Legea nr. 493/1928

Articolul 1

Starea civilă se dovedește prin actele întocmite în registrele păstrate de ofițerul stării civile.

Articolul 2

Actele stării civile ale Membrilor Familiei Domnitoare se întocmesc potrivit legilor speciale.

Articolul 3

Competința ofițerului stării civile este teritorială. Ofițerul stării civile va primi declarațiuni de naștere și moarte și le va înscri în registrele stării civile; va primi declarațiunile de căsătorie, va proceda la facerea publicatiunilor și va celebra căsătoriile, înscriindu-le în registrele respective.

El nu va putea instrumenta în actele în cari ar figura ca parte, declarant sau martor.

Articolul 4

Registrele de născuți, căsătoriti și morți vor fi ținute anual, în dublu exemplar, și vor fi numerotate, șnuruite, parafate și sigilate de președintele tribunalului; registrele de buletine și de publicațiunile căsătoriilor vor fi ținute într-un singur exemplar.

Articolul 5

Înregistrările se vor face de îndată în ambele exemplare ale registrului, în șir și în rubricile anume destinate.

Rubricile în cari nu s-a făcut vreo înregistrare se vor umplea prin linii.

Ștersăturile, răsăturile, înscrierile prescurtate, scrierile peste randuri sau între rubrici sînt oprite.

Indreptarile ce ar urma să fie făcute înainte de semnarea actului se vor trece în rubrica specială.

Mențiunile ulterioare se vor face în rubrica anume destinată.

Articolul 6

Înscrierile în registre se vor face în limba română și se vor citi infatisatorilor, iar în cazul cînd nu ar cunoaște-o se vor explica în limba ce cunosc.

Articolul 7

Actele stării civile vor fi semnate de ofițerul stării civile și de persoanele ce se înfățișează. Cauza care a împiedicat pe infatisatori să semneze se va menționa.

Articolul 8

Actele stării civile cari nu sînt înregistrate pe temeiul unei declarațiuni verbale, vor arata actul în baza căruia s-a făcut înscrierea.

Articolul 9

Ofițerul stării civile va trece în actele ce întocmește numai ceea ce trebuie declarat.

Articolul 10

Orice mențiune facuta pe un act de stare civilă, anterior înscris, va fi datată și semnată de ofițerul stării civile și va indica actul pe temeiul căruia a fost facuta.

Articolul 11

Orice schimbare în starea civilă, intemeiata pe un act de stare civilă, pe o hotărîre judecătorească, sau pe un alt act admis de lege, se va trece pe actul de naștere al persoanelor la care aceasta schimbare se referă.

Mențiune de moartea unuia din soți se va face și pe actul de naștere al soțului supraviețuitor.

Articolul 12

Ofițerul stării civile, de câte ori persoana nu este născută în circumscriptiunea sa, va trimite o copie legalizată ofițerului stării civile unde se găsește înregistrată nașterea, pentru a face mențiunile prevăzute de articolul precedent.

Articolul 13

Orice rectificare a unui act de stare civilă se va menționa pe actul rectificat.

Articolul 14

Grefierii instanțelor judecătorești sînt obligați ca, în termen de 15 zile dela rămânerea definitivă a unei hotărîri care aduce schimbări în starea civilă sau rectifica un act de stare civilă, sa trimită o copie ofițerului stării civile care păstrează registrele în care este trecut actul de naștere al persoanei la care schimbarea se referă, sau unde actul rectificat este înregistrat.

În caz de desfacerea căsătoriei, trimiterea se va face ofițerului stării civile care a celebrat căsătoria.

Articolul 15

Ofițerul stării civile va trimite, în termen de 30 zile, autorității care păstrează cel de al doilea exemplar al registrelor, copii de pe mențiunile făcute posterior pe exemplarul păstrat la starea civilă pentru a se face mențiune identică.

Articolul 16

Dosarele actelor stării civile vor fi șnuruite și sigilate de ofițerul stării civile și se vor conserva în arhiva oficiului.

Articolul 17

Registrele se vor încheia de ofițerul stării civile la sfîrșitul fiecărui an.

La aceeași dată, ofițerul stării civile va alcătui în dublu exemplar liste alfabetice de născuți, căsătoriti și morți. Unul din exemplare se va trimite spre păstrare grefei tribunalului.

Articolul 18

Actul de stare civilă, înscris în registrele altui an decât acel în care faptul a avut loc, va fi trecut și în listele alfabetice anuale corespunzătoare anului cînd urma să fie înscris.

