Convenția din 25 octombrie 1993

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unui stat contractant sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe avere percepute în contul unui stat contractant, al subdiviziunilor sale politice, al colectivităților sale locale sau al unităților sale administrativ-teritoriale, indiferent de sistemul de percepere.

2. Sunt considerate impozite pe venit și pe avere, impozitele percepute pe venitul total, pe averea totală sau pe elementele de venit ori pe avere, inclusiv impozitele pe câștigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile, impozitul pe venitul global din salariile plătite de întreprinderi, precum și impozitele asupra creșterii valorii averii.

3.Impozitele actuale care cad sub incidența convenției sunt următoarele:

a) în România:

(i) impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

(îi) impozitul pe profit;

(iii) impozitul pe salarii;

(iv) impozitul agricol;

(v) impozitul pe dividende

(denumite în continuare impozit român);

b) în Elvetia:

impozitele federale, cantonale și comunale:

(i) pe venit (venitul total, produsul muncii, randamentul averii, beneficii industriale și comerciale, cistiguri din capital și alte venituri); și

(îi) pe avere (averea totală, averea mobila și imobilă, averea industriala și comercială, capital și rezerve și alte elemente ale averii) (denumite în continuare impozit elvetian).

4. Convenția se aplică, de asemenea, impozitelor identice sau similare care vor fi stabilite după data semnării convenției și care se vor adauga impozitelor existente sau care le vor înlocui. Autoritățile competente ale statelor contractante își vor comunică la sfârșitul fiecărui an modificările aduse legislației fiscale respective.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:

a) termenul România înseamnă România și, când este folosit în sens geografic, desemnează teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusiva și platoul continental asupra cărora România exercita, în conformitate cu dreptul internațional și propria sa legislație, drepturi suverane privind explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale existente în apele marii, pe fundul și în subsolul acesteia;

b) termenul Elvetia înseamnă Confederatia Elvetiana;

c) termenul persoana include persoanele fizice, societățile sau orice alte grupări de persoane;

d) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;

e) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident a unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

f) expresia trafic internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava sau o aeronava, exploatate de o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepția cazului când nava sau aeronava sunt exploatate numai între locuri situate în celălalt stat contractant;

g) termenul naționali desemnează:

(i) în ce privește România, toate persoanele fizice care poseda cetățenia română și toate persoanele juridice sau alte entități constituite conform legislației în vigoare în România;

(îi) în ce privește Elvetia,toate persoanele fizice care poseda naționalitatea elvetiana și toate persoanele juridice, societățile de persoane și asociațiile constituite conform legislației în vigoare în Elvetia;

h) expresia autoritate competentă înseamnă:

(i) În România, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;

(îi) în Elvetia, directorul Administrației federale a contribuțiilor sau reprezentantul sau autorizat.

2. În ce privește aplicarea convenției de către un stat contractant, orice expresie care nu este altfel definită are, dacă contextul nu cere o interpretare diferita, sensul pe care îl are în cadrul legislației acelui stat contractant cu privire la impozitele la care prezenta convenție se aplică.

Articolul 4

Domiciliul fiscal

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant indica orice persoană care, în virtutea legislației acelui stat, este subiect de impunere în acel stat, datorită domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau oricărui alt criteriu de natura similară.

2. Când, conform prevederilor paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, atunci acest caz se rezolva după următoarele reguli:

a) aceasta persoana este considerată rezidență a statului în care dispune de o locuinta permanenta. Dacă dispune de cîte o locuinta permanenta în cele doua state, ea este considerată rezidență a statului în care legăturile sale personale și economice sunt cele mai strinse (centrul intereselor sale vitale);

b) dacă statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă aceasta nu dispune de o locuinta în nici unul dintre state, atunci ea este considerată rezidență a statului în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau dacă nu locuiește în mod obișnuit în nici unul dintre ele, va fi considerată rezidență a statului a cărui naționalitate o are;

d) dacă aceasta persoana are naționalitatea ambelor state sau dacă nu are naționalitatea nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, ea este considerată rezidență a statului unde este situat sediul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent indica un loc fix de afaceri, prin care întreprinderea își exercită, total sau în parte, activitatea.

