfîrșitul fiecărui an, să facă un raport de lucrările efectuate sau proiectate pentru viitor, precum și de toate măsurile de ordin general luate sau cari se vor lua în interesul îmbunătățirii pescuitului.

Articolul 12

În capul administrației este un administrator general, ajutat de un director și un subdirector.

Administratorul general este numit de ministru prin decret regal.

El nu poate fi revocat decât în cazuri de abateri dela legi sau prejudicii aduse administrației și numai pe baza unei deciziuni a consiliului votată cu 2/3.

Articolul 13

Administratorul general este referentul consiliului, ia parte la ședințe cu vot deliberativ și semnează procesele-verbale.

Atribuțiunile lui sînt:

Executa deciziunile consiliului de administrație și comitetului de direcție;

Prepara lucrările pentru comitetul de direcție;

Dirijeaza și supraveghează întregul personal al administrației pescariilor.

Articolul 14

Administrația generală este ajutata pentru îndeplinirea sarcinilor ei de administrație exterioare ale căror număr, resedinte, limite și atributiuni se fixează de consiliu.

Ea mai este ajutata de un număr de inspectori de control destinați verificărilor și cercetărilor locale.

Articolul 15

În capul fiecărei administrații exterioare se afla un administrator ajutat de unul sau mai mulți subadministratori și de personalul necesar.

Articolul 16

Administratorii, subadministratorii, inspectorii, revizorii, agenții de control ai Statului, sînt considerați ca agenți ai poliției judiciare și investiti cu puterile prevăzute de codul și procedura penală, cu privire la delictele și contravențiile la legile și regulamentele pescuitului și exploatării apelor tarii.

Articolul 17

Nimeni nu poate pescui în apele și baltile Statului, județelor, comunelor și epitropiei liceului Bolgrad, dacă nu poseda o autorizație de pescuit.

Autorizația de pescuit se da de administrațiile exterioare, cu aprobarea comisiunii regionale respective și cu drept de apel la consiliu, pentru fiecare pescar în parte, pe termen de 5 ani, cu arătarea uneltelor cu cari poate să pescuiasca.

Articolul 18

Pentru a obține autorizația de pescuit, pescarul trebuie să fie supus român, sa cunoască meseria, să aibă unelte de pescuit, sau să fie membru al unei cooperative ori asociații recunoscută de administrația pescariilor și care poseda uneltele necesare.

La Mare, în mod provizoriu, pînă la formarea pescarilor români, se pot întrebuința și pescari străini.

Articolul 19

Numărul navoadelor și aparatelor de prins peste se fixează de administrațiile exterioare, cu aprobarea consiliului, pentru fiecare balta sau apa.

Articolul 20

Pescarii autorizați trebuie să respecte legea și regulamentul pescuitului, precum și dispozițiile și ordonanțele consiliului.

Ei datoresc o dijma, care se fixează de consiliu, după propunerea comisiunii regionale, pentru o perioadă de 5 ani. Dijma se realizează în bani sau în natura, după alegerea consiliului.

Cînd pescarii sînt organizați în cooperative, dijma se da numai în natură.

În bani: întreg produsul pescuitului se vinde la licitație publică prin vânzători oficiali; licitația se tine în localitățile fixate de consiliu în prezenta părților sau a delegaților lor; prețul net se împarte între proprietarul sau arendașul baltii sau apei și între pescari în proporția dijmei.

În natura: întreg produsul pescuitului se împarte în proporția dijmei, între proprietar sau arendasi și între pescari. În acest caz, fiecare din ei sînt liberi sa vândă partea lor la licitație sau sa o comercializeze. Partea de dijma a Statului nu se poate vinde decât la licitație.

Articolul 21

Pentru pescuitul la Mare în larg dijma nu este obligatorie.

Articolul 22

Peștele vanat în Dunăre, în balta sau la Mare se scoate la mal numai în punctele sau vadurile stabilite de consiliu.

Articolul 23

Pescarii sînt obligați a executa ordonanțele consiliului relative la pescuit și la asocierea lor pentru pescuit.

