Decizia nr. 301/1997
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 76/1992 privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acțiunea de compensare, regimul plăților agenților economici, prevenirea incapacității de plată și a blocajului financiar
prezumat în vigoare republicat
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 76/1992 17 iulie 1992 (prevederi anume) privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acțiunea de compensare, regimul…
Are ca temei 2
- Legea nr. 3/1988 30 martie 1988 privind încheierea și executarea contractelor economice
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
----------
Lucian Stangu - judecător
Victor Dan Zlatescu - judecător
Maria Bratu - magistrat-asistent
Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:
Prin Încheierea din 22 mai 1997, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 52/1997 al acestei instanțe, Curtea Constituțională a fost sesizată, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7, art. 10 și
art. 11 din Legea nr. 76/1992 , republicată, invocată de apelanta-parata Asociația de locatari nr. 129 Oradea.
Prin excepția invocată se susține ca dispozițiile art. 7, art. 10 și ale
art. 11 din Legea nr. 76/1992 , republicată, contravin prevederilor art. 134 alin. (1) și (2) și ale art. 125 din Constituție, cu motivatia ca, potrivit art. 134 alin. (1) din Constituție, economia României este o economie de piața, iar potrivit alin. (2) lit. e) și lit. f) din același articol, statul trebuie să asigure libertatea comerțului și crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, or, potrivit legii sus-menționate, "statul asigura contracte economice-cadru, asa cum s-a mai întâmplat prin Legea nr. 3/1988".
În motivarea excepției se mai susține ca aceste dispoziții contravin și prevederilor art. 125 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "justiția se realizează prin Curtea Suprema de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești", or, potrivit
art. 10 alin., (2) din Legea nr. 76/1992 , orice creditor poate să constate incapacitatea de plată a debitorului, ceea ce constituie o încălcare a textului constituțional menționat.
Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază ca excepția este neîntemeiată.
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere celor două camere ale Parlamentului și Guvernului.
Senatul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția este neîntemeiată.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția invocată este nefondata, întrucât din examinarea conținutului acestor dispoziții nu rezultă ca ele ar contraveni Constituției.
Camera Deputaților nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
având în vedere încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, controlul legitimitatii constituționale se exercită numai asupra legilor și ordonanțelor în vigoare, deoarece numai acestea, fiind aplicabile, ar putea veni în conflict cu ordinea normativa instituită de Constituție.
În speta,
Legea nr. 76/1992 , republicată, a fost abrogată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 10/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 22 aprilie 1997.
Controlul de constituționalitate a unei legi nu poate privi decât un act normativ în vigoare, intervenția Curții Constituționale în aprecierea constituționalității unor norme juridice abrogate fiind incompatibilă nu numai cu scopul și functionalitatea contenciosului constituțional, dar și cu principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 din Constituție. Curtea Constituțională s-a pronunțat constant în acest sens, cum ar fi, spre exemplu, prin Decizia nr. 14 din 10 martie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 18 mai 1993, Decizia nr. 46 din 10 septembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7 decembrie 1993 sau prin Decizia nr. 57 din 31 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 24 august 1995.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7, art. 10 și
art. 11 din Legea nr. 76/1992 , republicată, urmează să fie respinsă ca vadit nefondata.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 24 alin. (2) și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca vadit nefondata, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7, art. 10 și
art. 11 din Legea nr. 76/1992 , republicată, invocată de Asociația de locatari nr. 129 Oradea în Dosarul nr. 52/1997 al Curții de Apel Oradea.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată la data de 1 iulie 1997.
*) Definitivă prin nerecurare.
Florin Bucur Vasilescu - președinte
PREȘEDINTE, prof.univ.dr. Florin Bucur Vasilescu Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.