2. Expresia sediu permanent cuprinde, îndeosebi:

a) un sediu de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier; și

f) o mina, un loc de extracție a petrolului sau a gazului, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.

3. Un șantier de construcții sau de montaj nu constituie sediu permanent decît dacă durata acestuia depășește 12 luni.

4. Prin derogare de la dispozițiile precedente ale prezentului articol nu se considera sediu permanent dacă:

a) se folosesc instalații în scopul exclusiv al stocării, expunerii sau livrării de mărfuri aparținând întreprinderii;

b) mărfurile aparținând întreprinderii sunt depozitate numai în scopul stocării, expunerii sau livrării;

c) mărfurile aparținând întreprinderii și prezentate la un tirg comercial sau la o expoziție sunt vîndute de întreprindere la închiderea acestui tirg sau expoziție;

d) mărfurile aparținând întreprinderii sunt depozitate numai în scopul transformarii de către o alta întreprindere;

e) o instalatie fixa de afaceri este utilizata numai în scopul cumpărării de mărfuri sau de a stringe informații pentru întreprindere;

f) un loc fix de afaceri este utilizat de întreprindere numai pentru a face publicitate, a furniza informații, a face cercetări științifice sau activități analoage, care au caracter preparator sau auxiliar;

g) un șantier de montaj este utilizat de o întreprindere a unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru livrarea de mașini sau de echipamente pentru aceasta întreprindere;

h) un loc fix de afaceri este utilizat în scopul exclusiv al efectuării cumulate a activităților menționate la alineatele a) - g), cu condiția ca activitatea de ansamblu a locului fix de afaceri ce rezultă din acest cumul să aibă un caracter preparator sau auxiliar.

5. Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1 și 2, când o persoană, alta decît un agent care activează în baza unui statut independent, căruia i se aplică prevederile paragrafului 6, acționează în contul unei întreprinderi și dispune într-un stat contractant de puteri pe care le exercita în mod obișnuit, care îi permit sa încheie contracte în numele întreprinderii, aceasta întreprindere este considerată ca având un sediu stabil în acel stat pentru toate activitățile pe care aceasta persoana le exercita pentru întreprindere, cu condiția ca activitățile acestei persoane sa nu fie limitate la acelea ce sunt menționate la paragraful 4 și care, dacă ar fi fost exercitate prin intermediul unui loc fix de afaceri, nu ar permite ca acest loc fix de afaceri să fie considerat ca un sediu permanent în conformitate cu dispozițiile acestui paragraf.

6. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celălalt stat contractant numai prin faptul ca acesta își exercită aici activitatea prin intermediul unui curtier, al unui comisionar general sau al oricărui alt intermediar cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.

7. Faptul ca o societate rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate rezidență a celuilalt stat contractant sau care își exercită activitatea în acest celălalt stat (printr-un sediu permanent sau alt mod) nu este prin el însuși suficient pentru a considera vreuna dintre aceste societăți ca sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri din bunuri imobile

1. Veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le obține din bunuri imobile (inclusiv veniturile din exploatări agricole sau forestiere), situate în celălalt stat contractant, sunt impozabile în acel celălalt stat.

2. Expresia bunuri imobile este definită în conformitate cu legislația statului contractant în care sunt situate bunurile în discuție. Expresia cuprinde, în orice caz, accesoriile bunurilor imobile, inventarul mort sau viu sau instalațiile folosite în exploatările agricole și forestiere, drepturile asupra cărora se aplică dispozițiile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul bunurilor imobile și drepturile la plati variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, a izvoarelor și a altor resurse naturale; navele și aeronavele nu sunt considerate bunuri imobile.

3. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închiriere sau din arendare, precum și din orice alta forma de folosire a proprietății imobile.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi, precum și veniturilor din bunuri imobile folosite la exercitarea unei profesii independente.