Ei sînt direct răspunzători de materialele de închis baltile, de imobile și de edecurile ce li s-a pus la dispoziție pentru prinderea, păstrarea transportul peștelui.

Ei mai răspund și de buna stare a inchisorilor, leselor, gardurilor, capcanelor și uneltele de pescuit ce li s-a încredințat.

Articolul 24

Pescarii sînt obligați la înștiințarea data de a executa cu cea mai mare graba, în regiunile unde pescuiesc, inchisorile și instalațiile care asigura și garantează producția și transportul ei.

Ei mai sînt obligați de a repara și umple la timp ghetariile, de a repara, cherhanalele și de a întreține în perfecta buna stare garlele de alimentare și evacuare a baltilor.

Articolul 25

Pe lîngă sancțiunile prevăzute în codul penal, pescarii pierd autorizația de pescuit dacă:

a) Calca legea pescuitului și regulamentele relative la pescuit;

b) Nesocotesc ordonanțele și dispozițiile consiliului;

c) Nu au răspuns la apelul administrației baltii, sau chiar dacă au răspuns, însă din cauza neglijentei sau a relei lor voințe s-a pierdut timpul prielnic închiderii baltilor, garlelor și instalării leselor și capcanelor;

d) Din rea voința sau din neglijența au distrus, pierdut, stricat materialul de închis baltile sau nu au dat îngrijirea cerută preparării peștelui;

e) Au dosit sau au vândut pe furis peștele;

f) Dau dovada repetată de rea voința, de neglijența și nepricepere la pescuit;

g) Neglijează de a întreține în buna stare canalele, garlele și comunicațiile dintre balti;

h) Uneltesc contra siguranței Statului.

Articolul 26

Contravențiile se constata de administrația exterioară prin procese-verbale.

Articolul 27

Retragerea autorizației se face de consiliu pe baza proceselor verbale ale administrației exterioare rămase definitive.

Articolul 28

Încetarea de lucru parțială sau colectivă se considera ruptura de contract. În asemenea cazuri proprietarul sau arendașul are dreptul, cu aprobarea comisiei regionale, sa întrebuințeze la pescuit sau la lucrările necesare exploatării ori și ce alte persoane. Provocatorii pierd definitiv dreptul de a fi pescari și li se aplică sancțiunile prevăzute în art. 27 și 28 din legea pentru reglementarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial no. 122 din 5 Septemvrie 1920.

Pentru cazurile de sabotaj se aplică sancțiunile prevăzute în art. 33, 34 și 35 din aceeași lege.

Articolul 29

Pescarii în timpul lucrului au dreptul la adapost și la tainul zilnic de peste proaspăt sau sarat. Pentru hrana familiei ei pot lua, cu autorizația proprietarului sau arendașului, câte 15 kg. săptămânal din dijma cuvenită lui.

Articolul 30

Proprietarii și arendașii de balti și care nu se conformează legii și regulamentelor pescuitului, precum și deciziunilor consiliului, date pe baza art. 8 al legii, se pedepsesc cu amenzi dela 10.000 pînă la 100.000 lei.

Contraventiunile se constata de administrația pescariilor prin procese-verbale cari vor fi înaintate judecătoriei de ocol respective, spre a judeca de urgenta, putând să aplice art. 60 din codul penal în termen de 15 zile dela comunicare pentru cei lipsa și dela pronunțare pentru cei prezenți.

Articolul 31

Dispozițiunile prevăzute în acest capitol dela art. 17 pînă la 29 inclusiv se aplică numai pescuitului în apele și baltile Statului, județelor, comunelor și epitropiei liceului Bolgrad.

Articolul 32

În cuprinsul fiecărei administrații de pescarie și la sediul ei funcționează o comisie regionala, compusa din administratorul respectiv al pescariilor, dintr-un reprezentant al proprietarilor de balti și al cooperativelor de pescari, sau în lipsa al pescarilor. Pe lîngă fiecare reprezentant se alege și un supleant. Președintele comisiunii regionale este administratorul.

