Acordul din 20 decembrie 1993
între Guvernul României și Guvernul Suediei privind preluarea reciprocă a cetățenilor unuia dintre state, aflați ilegal pe teritoriul celuilalt stat
prezumat în vigoare
Guvernul României și Guvernul Suediei, în scopul facilitării legăturilor dintre cele doua state și dintre cetățenii acestora, în conformitate cu legislația în vigoare în fiecare stat,
în acord cu practica internationala în domeniu și cu respectarea obligațiilor internaționale asumate,
au convenit următoarele:
Articolul 1
Prin parte contractantă se înțelege, pe de o parte, Guvernul României și, pe de altă parte, Guvernul Suediei.
Prin returnare se înțelege decizia luată de autoritatea competentă a unuia dintre state, prin care se indeparteaza persoana care are cetățenia celuilalt stat, deoarece nu i s-a acordat viza de intrare sau, după intrare, nu i s-a prelungit dreptul de ședere.
Articolul 2
Fiecare parte contractantă se obliga sa primească pe teritoriul sau, la cererea celeilalte părți, persoana care are cetățenia statului primitor sau se prezuma ca o are și care a fost returnată de pe teritoriul statului solicitant.
Partea contractantă solicitanta se obliga sa primească, la rindul sau, în aceleași condiții, persoana care, la sosirea în statul primitor sau în urma anchetei efectuate ulterior de către autoritățile acestui stat, se constată că nu are cetățenia statului primitor.
Articolul 3
Dovada cetateniei se face cu pasaportul național sau cu actul de identitate, valabile, emise de autoritățile competente din țara de origine a persoanei returnate sau de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statului solicitat.
Articolul 4
Cetățenia este considerată verosimila dacă persoana poseda un pasaport național, un act de identitate, un carnet de marinar sau un permis de conducere, precum și alte documente similare, chiar dacă acestea sunt expirate.
Cetățenia este prezumată și pe baza unei declarații personale, scrisă și semnată de persoana în cauza sau, atunci când este posibil, confirmată de declarația de încredere, data de cel puțin un cetățean cert al statului primitor.
Articolul 5
Reprimirea, conform cu prevederile prezentului acord, se va face și în cazul în care persoana în cauza invoca existenta unei cereri de renunțare la cetățenia sa.
Dacă cererea se aproba, după reprimire se aplică prevederile art. 2 alin. 2.
Se presupune ca cererile de renunțare la cetățenie a cetățeanului unuia dintre state se aproba numai dacă acesta are dreptul de ședere în celălalt stat.
Articolul 6
Cererea autorităților competente ale uneia dintre cele doua părți contractante se va rezolva în cel mult 3 saptamini de la depunerea ei la misiunea diplomatică sau la oficiile consulare ale părții contractante solicitate.
Articolul 7
Cererile la care se referă art. 2 și 6 se fac în Suedia de către Administrația Naționala pentru Imigratie (Statens Invandrarwerk) și de către organele de poliție, iar în România, de către Ministerul de Interne.
Cererea trebuie facuta la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul care decide returnarea.
Articolul 8
Partea contractantă care solicită returnarea suporta cheltuielile de transport pentru persoana returnată până în țara de destinație.
Aceeași parte contractantă suporta, de asemenea, cheltuielile de transport care decurg din obligațiile de reprimire, asumate prin art. 2 alin. 2.
Articolul 9
Părțile contractante își vor comunică, reciproc, aeroporturile care vor fi folosite pentru efectuarea returnarii, conform prezentului acord.
Articolul 10
Partea contractantă este obligată să asigure posibilitatea persoanei care face obiectul returnarii să-și soluționeze problemele juridice sau de natura patrimonială din acel stat, în conformitate cu legislația sa interna în domeniu.
Articolul 11
Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a făcut schimbul de note diplomatice prin care părțile contractante își notifica, reciproc, ca au fost îndeplinite cerințele legii interne, necesare intrării în vigoare a acordului.
Acordul se încheie pe o perioadă nedeterminată.
Fiecare dintre părțile contractante poate suspenda sau denunta prezentul acord după înștiințarea, facuta pe cale diplomatică, celeilalte părți contractante.
În acest caz, valabilitatea acordului încetează începând cu prima zi a lunii următoare aceleia în care s-a primit aceasta notificare.
Încheiat la București la 20 decembrie 1993, în doua exemplare originale, fiecare în limba română și în limba suedeza, ambele texte având aceeași putere juridică.
Pentru Guvernul României,
Ion Gorita,
secretar de stat
Pentru Guvernul Suediei,
Nils G. Rosenberg,
ambasador
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.