Articolul 7

Profiturile întreprinderilor

1. Profitul unei întreprinderi a unui stat contractant este impozabil numai în acel stat, cu condiția ca întreprinderea sa nu-și exercite activitatea în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel celălalt stat. Dacă întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, profitul întreprinderii este impozabil în celălalt stat, dar numai în măsura în care acesta este atribuibil acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant își exercită activitatea în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel celălalt stat, se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profitul pe care l-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă exercitind activități identice sau analoage, în condiții identice sau analoage, și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

3. La determinarea profitului unui sediu permanent se admit la scădere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmărite de acel sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla sediul permanent sau în altă parte.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obișnuiește ca profitul atribuibil unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii între diversele ei părți componente, nici o dispoziție a paragrafului 2 nu împiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiția uzuală; totuși metoda de repartizare adoptată trebuie să fie - ca rezultat - în concordanta cu principiile enunțate în prezentul articol.

5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acesta a cumpărat mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul atribuibil unui sediu permanent se determina în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul când exista motive suficiente și valabile de a proceda altfel.

7. Când profitul cuprinde elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, dispozițiile acelor articole nu sunt afectate de dispozițiile prezentului articol.

Articolul 8

Navigație maritima și aeriană internationala

1. Profitul obținut din exploatarea, în trafic internațional, a navelor sau aeronavelor este impozabil numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă sediul conducerii efective a unei întreprinderi de transporturi navale se afla la bordul unei nave, acest sediu se considera situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau, dacă nu exista un atare port, în statul contractant în care cel care exploatează nava este rezident.

3. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profitului obținut din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la un organism internațional de transporturi.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Atunci când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant;

sau când:

b) aceleași persoane participa direct sau indirect la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, și când, și în unul și în celălalt caz, cele doua întreprinderi sunt legate, în relațiile lor financiare sau comerciale, prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, profitul care, fără aceste condiții ar fi fost obținut de către una dintre întreprinderi, dar nu a putut fi obținut în fapt datorită acestor condiții, poate fi inclus în profitul acestei întreprinderi și impus în consecința.

2. Atunci când profitul unei întreprinderi a unui stat contractant a fost impozitat în acel stat și este, de asemenea, inclus în profitul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant și impozitat în consecința și când profitul astfel inclus este profit care ar fi fost realizat de aceasta întreprindere a celuilalt stat, dacă condițiile convenite între cele doua întreprinderi ar fi fost cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, autoritățile competente ale statelor contractante se pot consulta pentru a ajunge la un acord cu privire la ajustarea profiturilor în cele doua state contractante.

3. Un stat contractant nu va rectifica profitul unei întreprinderi în cazurile prevăzute la paragraful 1, după expirarea termenului prevăzut de legislația sa naționala și, în orice caz, după expirarea a 5 ani începând cu sfârșitul anului în cursul căruia profitul care face obiectul unei astfel de rectificari ar fi fost realizat de către o întreprindere a acestui stat. Prezentul paragraf nu se aplică în caz de frauda sau de omisiune voluntara.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate rezidență a unui stat contractant către o persoană rezidență a celuilalt stat contractant sunt impozabile în acel celălalt stat.

2. Totuși aceste dividende sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende, potrivit legislației acestui stat; dacă persoana care primește dividendele este beneficiara efectivă a acestora, impozitul astfel stabilit nu poate depăși însă 10% din suma bruta a dividendelor. Autoritățile competente ale statelor contractante vor reglementa, de comun acord, modalitățile de aplicare a acestei limitări. Dispozițiile acestui paragraf nu privesc impozitarea societății pentru profitul pe care îl realizează și din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende folosit în prezentul articol indica veniturile provenind din acțiuni, din acțiuni sau din drepturi de folosință, din părți miniere, din părți de fondator sau alte părți sociale supuse aceluiași regim fiscal ca și veniturile din acțiuni de către legislația fiscală a statului în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor.

4. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică când beneficiarul efectiv de dividende, rezident al unui stat contractant, exercita în celălalt stat contractant, în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, fie o activitate industriala sau comercială prin intermediul unui sediu permanent, fie o profesiune independenta prin intermediul unei baze fixe de care este legată efectiv participarea generatoare de dividende. În aceste situații se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

5. Când o societate rezidență a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acest celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepția cazului când aceste dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau în cazul când participarea generatoare de dividende se leagă efectiv de sediul permanent sau de baza fixa situate în acest celălalt stat, nici sa preleve vreun impozit cu titlu de impozit pe profiturile nedistribuite, asupra profiturilor nedistribuite de societate, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite constau în totalitate sau în parte în profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în acel celălalt stat.

2. Totuși aceste dobinzi sunt, de asemenea, impozabile și în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat; dacă persoana care primește dobinzile este beneficiara efectivă a acestora, impozitul astfel stabilit nu poate depăși 10% din suma bruta a dobinzilor. Autoritățile competente ale statelor contractante reglementează, de comun acord, modalitățile de aplicare a acestei limitări.

3. Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant și primite de un rezident al celuilalt stat contractant în baza unor împrumuturi garantate, asigurate sau finanțate indirect de acest celălalt stat sau de orice alt sediu public aparținând în întregime acelui celălalt stat, sunt impozabile numai în acest celălalt stat.

4. Termenul dobinzi, folosit în prezentul articol, indica veniturile din creanțe de orice fel, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului și, în special, veniturile din fondurile publice și unele obligațiuni din împrumut, inclusiv premiile și primele legate de aceste titluri. În sensul prezentului articol, penalizările pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobinzi.

5. Dispozițiile paragrafelor 1, 2 și 3 nu se aplică în cazul când beneficiarul efectiv al dobinzilor rezident al unui stat contractant, exercita în celălalt stat contractant din care provin dobinzile, fie o activitate industriala sau comercială prin intermediul unui sediu permanent, fie o profesiune independenta prin intermediul unei baze fixe de care este legată efectiv creanta generatoare de dobinzi. În aceste situații se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

6. Dobinzile sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant când plătitorul lor este acel stat, o subdiviziune politica, o colectivitate locală, o unitate administrativ-teritorială sau în rezident al acelui stat. Totuși când plătitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobinzi și acestea se suporta de sediul permanent sau de baza fixa respectiva, atunci dobinzile sunt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

7. Dacă, urmare relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau a relațiilor pe care și unul și celălalt le întrețin cu terțe persoane, suma dobinzilor plătite, ținând seama de creanta pentru care sunt datorate, depășește pe cea asupra căreia ar fi convenit debitorul și beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relații, dispozițiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăților rămâne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant și tinindu-se seama de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în acest celălalt stat.

2. Totuși aceste redevențe sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat; dacă persoana care primește redevențele este beneficiara efectivă a acestora, impozitul astfel stabilit nu poate depăși 10% din suma bruta a redevențelor. Autoritățile competente ale statelor contractante reglementează de comun acord modalitățile de aplicare a acestei limitări.

3. Termenul redevențe folosit în prezentul articol indica remunerațiile de orice fel plătite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de autor asupra unei opere literare sau științifice, inclusiv filmele de cinematograf, a unui brevet de invenție, a unei mărci de fabrica sau de comerț, a unui desen sau a unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, ca și pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau științific și pentru informațiile în legătură cu experienta câștigată în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică în cazul când beneficiarul efectiv al redevențelor, rezident al unui stat contractant, exercita în celălalt stat contractant, din care provin redevențele, fie o activitate industriala sau comercială prin intermediul unui sediu permanent, fie o profesie independenta prin intermediul unei baze fixe de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator de redevențe. În aceste situații se aplică art. 7 sau 14, după caz.