Articolul 19

În comunele al cărui teritoriu este împărțit între mai mulți ofițeri de stare civilă, aceștia vor trimite oficiului central, la începutul fiecărei luni, tabloul cuprinzînd datele din registrul de nasterile, căsătoriile și morții înscrise în luna precedenta.

Articolul 20

Ministerul public și judecătorul judecătoriei respective sau în cazul cînd sînt mai multe judecătorii, a acelei indicate de președintele tribunalului, vor controla registrele stării civile.

Aceeași îndatorire o au și pretorii în comunele rurale.

Articolul 21

Unul din exemplarele registrelor de stare civilă va fi trimis tribunalului, cel mai târziu pînă la finele lunei Ianuarie, iar celălalt exemplar se va păstra în arhiva primăriei.

Articolul 22

Actele stării civile trecute în registre sînt crezute pînă la înscrierea în fals, pentru tot ce ofițerul stării civile încredințează ca a avut loc în prezenta sa.

Articolul 23

Înscrierea sau rectificarea actelor de stare civilă, în temeiul unei hotărîri judecătorești, va fi opozabilă și terților; aceștia sînt însă în drept să facă dovada contrarie.

Articolul 24

Actele stării civile încheiate de o persoană care exercită în mod public funcțiunea de ofițer al stării civile, dar a carei calitate s-ar dovedi ulterior viciata, sînt valabile.

Articolul 25

Registrele stării civile sînt publice. Orice persoană va putea cere extracte din registre sau certificate constatând neînscrierea actului cerut.

Extractul va cuprinde cuvânt cu cuvânt textul actului trecut în registru cu toate mențiunile ulterior făcute, va purta în litere data liberării și va fi certificat de ofițerul stării civile.

Extractele fac aceeași dovada ca însăși registrele.

Articolul 26

Extractele nu pot fi liberate decât de ofițerul stării civile.

Dacă însă un act păstrat de acesta este pierdut sau nu se poate citi, atunci, pînă la refacerea lui, autoritatea la care se găsește al doilea exemplar, va libera extractul din registrele sale.

Articolul 27

Actele de stare civilă se redactează pe temeiul declaratiunii facuta în termen de cei desemnați de lege.

Ofițerul stării civile va putea înștiința pe cei obligați să facă declarațiuni, să se înfățișeze în termen înaintea lui spre a-și îndeplini îndatorirea legală și le va pune în același timp în vedere sancțiunile legii.

Cînd părțile interesate nu sînt obligate a se infatisa în persoana, ele vor putea fi reprezentate prin împuterniciți cu procura specială și autentică.

Articolul 28

Îndată după înscrierea unei nașteri, căsătorii sau morți, ofițerul stării civile va inmana fără alta cerere, declarantului sau părților un buletin din registrul respectiv.

Articolul 29

Ofițerul stării civile are dreptul să se asigure de adevărul faptului declarat.

Articolul 30

Dacă nașterea este declarata după termenul legal, sau moartea după inmormantare, sau dacă aceste evenimente nu au fost deloc declarate, ele nu se vor înscrie în registre decât în temeiul unei hotărîri judecătorești.

În aceste cazuri, ofițerul stării civile sau delegatul sau va încheia un proces-verbal și îl va inainta Ministerului public, care în urma cercetărilor făcute va trimite lucrările împreună cu concluziunile sale tribunalului.

Articolul 31

Dacă de la data cînd actul trebuia să fie înscris și pînă întocmirea procesului-verbal prevăzut de articolul precedent nu a trecut mai mult de șase luni, tribunalul se va pronunța, fără citarea părților, prin ordonanța prezidentiala.

Trecut acest termen, tribunalul va cerceta de urgenta cauza în camera de consiliu, cu citarea rudelor cele mai apropiate și direct interesate ale celui neînscris, a celor obligați de lege a face declarațiunea și a ofițerului stării civile, fața fiind și Ministerul public.

Citațiile se vor emite din oficiu.

Hotărîrea va indica datele necesare înscrierii.

Articolul 32

În termen de 15 zile dela pronunțare, copie de pe dispozitiv se va afișa prin îngrijirea grefierului la usa oficiului stării civile și la usa tribunalului.

În cazul alineatului II al articolului precedent, prin îngrijirea grefierului, dispozitivul va fi publicat fără plata în "Monitorul Comunal" sau "Județean" și în lipsa în Monitorul Oficial.

Articolul 33

Oricine are interes va declara apel la tribunal. Termenul de apel în contra ordonanței prezidențiale sau a hotărîrii tribunalului va fi de 15 zile, socotit dela data ultimei afisari ori publicari.

