Decizia nr. 243/1997
referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și a art. 330^4 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Muraru - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Popa - judecător
Florin Bucur Vasilescu- judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Raul Petrescu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Cristea Ileana, Cristea Alexandru Gheorghe Mihai și Cristea Anca Oana împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 133 din 29 octombrie 1996.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 5 iunie 1997, în prezenta recurentului Cristea Alexandru Gheorghe Mihai, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal, citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a anuntat pronunțarea pentru data de 12 iunie 1997 și apoi, datorită imposibilității întrunirii completului, pentru data de 17 iunie 1997.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 6 septembrie 1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și a art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Cristea Alexandru Gheorghe Mihai, Cristea Ileana și Cristea Anca Oana.
Prin Decizia nr. 133 din 29 octombrie 1996 Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă. Aceasta soluție s-a fundamentat pe Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, prin care s-a statuat ca dispozițiile art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, ca art. 330^2 alin. 1 din cod este constituțional, iar prevederile art. 330^1 din același cod sunt neconstituționale în măsura în care acestea se aplică hotărârilor pronunțate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993.
Împotriva Deciziei nr. 133 din 29 octombrie 1996 au declarat recurs, în termen legal, Cristea Alexandru Gheorghe Mihai, Cristea Ileana și Cristea Anca Oana, pentru următoarele motive: Decizia nr. 133 din 29 octombrie 1996 "se referă numai la dispozițiile art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă", omitandu-se actele normative internaționale la care România a aderat și în special Convenția pentru apărarea drepturilor omului; recursul în anulare ingradeste accesul liber la justiție, contravenind astfel art. 41 din Constituție și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului; Guvernul, singurul împuternicit prin lege sa cenzureze actele de naționalizare, a intrat în conflict cu proprietarii cărora li se refuza restituirea imobilelor abuziv naționalizate.
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este neîntemeiat, întrucât Decizia nr. 133 din 29 octombrie 1996 se fundamentează pe deciziile definitive și obligatorii, prin care Curtea s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea art. 330 și următoarele din Codul de procedură civilă.
Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:
Recursul declarat de Cristea Alexandru Gheorghe Mihai, Cristea Ileana și Cristea Anca Oana este neîntemeiat și urmează a fi respins.
Prin decizia recurată, care face trimitere în considerentele sale la deciziile Curții Constituționale nr. 73 din 4 iunie 1996 și nr. 96 din 24 septembrie 1996, a fost analizata constituționalitatea dispozițiilor art. 330 și următoarele din Codul de procedură civilă și prin raportare la dispozițiile constituționale și la actele internaționale menționate în prezentul recurs.
Întrucât, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție și art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt obligatorii erga omnes și au puterea numai pentru viitor, cele statuate își mențin valabilitatea și în acest dosar.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Cristea Alexandru Gheorghe Mihai, Cristea Ileana și Cristea Anca Oana împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 133 din 29 octombrie 1996.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17 iunie 1997.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.