5. Redevențele sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant când plătitorul lor este acel stat, o subdiviziune politica, o colectivitate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat. Totuși când plătitorul redevențelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legat efectiv dreptul sau bunul generator de redevențe și acestea se suporta de sediul permanent sau baza fixa respectiva, atunci redevențele sunt considerate ca provenind din statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

6. Dacă, urmare relațiilor speciale existente între debitor și beneficiarul efectiv sau a relațiilor pe care și unul și celălalt le întrețin cu terțe persoane, suma redevențelor, ținând seama de prestarea pentru care sunt plătite, depășește pe cea asupra căreia ar fi convenit debitorul și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, dispozițiile prezentului articol se aplică numai la aceasta ultima suma. În acest caz, partea excedentară a plăților rămâne impozabilă conform legislației fiecărui stat contractant și tinindu-se seama de celelalte dispoziții ale prezentei convenții.

Articolul 13

Cistiguri din înstrăinări de bunuri

1. Cistigurile pe care un rezident al unui stat contractant le obține din înstrăinarea bunurilor imobile, astfel cum sunt definite la art. 6 și situate în celălalt stat contractant, sunt impozabile în acest celălalt stat.

2. Cistigurile provenind din înstrăinarea bunurilor mobile făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a bunurilor mobile ținând de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acestei baze fixe, sunt impozabile în acest celălalt stat.

3. Cistigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internațional, precum și a bunurilor mobile necesare exploatării acestor nave sau aeronave sunt impozabile numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii.

4. Cistigurile provenind din înstrăinarea altor bunuri decît cele menționate la paragrafele 1, 2 și 3 sunt impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este cedentul.

Articolul 14

Profesii independente

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii independente sau a altor activități cu caracter independent sunt impozabile numai în acel stat cu condiția ca rezidentul sa nu dispună în mod obișnuit în celălalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activității sale. Dacă dispune de o astfel de baza fixa, veniturile atribuibile acesteia sunt impozabile în acest celălalt stat contractant.

2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiei de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 15

Profesii dependente

1. Sub rezerva dispozițiilor art. 16, 18 și 19, salariile, retribuțiile și alte remunerații similare pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate retribuită sunt impozabile numai în acest stat, cu condiția ca activitatea sa nu fie exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea este exercitată în celălalt stat contractant, remunerațiile primite cu acest titlu sunt impozabile în acel celălalt stat.

2. Prin derogare de la dispozițiile paragrafului 1, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate retribuită exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat contractant, dacă:

a) beneficiarul rămâne în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depășesc 183 de zile în cursul anului fiscal vizat; și

b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat; și

c) sarcina remunerațiilor nu este suportată de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat.

3. Prin derogare de la dispozițiile precedente ale acestui articol, remunerațiile primite pentru o activitate retribuită exercitată la bordul unei nave sau aeronave, exploatată în trafic internațional, sunt impozabile în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 16

Remunerațiile membrilor consiliilor de administrație sau de conducere

Tantiemele, jetoanele de prezenta și alte remunerații similare primite de către un rezident al unui stat contractant în calitate de membru al consiliului de administrație sau de supraveghere a unei societăți rezidente în celălalt stat contractant sunt impozabile în acest celălalt stat.

Articolul 17

Artiști și sportivi

1. Prin derogare de la prevederile art. 14 și 15, veniturile pe care un rezident al unui stat contractant le obține din activități personale desfășurate în celălalt stat contractant în calitate de artist de spectacol, de teatru, de cinema, de radio sau televiziune, de interpret muzical sau în calitate de sportiv sunt impozabile în acest celălalt stat.

2. Când veniturile provenind din activitățile personale ale artistului de spectacole sau sportivului nu revin artistului sau sportivului, ci altor persoane, prin derogare de la dispozițiile art. 7, 14 și 15, acele venituri sunt impozabile în statul contractant în care se desfășoară activitățile artistului sau sportivului. Dispozițiile prezentului paragraf nu se aplică dacă se stabilește ca artistul de spectacole, sportivul, persoanele care le sunt asociate, nu participa direct sau indirect la beneficiile persoanelor menționate în acest paragraf. În aceste situații, se aplică dispozițiile art. 7, 14 și 15, după caz.

3. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică veniturilor provenind din activitățile artiștilor sau sportivilor profesionisti care sunt sustinuti, direct sau indirect, într-o măsura importanța, din alocații provenind din fonduri publice.

Articolul 18

Pensii

Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile și alte remunerații similare, plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca desfășurată anterior, sunt impozabile numai în acel stat.

Articolul 19

Funcții publice

1. a) Remunerațiile, altele decît pensiile, plătite de un stat contractant sau de una din subdiviziunile sale politice, colectivitatile locale sau unitățile administrativ-teritoriale unei persoane fizice pentru serviciile prestate prin exercitarea de funcții publice acelui stat, acelei subdiviziuni, colectivități sau unități sunt impozabile numai în acel stat.

b) Totuși aceste remunerații sunt impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat, iar persoana fizica este rezidență a acelui stat și:

(i) poseda naționalitatea acelui stat; sau

(îi) nu a devenit rezidență a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Pensiile plătite de către un stat contractant sau de una din subdiviziunile sale politice, colectivitatile locale sau unitățile administrativ-teritoriale, fie direct fie prin prelevarea din fondurile pe care le-a constituit, oricărei persoane fizice pentru serviciile prestate prin exercitarea de funcții publice acestui stat sau acestei subdiviziuni, colectivități sau unități sunt impozabile numai în acest stat.

b) Totuși aceste pensii sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizica este rezidență a acestui stat și dacă poseda naționalitatea acestuia.

3. Prevederile art. 15, 16 și 18 se aplică remunerațiilor și pensiilor plătite pentru servicii prestate în cadrul unei activități industriale sau comerciale desfășurate de un stat contractant sau de una din subdiviziunile politice, colectivitatile locale sau unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia.

Articolul 20

Studenți

Sumele pe care un student sau un stagiar, care este sau a fost, imediat anterior venirii într-un stat contractant și care este prezent în primul stat numai în scopul educării sau instruirii, le primește pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere, educare sau instruire, nu vor fi impuse în acest stat, cu condiția ca aceste sume sa provină din surse situate în afară acestui stat.

Articolul 21

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, despre care nu se tratează la articolele precedente ale prezentei convenții, sunt impozabile numai în acest stat.

2. Dispozițiile paragrafului 1 nu se aplică veniturilor, altele decît veniturile provenind din bunuri imobile, astfel cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, atunci când beneficiarul unor astel de venituri, rezident al unui stat contractant, exercita în celălalt stat contractant fie o activitate industriala sau comercială prin intermediul unui sediu permanent, fie o profesie independenta printr-o baza fixa de care se leagă efectiv dreptul sau bunul generator de venituri. În aceste situații se aplică dispozițiile art. 7 sau 14, după caz.

3. Dispozițiile paragrafelor 1 și 2 nu se aplică cistigurilor obținute la loterie, acestea fiind supuse impozitului federal anticipat, perceput la sursa.

Articolul 22

Impunerea averii

1. Averea constituită din bunurile imobile definite la art. 6, aparținând unui rezident al unui stat contractant și care sunt situate în celălalt stat contractant, este impozabilă în acest celălalt stat.

2. Averea constituită din bunuri mobile făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau din bunuri mobile care aparțin unei baze fixe pe care un rezident al unui stat contractant o are în celălalt stat contractant, servind la exercitarea unei profesii independente, este impozabilă în acest celălalt stat.

3. Averea constituită din nave și aeronave exploatate în trafic internațional, precum și din bunuri mobile afectate exploatării acestor nave sau aeronave, este impozabilă numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente de avere ale unui rezident al unui stat contractant sunt impozabile numai în acest stat.

Articolul 23

Eliminarea dublei impuneri

1. În ce privește România, dubla impunere se va evita în modul următor:

Când un rezident al României primește venituri sau poseda avere care, în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții, sunt impozabile în Elvetia, România acorda asupra impozitului pe care îl percepe pe venitul sau averea acelei persoane o deducere a unei sume egale cu impozitul pe venit sau pe avere plătite în Elvetia. Aceasta deducere nu poate, totuși, depăși cota de impozit, calculată înaintea deducerii, aferentă veniturilor sau averii provenind din Elvetia.