Atribuțiile acestei comisii sînt:

a) De a propune consiliului dijma pentru fiecare balta sau pentru fiecare regiune de ape sau balti:

b) De a cerceta și soluționa diferendele ivite între pescari, proprietari sau arendasi, precum și între pescari, cherhanagii și negustori.

Hotărîrile comisiunii regionale sînt supuse aprobării consiliului, care se pronunța în ultima instanța.

Hotărîrile comisiunii regionale aprobate de consiliu sînt executorii.

Articolul 33

Membrii comisiilor regionale au dreptul la indemnizație pentru ședințele la cari au luat parte, precum și la plata cheltuielilor ocazionate de deplasare. Ei sînt convocați de președinte ori de câte ori va fi nevoie.

Articolul 34

Înființarea cherhanalelor se face cu autorizația administrației exterioare aprobată de consiliu.

Articolul 35

Cherhanagiul trebuie să fie supus român, sa cunoască meseria, și sa poseada sculele, materialul, barcile și capitalul necesar. El trebuie să îndeplinească cerințele art. 7, 8, 9, 10, 11, 14, 15, 16 și 17 din regulamentul privitor la îndatoririle pescarilor din pescariile Statului, sancționat prin inaltul decret regal No. 167 din 3 Mai 1903 și publicat în Monitorul Oficial No. 29 din 7 Mai 1903.

Cooperativele și asociațiile de pescuit pot obține autorizația de cherhana.

Un cherhanagiu nu poate avea mai mult de trei cherhanale și numai în cazul cînd în localitate nu sînt cherhanale suficiente.

Cooperativele și asociațiile de pescuit pot obține autorizația pentru numărul de cherhanale necesare regiunii unde pescuiesc.

Articolul 36

Autorizația de cherhana se retrage în caz de contravenție la prescripțiunile art. precedent sau cu încetarea condițiunilor de autorizare.

Contravenienții se pedepsesc cu amendă dela 10.000 pînă la 100.000 lei.

Autorizația se retrage de asemenea dacă cherhanaua a fost închiriată sau vândută fără prealabilă aprobare a consiliului.

Articolul 37

Baltile, apele, stufariile și pământul proprietatea Statului, județelor, comunelor și epitropiei liceului Bolgrad, din regiunile inundabile ale fluviilor și râurilor tarii, se exploatează în regie și prin arendare.

Articolul 38

Exploatarea în regie a baltilor și apelor se face:

a) La început pentru toate baltile, pînă cînd producția lor devine normală, în condițiile actuale, fără investiri noui de capital;

b) Cînd ofertanții nu au prezentat garanții serioase pentru o buna exploatare;

c) Cînd Statul investind capitalul pentru imbunatatire a fondului, arenda oferită nu compensează investițiile;

d) Cînd consiliul socotește exploatarea în regie mai favorabilă intereselor Statului.

Prin exploatarea în regie a baltilor și apelor se înțelege pescuitul în dijma cu pescarii individuali, asociațiile și cooperativele de pescari.

Articolul 39

Arendarea baltilor și apelor se face prin licitație publică sau prin buna învoiala și anume.

1. Prin licitație publică, adjudecandu-se dreptul de pescuit și de exploatare asupra persoanelor fizice și juridice cari oferă cel mai mare preț și cari se obliga a face lucrările prevăzute de consiliu pentru sporirea producției;

2. Prin buna învoiala, derogand dela legea contabilității publice și dela legea de comercializare și control a întreprinderilor economice ale Statului și anume:

a) Baltile și apele mici și mijlocii, pescarilor autorizați, de preferinta cooperativelor și în lipsa lor asociațiilor formate din pescari autorizați pe durata de 5 ani, cu un program special de exploatare, de întreținere și de ameliorare a fondului fixat de consiliu;

b) Baltile și apele mari, regiunile de balti sau ape, cooperativelor, și în lipsa lor asociațiilor de pescari, federalelor și consortilor de cooperative sau societăților comerciale românești, pe cari consiliul le socotește ca sînt în măsura să execute caietul de sarcini stabilit. Termenul arendării baltilor mari și regiunilor de balti se fixează de consiliu, care are în vedere valoarea investitiunilor impuse prin caietul de sarcini. Acest termen nu poate fi mai lung de 15 ani.