Apelul se va judeca de urgenta în camera de consiliu, cu citarea apelantilor, a rudelor celor mai apropiate și direct interesate ale celui neînscris, a celor obligați de lege să facă declarațiunea și a ofițerului stării civile, fața fiind și Ministerul public. Apelul, în cazul primului alineat al articolului 31, se judeca de completul tribunalului, iar în cazul alineatului al doilea al aceluias articol, de Curtea de apel.

Articolul 34

Recursul se declara, la instanța care a hotărât în apel, în termen de 5 zile dela pronunțare și se judeca după aceeași procedura ca și apelul.

Termenul de recurs suspenda executarea.

Articolul 35

Grefierul instanței înaintea căreia hotărîrea de înscriere a rămas definitivă, va trimite în termen de 30 zile o copie de pe hotărîre ofițerului stării civile unde înscrierea urmează a fi facuta.

Articolul 36

Ofițerul stării civile care refuza sa săvârșească vreun act ce intră în atribuțiunile sale, își va motiva în scris refuzul și la cererea părții va inainta de îndată lucrările judecătoriei, care va hotărî de urgenta prin ordonanța cu drept de recurs în termen de 5 zile dela pronunțare.

Hotărîrea rămînînd definitivă, grefa instanței va restitui de îndată lucrările ofițerului stării civile, alăturând și copia hotărîrii.

Articolul 37

Dispozițiunile privitoare la actele stării civile sînt teritoriale.

Actul de stare civilă are puterea doveditoare ce îi este recunoscută de legea sub imperiul căreia a fost încheiat.

Articolul 38

Actele stării civile referitoare la români, încheiate în străinătate, se vor înscrie și în țara în registrele stării civile; cele de naștere, la oficiul stării civile al ultimului domiciliu al tatălui și în lipsa al mamei; cele de căsătorie, la oficiul stării civile al ultimului domiciliu al soțului; cele de moarte, la oficiul stării civile al ultimului domiciliu în țara a defunctului. Dacă aceste domicilii sînt necunoscute, sau în străinătate, înscrierea se va face la ofițerul stării civile a primului sector din Capitala.

Agenții diplomatici sau consulari, ofițeri ai stării civile, vor trimite oficiilor de stare civilă mai sus arătate extracte de pe actul înscris.

Articolul 39

Toate termenele prevăzute în legea de fața vor fi socotite pe zile libere.

Rectificarea actelor stării civile

Articolul 40

Rectificarea sau completarea actelor stării civile, dacă n-are ca urmare schimbarea statutului civil, va putea fi cerută de oricine are interes, precum și de Ministerul public cînd ordinea publică este interesată.

Articolul 41

Cererea de rectificare sau completare se va adresa președintelui tribunalului locului unde actul se găsește trecut în registru și va fi însoțită de extractul actului ce urmează a se rectifica.

În cazul cînd cererea nu este facuta de Ministerul public, ea va trebui să-i fie comunicată.

Cererea de rectificare se va cerceta în camera de consiliu, de urgenta, cu ascultarea părții ce cere rectificarea, a rudelor celor mai apropiate și direct interesate, a ofițerului stării civile, fața fiind și Ministerul public.

Copie de pe ordonanța prezidentului se va afișa timp de 10 zile la usa tribunalului și la oficiul stării civile respectiv.

Apelul se va declara de oricine are interes la tribunal în termen de 15 zile dela ultima afișare și se va judeca de urgenta, în camera de consiliu, cu chemarea părților ce au figurat la prima instanța.

Recursul se declara în termen de 5 zile dela pronunțare.

Reconstituirea registrului stării civile

Articolul 42

Dacă unul din exemplarele registrului s-a pierdut sau distrus în întregime, sau nu mai poate fi întrebuințat, după cererea Ministerului public se înlocuiește prin o copie de pe celălalt exemplar, certificată conform cu originalul de președintele tribunalului.

Articolul 43

Dacă ambele exemplare ale registrului s-au pierdut sau au ajuns de neintrebuintat, se vor reconstitui în elementele lor esențiale, după cererea Ministerului public, de către o comisiune alcătuită din doi membri dintre locuitorii comunei, sub președinția unui judecător, desemnați de Ministerul Justiției.

Unul din impiegatii instanțelor judecătorești din circumscripția tribunalului, desemnat de președintele tribunalului, va îndeplini funcțiune de secretar al comisiunii.

Articolul 44

Ministerul public va publică în Monitorul Oficial și în ziarele ce apar în județ, lista registrelor de reconstiuit, cu invitarea ca orice autoritate sau particular va găsi, deține sau primi, cu orice titlu, cu extract legalizat sau livret de familie, referitor la un act ce urmează a fi reconstituit, să le depună în termen de șase luni dela publicarea în Monitorul Oficial sau în o luna dela data cînd actul a ajuns în mâinile sale, fie la primărie, fie la grefa judecătoriei sau tribunalului reședinței sale, iar în străinătate la cancelaria legatiunilor sau consulatelor.