2. În ce privește Elvetia, dubla impunere se va evita în modul următor:

a) Când un rezident al Elvetiei primește venituri sau poseda avere care, în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții, sunt impozabile în România, Elvetia exceptează de la plata impozitului aceste venituri sau aceasta avere, sub rezerva dispozițiilor paragrafului 2, dar poate, pentru a calcula suma impozitului asupra restului de venit sau de avere aparținând acestui rezident, să aplice aceeași cota ca și cum veniturile sau averea respectiva nu ar fi fost exceptate.

b) Atunci când un rezident al Elvetiei primește dividende, dobinzi sau redevențe care, în conformitate cu dispozițiile art. 10, 11 și 12 sunt impozabile în România, Elvetia acorda o degrevare rezidentului, la cererea acestuia; aceasta degrevare consta în:

(i) creditarea impozitului plătit în România, conform dispozițiilor art. 10, 11 și 12, asupra impozitului plătit pentru veniturile acestui rezident; suma astfel creditata nu poate, cu toate acestea, să depășească cota de impozit elvetian, calculată înaintea creditarii, corespunzătoare veniturilor impozabile în România; sau

(îi) reducerea forfetara a impozitului elvetian; sau

(iii) scutirea parțială de impozit elvetian asupra dividendelor, dobinzilor sau redevențelor, dar cel puțin o deducere a impozitului plătit în România din suma bruta a dividendelor, dobinzilor sau redevențelor.

Elvetia va determina genul de degrevare și va reglementa procedura în conformitate cu prevederile elvetiene privind punerea în aplicare a convențiilor internaționale încheiate de Confederatia Elvetiana în vederea evitării dublei impuneri.

c) O societate care este rezidență în Elvetia și primește dividende de la o societate care este rezidență în România beneficiază, în ce privește impozitarea elvetiana asupra dividendelor, de aceleași avantaje ca acelea de care ar beneficia dacă societatea care plătește dividendele ar fi un rezident al Elvetiei.

Articolul 24

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant nu sunt supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligații legale de impunere, diferita sau mai împovărătoare decît acelea la care sunt sau pot fi supuși naționalii acestui celălalt stat aflați în aceeași situație.

Prezenta dispoziție se aplică, de asemenea, prin derogare de la dispozițiile art. 1, persoanelor care nu sunt rezidente ale unui stat contractant sau ale ambelor state contractante.

2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu se va face în acest celălalt stat în condiții mai puțin avantajoase decît impozitarea întreprinderilor acestui celălalt stat care desfășoară aceleași activități. Prezenta dispoziție nu poate fi interpretată ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenților celuilalt stat contractant deduceri personale, scutiri și reduceri de impozite în funcție de situația sau de sarcinile familiale pe care le acorda propriilor rezidenți.

3. Cu condiția ca dispozițiile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12 sa nu se aplice, dobinzile, redevențele și alte cheltuieli plătite de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt deductibile, pentru determinarea beneficiilor impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident din primul stat. De asemenea, datoriile unei întreprinderi a unui stat contractant către un rezident al celuilalt stat contractant sunt deductibile, pentru determinarea averii impozabile a acestei întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum acestea ar fi fost contractate de către un rezident din primul stat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este, în totalitate sau în parte, deținut sau controlat, direct sau indirect, de unul sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu sunt supuse în primul stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de impunere, diferita sau mai împovărătoare decît acelea la care sunt sau vor putea fi supuse întreprinderile de același fel ale primului stat.

5. Dispozițiile prezentului articol se aplică, prin derogare de la dispozițiile art. 2, impozitelor de orice natura sau denumire.