Cooperativele trebuie să fie garantate de centrala cooperativelor de producție și consum, atît în ceea ce privește plata arenzii, cat și executarea caietului de sarcini pe baza căruia s-a făcut arendarea.

Capitalul societăților comerciale trebuie să fie 60% românesc; iar consiliul de administrație și comitetul de direcție să fie compus în majoritate din români.

Articolul 40

O cooperativa, o asociație de pescari sau o societate nu pot lua în arenda decât o singura balta mare sau regiune. Unitățile de pescuit se fixează de consiliu.

Cooperativele, asociațiile și societățile nu pot întrebuința pentru pescuit decât pescari autorizați.

Articolul 41

Prețul arendării prin buna invoeala al pescuitului nu poate fi mai mic decât valoarea actuala a producției mijlocii de peste cuvenită Statului în ultimii 3 ani.

Valoarea actuala a peștelui se stabilește după mijlocia prețului obținut prin vînzarea la licitație în timp de un an. Prețul în lei al arendei se calculează în fiecare an în raport cu mijlocia valutei din anul încheierii contractului.

După trecerea unui an arenda baltilor și apelor mari sau regiunilor de balti se sporește din an în an, pentru primii 5 ani cu 2%, iar pentru restul termenului de arendare cu 1%.

Sporul de arendare al baltilor cari au nevoie de investiri mari de capital pentru a fi readuse la o producție normală, poate fi calculat de consiliu cu un procent mai mic decât cel prevăzut mai sus.

Articolul 42

Arendarea către societăți comerciale se face numai pentru baltile sau regiunile de balti cari au nevoe de investiri mari pentru a fi puse în valoare, investiri pe cari administrația pescariilor nu le poate face din veniturile fondului de intensificare. Aceste arendări sînt supuse aprobării ministrului.

Articolul 43

Statul, prin agenții săi, are dreptul de control asupra mersului exploatării și a îndeplinirii la timp a caietului de sarcini stabilit la încheierea contractului.

Articolul 44

Cînd un pescar, o cooperativa, o societate căreia i s-a arendat o apa, o balta sau o regiune de balti sau ape, nu a respectat caietul de sarcini, sau cînd în primii 5 ani de exploatare nu a obținut o medie de productiune cu cel puțin 15% mai mare decât aceea ce era în media celor 5 ani anteriori, contractul este reziliat de drept, Statul reintrand în drepturile sale de îndată; iar cînd la finele contractului se constată că productiunea este sporită cu cel puțin 30% fața cu media primilor 5 ani de funcționare, arendașul are dreptul de preferinta la condițiuni egale pentru noua arendare.

Articolul 45

Arendarea pămîntului din regiunile inundabile se face:

I. A pămîntului agricol:

a) Prin buna invoeala, în loturi mici, pescarilor vînători, văduvelor și orfanilor de pescari;

b) Prin licitație, în loturi mari, de preferinta pentru cultura plantelor industriale și legumelor.

II. A fanetelor și a pămîntului de pasune:

a) Prin buna invoeala, crescatorilor de vite model recunoscuți de consiliul superior al agriculturii; precum și în lipsa satenilor din comunele invecinate;

b) Prin licitație, preferîndu-se la preț egal satenii din comunele invecinate.

Dispozițiunile acestui articol nu se îndeplinesc în cazul cînd pământul a fost concesionat în folosul indiguirii.

III. Stufariile, prin buna invoeala, de preferinta locuitorilor marginasi sau industriilor cari le întrebuințează ca materie prima.

Articolul 46

Transportul peștelui pe apa se face cu vasele Statului, iar cu autorizația consiliului și cu vasele pescarilor, cherhanagiilor, întreprinzătorilor sau cooperativelor. Navlul cuvenit armatorului se reglementează și fixează de consiliul de administrație al pescariilor.

Articolul 47

În centrele pescaresti principale, Statul poate construi frigorifere și magazii racoroase.

Frigoriferele și magaziile racoroase pot fi construite și de cooperative, societăți și particulari. Autorizația de construcție și de exploatare se da pe un număr limitat de ani și în condițiunile stabilite de consiliu.