Articolul 45

Aceasta depunere se va face în schimbul unei copii certificată pentru conformitate, data pe hârtie libera, care va servi drept dovada de primire și va avea aceeași putere doveditoare ca actul depus.

Autoritățile mai sus indicate, unde extractele sau actele au fost depuse, sînt datoare a le trimite comisiunii de reconstituirea registrelor, prin scrisoare recomandată.

Articolul 46

Primării comunelor ale căror registre urmează a fi reconstituite, vor întocmi și trimite comisiunii lista persoanelor ce locuiau în comuna la epoca pentru care urmează a se reconstitui registrele și cari ar fi fost în situațiune de a determina încheierea unui act de stare civilă, arătând și reședința lor actuala.

Articolul 47

Lista se va publică prin îngrijirea președintelui comisiunii în modul prescris de art. 44, cu invitatiunea ca persoanele trecute în lista să se prezinte, în termen de un an dela publicare, la primăria locului reședinței lor, iar în străinătate la cancelaria legatiunilor sau consulatelor, și sa arate cunoștințele ce au privitor la starea lor civilă, sau a membrilor familiei lor.

Cel ce face declarațiunea va aduce orice acte justificative și va indica registrele ce ar putea permite controlul celor afirmate.

Declarațiunea va fi transmisă împreună cu actele ce o sprijină, prin scrisoare recomandată, comisiunii de reconstituire.

Articolul 48

Reconstituirea se va întemeia pe extractele legalizate ale actelor stării civile, pe registrele ținute de reprezentanții diferitelor culte și pe orice acte și registre ce ar putea conține substanța actelor stării civile, pe declarațiile celor interesați, precum și pe marturiile terțelor persoane, ambele sprijinite pe actele invocate.

Articolul 49

Comisiunea se va pronunța prin hotărîri colective ce se vor afișa în termen de 3 zile dela pronunțare la oficiul stării civile.

În cazul neinscrierii în registre, partea interesată sau Ministerul Public se va adresa tribunalului care va judeca potrivit dispozițiunilor aliniatului II al art. 31 și următoarele.

Articolul 50

Întreaga procedura de reconstituire, precum și cea dinaintea instanțelor de drept comun, în cazul articolului precedent, este scutită de timbru și se face din oficiu.

Articolul 51

Modul întocmirii nouilor registre, în baza datelor adunate de comisiune, se va stabili printr-un regulament special.

Articolul 52

Actele reconstituite au puterea doveditoare ca legea recunoaște actele stării civile.

Rectificările se vor face potrivit art. 41.

Articolul 53

Cînd nu vor fi existat registre sau se vor fi pierdut ori distruse în totul sau în parte, cînd registrele nu sînt regulat ținute sau actul invocat a fost omis, partea interesată dovedind mai întîi, prin orice mijloace, ca din aceste împrejurări se găsește în imposibilitate de a produce copia de pe actul ce invoaca, va putea apoi stabili faptele de stare civilă prin mijloacele dreptului comun.

Articolul 54

În cazurile prevăzute de articolul precedent, tribunalul, după cererea celor interesați sau a procurorului, va constata faptul stării civile și va ordonă înscrierea în registre după datele stabilite.

Cererea va fi judecata de urgenta cu citarea rudelor cele mai apropiate și direct interesate și a ofițerului stării civile, fața fiind și Ministerul Public.

Dispozițiunile art. 32 și următoarele se vor aplica și în acest caz.

Articolul 55

Cererea se va judeca de tribunalul în circumscriptiunea căruia se afla oficiul stării civile unde înregistrarea urma sa fi fost facuta.

Despre actele de naștere

Articolul 56

Declarațiunea de nașterea unui copil se va face verbal la ofițerul stării civile al locului în termen de 3 zile dela ușurarea femeii.

Declarantul sau va infatisa certificatul de verificarea nașterii liberat de medic, moasa sau agent sanitar, sau va prezenta doi martori cari sa confirme exactitatea faptului declarat.

Articolul 57

Sînt ținuți sa declare nașterea tatăl, iar în caz de împiedicare a acestuia moasa, medicul, oricine a fost de fața, persoana în locuinta căruia a avut loc nașterea și mama, de-i va fi cu putinta.