Articolul 25

Procedura amiabila

1. Când o persoană apreciază ca măsurile luate de un stat contractant sau de ambele state contractante îi atrag sau îi vor atrage o impozitare care nu este conformă cu prezenta convenție, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația naționala a acestor state, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant a cărui rezidență este sau, dacă cazul sau se referă la paragraful 1 al art. 24, sa-l supună statului contractant a cărui naționalitate sau cetățenie o poseda. Cazul trebuie să fie supus în termen de 3 ani următori primei notificări a măsurii care atrage o impozitare ce nu este în conformitate cu prevederile prezentei convenții.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa dea o soluție satisfăcătoare, sa rezolve problema pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări neconforme cu prezenta convenție.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve, pe calea înțelegerii amiabile, dificultățile sau sa înlăture dubiile cu privire la interpretarea sau la aplicarea prezentei convenții. Ele pot, de asemenea, să se consulte în vederea evitării dublei impuneri în cazurile neprevăzute de prezenta convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în scopul realizării unei înțelegeri, astfel cum se prevede la paragrafele precedente. Când, pentru a ajunge la o înțelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb verbal de opinii, un atare schimb poate avea loc în cadrul unei comisii compusa din reprezentanți ai autorităților competente ale statelor contractante.

Articolul 26

Agenți diplomatici și funcționari consulari

1. Dispozițiile prezentei convenții nu afectează privilegiile fiscale de care beneficiază agenții diplomatici și funcționarii consulari fie în baza regulilor generale ale dreptului internațional, fie a dispozițiilor acordurilor speciale.

2. Prin derogare de la dispozițiile art. 4, orice persoană fizica, care este membra a unei misiuni diplomatice, a unui post consular sau a unei delegații permanente a unui stat contractant care este situata în celălalt stat contractant sau într-un stat terț, este considerată ca rezidență a statului acreditat, cu condiția ca:

a) în conformitate cu regulile generale ale dreptului internațional, aceasta sa nu fie supusă impozitului în statul care acreditează pentru veniturile din surse externe acestui stat sau pentru averea situata în afară acestui stat; și

b) aceasta să fie supusă în statul acreditat acelorași obligații în materie de impozite asupra întregului venit sau asupra întregii averi, ca și rezidentii acestui stat.

3. Prezenta convenție nu se aplică organizațiilor internaționale, organelor acestora sau funcționarilor angajați la acestea, și nici persoanelor care sunt membre ale unei misiuni diplomatice, ale unui post consular sau ale unei delegații permanente a unui stat terț, atunci când acestea se afla pe teritoriul unui stat contractant și nu sunt tratate ca rezidente în nici unul dintre statele contractante în materie de impozit pe venit sau pe avere.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va fi ratificată și instrumentele de ratificare vor fi schimbate cît mai curînd posibil.

2. Convenția va intra în vigoare în cea de-a 15-a zi următoare datei schimbului instrumentelor de ratificare și dispozițiile acesteia se vor aplica tuturor impozitelor percepute pentru anii fiscali ce încep la 1 ianuarie a anului în cursul căruia instrumentele de ratificare nu au fost schimbate.

Articolul 28

Denunțarea

Prezenta convenție va rămâne în vigoare atât timp cît nu va fi denunțată în vreunul dintre statele contractante. Fiecare stat contractant poate să denunțe convenția, pe cale diplomatică, cu un preaviz minim de 6 luni înaintea sfirsitului fiecărui an calendaristic. În acest caz, convenția își încetează aplicabilitatea pentru anii fiscali începând cu 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în cursul căruia avizul de denunțare a fost dat.

Drept care, subsemnații, legal autorizați, au semnat prezenta convenție.

Facuta în doua exemplare la București, la 25 octombrie 1993, redactate în limbile română și franceza, fiecare text având aceeași valoare juridică.

Pentru

Guvernul României,

Ministru de stat,

ministrul finanțelor,

Florin Georgescu

Pentru

Consiliul Federal Elvetian,

Consilier federal,

șeful Departamentului federal

al afacerilor externe

al Confederatiei Elvetiene,

Flavio Cotti

PROTOCOL 25/10/1993