Frigoriferele înființate în balta sau în porturile pescaresti, sau pe lîngă stațiunile C. F. R., după promulgarea legii, sînt scutite pe timp de 10 ani dela construirea lor.

Articolul 48

Fabricile pentru industrializarea produselor apelor, baltilor, Marii și terenurilor inundabile, ca și cele pentru producerea articolelor de pescuit, se bucura de avantajele legii pentru încurajarea industriei naționale.

Articolul 49

Aceste industrii pot obține gratuit pe termen și în condițiunile stabilite de consiliu, terenuri pentru;

a) Instalarea fabricilor și locuinței personalului;

b) Instalarea liniilor telefonice și liniilor Decauville;

c) Depozitarea materialelor;

d) Infiintarii de debarcadere pe malurile Dunării sau ale Marii, cu avizul Ministerului de Comunicații.

Articolul 50

Exportul fabricatelor este liber, fără taxe. Din producția fabricatelor alimentare consiliului poate fixa o cota pentru consumația interna.

Articolul 51

La expirarea termenului concesiunii toate instalatiunile rămîn Statului, contra plății valorii în momentul predării. Termenul se prelungește pe drept atunci cînd la sfîrșitul lui productiunea a sporit cu un procent de cel puțin cu 80% față de media primilor 5 ani de funcționare.

Evaluarea se face de o comisiune compusa din reprezentantul Statului și din acel al industriasului, prezidata de primul-președinte al tribunalului județului unde se afla instalatia. Cei nemultumiti au drept să facă apel la Curtea de apel în termen de 20 zile dela comunicare.

Articolul 52

Neîndeplinirea condițiunilor impuse de consiliu pentru înființarea fabricilor atrage de drept pierderea concesiunii.

Consiliul are dreptul de control.

Articolul 53

Aceste industrii pot obține materia prima necesară funcționarii lor din produsul stufariilor și terenurilor inundabile, proprietatea Statului, pe prețul fixat de consiliu.

Articolul 54

Pescuitul la Mare se înlesnește vaselor sub pavilion român, societăților românești cari poseda scule și aparate, precum și capitalul necesar creatiunii și funcționarii unor flote pescaresti puternice.

Articolul 55

În regiunea din fața gurilor Dunării dela Gibrieni la capul Midia, nord Constanta, în largime de 36 km., pescuitul se face în dijma, numai de pescari autorizați și de cooperativele și asociațiile de pescari, după metodele întrebuințate la punerea în aplicare a legii.

Pescuitul cu navoade de fund trase de vapoare este interzis în aceasta regiune.

Pe restul litoralului, în Marea teritorială, pescuitul este rezervat pescarilor autorizați. În aceasta zona pescuitul este permis tot timpul anului, însă cu respectarea prohibitiei legale în ceea ce privește pescuitul sturionilor.

Consiliul poate acorda dreptul de pescuit în Marea teritorială și societăților de pescuit la Mare atît timp cat numărul pescarilor autorizați este neîndestulător.

Articolul 56

Statul poate acorda gratuit societăților înființate pentru pescuitul în larg și pe un termen pînă la 30 ani;

a) Dreptul de refugiu și de adapost pentru flotele lor pescaresti în porturi și în puncte de sprijin pe tarmul Marii;

b) Terenul pentru instalarea fabricilor de saratorii și conserve, instalatiuni de păstrare și condiționarea peștelui de Mare, construcții de frigorifere, ghetarii, clădiri de personal și ateliere de repararea vaselor pescaresti;

c) Posibilitatea aprovizionarii și umplerii ghetariilor;

d) Materialul științific al institutiunilor pentru studiul apelor și Marii;

e) Scutirea de taxe vamale pentru vapoare și vase pescaresti, unelte, plasi și materiale pescaresti, pentru franghii și bumbac și mașinile necesare fabricilor de conserve;

f) Scutirea de taxe vamale pentru importul peștelui pescuit în apele internaționale.

g) Dreptul de export fără taxe pentru peștele prins și pentru conserve și produsele fabricate din peștele de Mare, după ce consiliul a fixat cota consumului intern.