Articolul 58

Actul de naștere va cuprinde: data înregistrării, anul, luna, ziua și ora nașterii, sexul copilului, prenumele ce i se va da și confesiunea căreia va aparține; prenumele, numele, vîrsta, profesiunea și domiciliul părinților; locul nașterii copilului cînd este deosebit de locuinta părinților; mențiunea și verificarea nașterii.

Articolul 59

Nu vor putea fi întrebuințate ca prenume, numele de familie precum și cuvintele cari ar constitui o manifestare politica.

Articolul 60

Înregistrarea gemenilor se va face pentru fiecare copil separat în ordinea nașterii.

Articolul 61

Copiii născuți morți vor fi declarați în termen de 24 ore. Pe actul de naștere se va face mențiunea "născut mort".

Articolul 62

Numele tatălui unui copil nelegitim va fi înscris în registrul de nașteri numai dacă declarațiunea a fost facuta de însăși tatăl sau împuternicitul sau cu procura specială și autentică.

Numele mamei va fi întotdeauna declarat și înscris în registre.

Articolul 63

Cel ce găsește un copil nou născut este dator sa-l prezinte de îndată autorităților polițienești locale, cu vestmintele și efectele ce s-ar fi găsit asupra lui și sa arate circumstanțele de timp și de loc în care a fost găsit.

Poliția va încheia proces-verbal constatator a circumstanțelor mai sus arătate și va face mențiune de tot ce poate ajuta la stabilirea identității, arătând institutiunea sau persoana căreia copilul i-a fost încredințat.

În termen de doua zile procesul-verbal va fi trimis ofițerului stării civile, care va da nume și prenume copilului, înscriindu-l în registre, iar un extract de pe actul de naștere va fi trimis din oficiu, în termen de trei zile, institutiunii sau persoanei căreia copilul a fost încredințat.

Dacă ulterior se stabilește ca nașterea copilului găsit era anterior înscrisă, cea de a doua înscriere va fi anulată prin ordonanța, prezidentiala.

Articolul 64

Cînd nașterea va avea loc într-un spital, casa de sănătate, penitenciar, azil sau alte instituțiuni similare, directorii sau administratorii vor incunostinta în scris pe ofițerul stării civile, indicând datele necesare înregistrării.

În baza acestei comunicări se va face înscrierea actului de naștere în registre.

Articolul 65

În caz de naștere în timpul unei călătorii maritime, actul de naștere se va încheia în 24 ore dela ușurarea femeii, pe vasele militare de comandant, iar pe celelalte vase, de căpitan, patron sau cei ce îndeplinesc aceasta funcțiune.

Dacă nașterea are loc în timpul opririi în port și debarcarea este cu neputință, sau portul fiind străin, nu se afla agent diplomatic ori consular, actul va fi încheiat în aceleași condițiuni, făcându-se mențiune de circumstanțele mai sus arătate.

Actul va fi înscris la sfîrșitul listei echipajului.

Articolul 66

În cel dintâi port unde vasul se oprește, dacă portul este în țara, ofițerul care a instrumentat este dator să depună doua copii de pe act căpităniei portului sau autorității care o înlocuiește, iar dacă portul este în străinătate, depunerea se face la consulatul român din cel mai apropiat port.

Unul din exemplarele actului depus va rămîne în arhiva acestor autorități, iar cel de al doilea va fi trimis spre înregistrare ofițerului stării civile al ultimului domiciliu în țara al tatălui, sau al mamei cînd tatăl nu e cunoscut; iar în lipsa domiciliului lor la oficiul stării civile a primului sector al Capitalei.

Articolul 67

Dacă nașterea are loc pe un vas fluvial, aeronava sau în tren, declarațiunea nașterii trebuie să fie facuta de persoanele arătate de art. 57 la ofițerul stării civile al locului de debarcare.

Despre actele de recunoașterea copiilor naturali

Articolul 68

Actul de recunoaștere a copilului natural se va menționa de ofițerul stării civile, în rubrica de adnotari, a actului de naștere înscris în registru.

Articolul 69

În cazul prevăzut de art. 66, declarațiunea de recunoașterea unui copil va putea fi primită de ofițerii instrumentari arătați în acel articol și cu formele acolo indicate.

Depunerea și transmiterea copiilor se va îndeplini potrivit dispozițiilor art. 66, cu deosebire ca trimiterea se va face ofițerului stării civile al locului unde este înscris actul de naștere al celui recunoscut.

Despre actele de căsătorie

Articolul 70

Declarațiunea de căsătorie se va face de viitorii soți în persoana sau prin act autentic ori legalizat, înaintea ofițerului stării civile a domiciliului sau reședinței unuia din ei.