Articolul 57

Pescarii de la Mare vor fi improprietariti, în limitele disponibile, cu locuri de casa și de hrana.

Statul va înființa pentru ei școli pescaresti.

Articolul 58

Pentru îmbunătățirea pescuitului se înființează un fond de intensificare, care se alimentează dintr-o subvenție înscrisă obligator în bugetul Ministerului la cheltuieli și care se acoperă la venituri din produsul următoarelor taxe;

a) 8% din valoarea peștelui prins în apele și baltile Statului;

b) 1/2 % din valoarea peștelui vândut la licitație.

Evaluarea la venituri se face pe baza încasărilor din anul precedent. Plusul de încasări peste prevederile bugetare se vărsa aceluias fond în anul următor, peste subvenția acelui an.

Dispozițiile acestui articol se aplică începînd cu bugetul anului 1928. Pînă atunci, sumele cari se încasează, potrivit jurnalului Consiliului de Miniștri No. 31/924, sînt la dispoziția consiliului pentru a putea fi întrebuințate cum se prevede mai jos.

Articolul 59

Din subvenția anuală înscrisă în buget se acoperă mai întîi cheltuielile necesare funcționarii oficiilor de licitație publică, restul se împarte astfel:

a) 40% se întrebuințează pentru săparea și construirea de canale, pentru construcții de frigorifere, magazii racoroase și ghetarii; pentru dezvoltarea învățămîntului pescaresc, acordare de burse în țara și străinătate; pentru cercetări științifice, hidrografice și hidrobiologice; pentru creiarea de eleșteie artificiale pentru reproducerea și creșterea artificiala a peștelui;

b) 40% se da cu împrumut pescarilor vînători sau cooperativelor de pescari pentru cumpărarea de material pescaresc. Împrumuturile se executa prin Centrala cooperativelor de producție și consum, care răspunde de încasare;

c) 5% se întrebuințează pentru construcții de agenții, cumpărare de vase de transport și pentru micile lucrări de întreținere de garle și diguri;

d) 3% servește pentru premii ce se acordă personalului și agenților destoinici;

e) 7% pentru tantiemele, jetoanele de prezenta, indemnizari și rambursarea cheltuielilor consiliului, comitetului de direcție și comisiunilor regionale.

Tantiemele consilierilor nu pot depăși 60.000 lei anual, iar acelea ale membrilor din comitetul de direcție 100.000 lei anual. Consiliul mai are drept și la un procent de 5% din excedentul acestui fond provenit din mărirea producției. Sumele neintrebuintate la acest alineat se vărsa la fond;

f) 5% pentru construirea unui fond de ajutor al pescarilor.

Consiliul poate schimba destinația sumelor prevăzute la articolele de mai sus, la alin. a, și c, intrebuintandu-le acolo unde cererea este mai mare.

Articolul 60

Pe măsura rambursarii împrumuturilor prevăzute la articolul precedent, lit. b, sumele cari ar rămîne disponibile dela acest capitol se întrebuințează astfel:

a) La cumpărarea de vase necesare transportului peștelui, precum și vagoanelor izolate sau frigorifere;

b) Pentru îmbunătățirea producției pămîntului, proprietatea Statului, din regiunea inundabila a Dunării și râurilor.

Articolul 61

Prin derogare dela legea contabilității publice generale a Statului, administrarea fondului de intensificare a pescuitului se face conform dispozițiunilor art. 64 din această lege.

Articolul 62

Controlul provizoriu al gestiunii anuale a fondului de intensificare se face, pe baza raportului consiliului de o comisiune compusa din: un consilier al Curții de conturi, directorul general al contabilității Statului și un delegat al Ministerului de Agricultura și Domenii; controlul definitiv se face de Curtea de Conturi.

În fiecare an, cu începerea anului 1928, consiliul întocmește o situație în care se arata miscarea fondului de intensificare. Situația se publică în Monitorul Oficial.