Articolul 71

Declarațiunea de căsătorie a viitorilor soți va cuprinde: numele, prenumele, vîrsta, profesiunea, confesiunea, domiciliul și reședința lor; naționalitatea, locul nașterii, calitatea de necăsătoriți, vaduvi sau divortati; gradul de inrudire; numele, prenumele, profesiunea și domiciliul părinților precum și a persoanelor chemate sa dea consimțămîntul.

Dacă viitorii soți au copii care prin efectul căsătoriei ar deveni legitimi, declarațiunea va mai cuprinde numele și prenumele acestora, locul și data nașterii lor, în cazul cînd o româncă se căsătorește cu un străin și declarațiunea acestuia dacă își păstrează naționalitatea de origina.

Articolul 72

Ofițerul stării civile, primind cererea, va dispune facerea publicatiunilor în localitate, dacă viitorii soți locuesc acolo de cel puțin trei luni, iar în caz contrariu, publicațiunile se vor face și în localitatea unde ei au avut ultimul domiciliu.

Dacă unul din viitorii soți este incapabil, publicațiunea se va face și la domiciliul celor chemați sa dea consimțămîntul.

Articolul 73

Actul de publicațiunea căsătoriei va cuprinde data afișării, datele menționate în declarație și indicarea ca cei îndreptățiți, cari au cunoștința de lipsa oricărei din condițiunile de fond ale căsătoriei, să facă opoziție în termen de 10 zile dela data afișării.

Actul de publicațiune se afișează și va rămîne afișat la usa casei comunale timp de 8 zile.

Articolul 74

Pot face opoziție la căsătorie:

a) tatăl sau mama, bunii sau bunele, frații sau surorile, dacă sînt majori, în ordinea arătată, întemeindu-se pe neîndeplinirea ori căreia din condițiunile de fond ale căsătoriei;

b) autoritățile de protecție ale incapabililor, numai pentru motive de incapacitate;

c) persoana legată prin căsătorie cu unul din viitorii soți, dar numai pentru acest motiv;

d) ministerul public, în toate cazurile în cari ordinea publică este interesată.

Articolul 75

Opozițiunea va fi facuta în patru exemplare și prezentată personal sau prin împuternicit ofițerului stării civile care a efectuat publicațiunea; va arata calitatea oponentului, motivele pe cari se întemeiază, precum și alegerea domiciliului la sediul judecătoriei competinte sa judece opoziția.

Articolul 76

După expirarea termenelor prevăzute pentru facerea opozițiilor, ofițerii stării civile cari au făcut afișările vor trimite, ofițerului stării civile care le-a ordonat, procesul-verbal constatator al afișării împreună cu opozițiile ivite și toate actele referitoare.

Articolul 77

Ofițerul stării civile care a ordonat publicațiunile va inlatura opozițiile făcute peste termen, sau fără calitate.

În celelalte cazuri ofițerul stării civile, păstrând unul din exemplare, va trimite de îndată un exemplar judecătoriei circumscripției și fiecăruia dintre viitorii soți.

Articolul 78

Judecătoria citând părțile va hotărî în Camera de consiliu, cu drept de recurs la tribunal în termen de 3 zile dela pronunțare.

Recursul se va judeca cu precădere în termen de 5 zile.

Citațiile se vor emite din oficiu, scutite fiind de orice taxe sau timbre.

Dispozitivul hotărîrii rămase definitivă va fi trimis fără întîrziere de grefierul instanței, ofițerului stării civile care a ordonat publicarea.

Articolul 79

Ofițerul stării civile va încheia un proces-verbal în registrul de publicațiuni care va cuprinde, pe lîngă datele menționate în declarație, data și locul în care s-au făcut publicațiunile, constatarea ca termenele legale au fost respectate și menținute de opozițiunile primite, de înlăturarea, respingerea sau retragerea lor.

Articolul 80

Ofițerul stării civile la care s-a făcut declarația de căsătorie sau cel competinte, potrivit art. 70, va primi declarațiunile, va procede la celebrarea ei, după expirarea termenului prevăzut pentru facerea opozițiilor, - dacă nu sînt opoziții, sau dacă cele făcute au fost inlaturate, retrase sau respinse.

De nu se va fi celebrat căsătoria în termen de un an dela data declaratiunii prevăzută de art. 70 declarațiunea și toate celelalte acte rămîn fără efect.

Articolul 81

Pentru motive grave, procurorul tribunalului locului unde se găsesc viitorii soți poate să acorde dispense de publicațiuni sau de orice termen.

În străinătate aceste dispense vor fi acordate de agentul diplomatic sau consular ce urmează a celebra căsătoria.

Dispensa este valabilă 15 zile.

Articolul 82

Romanul se va putea căsători în străinătate, fie înaintea agenților diplomatici sau consulari, și în acest caz forma căsătoriei va fi supusă legilor române; fie la ofițerul stării civile al locului, potrivit formelor prevăzute de legea străină.

Articolul 83

Căsătoriile celebrate în străinătate înaintea agenților diplomatici sau consulari vor fi precedate de publicațiuni făcute în conformitate cu art. 72-73 iar afișarea se va face la usa legatiei sau consulatului.

Opozițiile vor fi judecate de judecătoria domiciliului soțului căruia i se face opunere la căsătorie, iar dacă domiciliul acestuia este în străinătate, de judecătoria 1 București.

Articolul 84

Căsătoriile celebrate în străinătate înaintea autorităților competinte a locului nu vor avea nevoie de alte publicațiuni decât cele prevăzute de legea străină.

Romanul însă va trebui sa îndeplinească condițiunile de fond ale căsătoriei prevăzute de legea lui naționala.

Articolul 85

Înaintea ofițerului stării civile care celebreaza căsătoria, viitorii soți trebuie să prezinte actele de naștere și de va fi cazul dispensele obținute, actele de deces ale ascendenților, dovada desfacerii căsătoriei prin moarte sau judecata, sau desființarea căsătoriei anterioare, convențiile matrimoniale, precum și orice acte prevăzute de legi speciale.

Cînd actele arătate mai sus se găsesc înregistrate la ofițerul stării civile care urmează a celebra căsătoria, ele vor fi alăturate din oficiu la dosarul căsătoriei.

Articolul 86

Strainul care se căsătorește în România, înaintea autorităților tarii, este supus legii române în tot ceea ce privește condițiunile de forma ale căsătoriei

El va prezenta ofițerului stării civile un certificat liberat de legatiunea sau consulatul sau, conținînd dispozițiunile legii sale naționale cu privire la condițiunile de fond ale căsătoriei.

Acest certificat va putea fi eliberat și de Ministerul Afacerilor Străine român.

Articolul 87

Cînd unul din viitorii soți dovedește imposibilitatea de a-și procura extracte, va putea dovedi data și locul nașterii lui sau decesul ascendenților, prin declarațiunea sub jurământ a doi martori, facuta la judecătorie sau înaintea ofițerului stării civile.

Procesul-verbal constatând aceste declarațiuni va fi semnat de martori sau va arata cauza pentru care ei nu au semnat și va purta mențiunea ca el va servi numai la căsătorie.

Articolul 88

Ofițerul stării civile, înaintea căruia viitorii soți vor să se căsătorească, va refuza celebrarea căsătoriei dacă va constata că nu sînt îndeplinite condițiunile de fond sau de forma ale căsătoriei.

În acest caz se va urma conform art. 36.

Articolul 89

Consimțămîntul persoanelor chemate sa dea autorizarea la căsătorie poate fi verbal sau în scris. În acest din urmă caz el va fi dat în forma autentică sau printr-o declarațiune facuta înaintea ofițerului stării civile care a ordonat publicarea, ori al domiciliului sau reședinței persoanei ce autoriza.

El va cuprinde numele, prenumele, profesiunea și domiciliul viitorilor soți, al celor ce dau consimțămîntul, precum și calitatea lor.

Consimțămîntul dat nu mai poate fi retras.

Articolul 90

Căsătoria se va celebra în public la casa comunală, fața fiind viitorii soți împreună și în persoana și în prezenta a doi martori majori.

Cînd unul dintre viitorii soți este împiedicat, din cauza unei boli grave, să se transporte la casa comunală, ofițerul stării civile, pe temeiul unui certificat medical, va putea oficia și în alta casa, lăsând însă publicului libertatea de a asista.

Articolul 91

Ofițerul stării civile examinând și găsind ca sînt îndeplinite formele legale, va lua declarațiuni martorilor pentru stabilirea condițiunilor ce nu sînt constatate prin acte, va lua consimțămîntul persoanelor chemate sa autorize căsătoria, dacă el n-a fost dat prin act scris; apoi va intreba pe rând pe viitorii soți dacă voesc să se căsătorească unul cu celălalt și la răspunsul lor afirmativ, va pronunța în numele legii unirea lor prin căsătorie.

Articolul 92

Actul de căsătorie se va redacta de îndată și va cuprinde: locul, anul, luna și ziua căsătoriei; prenumele, numele, vîrsta, confesiunea, domiciliul, profesiunea nouilor căsătoriti, precum și locul nașterii lor; prenumele și numele părinților, prenumele, numele și domiciliul martorilor; declarațiunile căsătoritilor; consimțămîntul lor la căsătorie, precum și a persoanelor chemate sa autorize căsătoria, cum și constatarea ca ofițerul stării civile a declarat în numele legii unirea lor prin căsătorie.