Articolul 63

Sarea procurata prin intermediul Ministerului, pescarilor, cherhanagiilor, negustorilor și industriilor, cari întrebuințează produsele baltilor și apelor va fi folosită exclusiv scopului pentru care a fost acordată. Ori și ce alta întrebuințare atrage suprimarea avantajului.

Beneficiarul va tine prin registre evidenta întrebuințării sarii, iar agenții Statului au drept de control.

Articolul 64

Pînă la modificarea legii contabilității publice, consiliul de administrație al pescariilor este autorizat a aproba cheltuielile pînă la un milion lei fără licitație; dela unu la patru milioane cu licitație; dela unu la patru milioane, fără licitație, însă cu aprobarea ministrului; peste patru milioane, cu aprobarea Consiliului de Miniștri.

Articolul 65

Funcționarii direcției generale a pescariilor se încadrează în organizarea creată prin această lege.

Întreaga avere mobiliară și imobiliară a direcției generale a pescariilor trece asupra administrației generale a pescariilor.

Articolul 66

Importul de unelte și material pescaresc, făcut pe baza împrumuturilor acordate la art. 57, punctul b, este scutit de plată taxelor vamale.

Articolul 67

Ministerul, luînd și avizul consiliului, este autorizat sa cumpere și sa ia cu arenda lacurile, elesteele, baltile, terenurile de inundație cari sînt necesare pentru buna exploatare a pescariilor sale. Prețul de cumpărare poate fi plătit în renta.

Articolul 68

Prin derogare dela art. 59 din legea statutului funcționarilor, art. 33 din legea corpului agronomic și art. 24 din legea corpului veterinar, toți funcționarii exteriori și din serviciile centrale puse sub conducerea consiliului de administratie al pescariilor, se vor judeca, pentru abaterile prevăzute în legile de mai sus, de către comisia de disciplina ce funcționează pe lîngă acest consiliu.

Aceasta comisiune se compune dintr-un consilier dela Curtea de apel din București ca titular și un al doilea consilier ca supleant, din 3 membri ai consiliului ca titulari și 3 ca supleanți și din doi membri și doi supleanți desemnați de consiliul superior agronomic și de consiliul corpului medicilor veterinari. Aceștia intră în comisiune cînd se judeca funcționarii aparținînd acestor corpuri.

Membrii titulari și supleanți ai consiliului se aleg de consiliu dintre membrii numiți.

Consilierul dela Curtea de apel este președintele de drept al comisiunii.

Numirile în comisiunea de disciplina se fac prin decret regal pe termen de 3 ani.

Comisiunea lucrează valabil cu 3 membri.

Articolul 69

În această lege, dacă textul nu spune altfel, expresiunea de "Ministru" înseamnă ministrul agriculturii și domeniilor; expresiunea "Ministerul" înseamnă Ministerul Agriculturii și Domeniilor; expresiunea "Consiliul" înseamnă consiliul de administrație al pescariilor; expresiunea "Comitetul" înseamnă comitetul de direcție.

Expresiunea de "Cooperative", întrebuințată în această lege, insemneaza societăți constituite și funcționînd pe baza legilor băncilor populare.

Articolul 70

Un regulament de administrație publică întocmit de consiliu și aprobat de ministru va determina modalitatea de aplicare a legii.

Articolul 71

Toate dispozițiunile legilor și regulamentelor, contrarii prevederilor prezentei legi, sînt și rămîn abrogate.

Această lege s-a votat de Senat în ședința dela 11 Aprilie anul 1927 și s-a adoptat cu majoritate de una suta douasprezece voturi, contra trei.

Vice-președinte,

N. Darvari

(L. S. S.)

Secretar,

Ioan Papp

Această lege s-a votat de Adunarea deputaților în ședința dela 13 Aprilie anul 1927 și s-a adoptat cu unanimitate de una suta douăzeci și opt voturi.

Vice-președinte,

V. Chiorescu

(L. S. A. D.)

Secretar,

Toma Rădulescu

Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată în Monitorul Oficial.

(L. S. St.)

FERDINAND

Ministrul agriculturii și domeniilor

Const. Garoflid

Ministrul justiției

T. Cudalbu