Articolul 93

În registrul de publicațiuni se va face mențiune de celebrarea căsătoriei.

Cînd căsătoria este celebrată de un alt ofițer al stării civile decât cel care a ordonat publicațiunile, un extract de pe actul de căsătorie va fi trimis în termen de 5 zile ofițerului stării civile unde publicațiunea este trecută spre a face mențiunea prescrisă mai sus.

Articolul 94

Binecuvantarea religioasă nu va putea să aibă loc decât după înfățișarea actului constatator al săvîrșirii căsătoriei.

Articolul 95

Ofițerul stării civile va libera la cererea soțului un livret, de familie, în care va înscrie căsătoria efectuată. În acest livret se va face la cererea soțului mențiune de orice schimbare în starea civilă a persoanelor cari alcătuiesc familia sa.

Despre actele de moarte

Articolul 96

Încetarea din viața se va declara verbal ofițerului stării civile al locului, în termen de 24 de ore dela moarte.

Articolul 97

Sînt deopotrivă îndatorați a declara moartea, membrii familiei, cei cari au fost fața la încetarea din viața și vecinii.

Dispozițiunile art. 64 sînt aplicabile și în acest caz.

Articolul 98

Persoana ce găsește un cadavru e obligată sa anunțe de îndată autoritatea politieneasca a locului, autoritatea politieneasca va încheia proces-verbal, cuprinzînd pe cat cu putinta indicatiunile necesare înscrierii și îl va trimite ofițerului stării civile competente, în termen de maximum 24 ore; cînd identitatea cadavrului nu poate fi stabilită, trimiterea procesului-verbal se va face tot în același termen, urmând ca ofițerul stării civile sa înregistreze moartea indicând semnalmentele cadavrului și mențiunile cele mai amanuntite ce i-au fost furnizate de autorități.

Articolul 99

Certificatul de moarte încheiat de medic, sau de agentul însărcinat cu verificarea, se va prezenta ofițerului stării civile la declararea decesului. În caz cînd în comuna nu s-ar găsi nici unul din acești funcționari, ofițerul stării civile se va asigura personal de adevărul faptului declarat.

Articolul 100

Actul de moarte va cuprinde - data înregistrării, data morții (anul, luna, ziua și ora), prenumele, numele, vîrsta, confesiunea, profesiunea, locul nașterii și domiciliul decedatului; prenumele și numele părinților decedatului, precum și ale soțului, cu mențiune dacă acesta trăiește, a murit sau e divorțat; mențiune de verificarea morții.

Articolul 101

În caz de deces în timpul unei călătorii maritime și în circumstanțele prevăzute de art. 65, se va întocmi actul în 24 ore de ofițerii instrumentari desemnați în acel articol și după formele acolo arătate.

Depunerea copiilor se va efectua potrivit art. 66.

Actul se va trece în registrul stării civile al ultimului domiciliu al defunctului; iar dacă acest domiciliu este necunoscut sau în străinătate, la oficiul stării civile al primului sector al Capitalei.

Articolul 102

Dacă moartea are loc pe o aeronava, un vas fluvial sau în tren, declarațiunea morții se va face la ofițerul stării civile al locului unde cadavrul va fi depus.

Articolul 103

Inmormantarea sau incinerarea se va putea face numai cu autorizarea ofițerului stării civile și după 36 ore dela încetarea din viața.

Cînd moartea a fost însă provocată de o boala infectioasa, autorizarea se va putea da și înainte de expirarea acestui termen, după dispozițiunea sau avizul serviciului sanitar.

Cînd sînt banueli asupra cauzelor morții, autorizațiunea de inmormantare sau incinerare nu se va putea da decât cu prealabilă încuviințare a parchetului.

Despre actele stării civile întocmite în caz de mobilizare

Articolul 104

Actele stării civile privind pe militari, marinari, și alte persoane urmând armata, vor fi încheiate în timp de mobilizare potrivit regulelor prescrise mai sus, cu excepțiunile din articolele următoare.

Articolul 105

Ofițerii stării civile militari, competenți sa instrumenteze în cazul prevăzut de articolul precedent, vor fi determinati prin decret regal.

Articolul 106

Prin mijlocirea Ministerului de Rasboi, fiecare formațiune mobilizata va avea registre pentru trecerea actelor de naștere, căsătorie și moarte. Registrul va fi ținut într-un singur exemplar și va fi numerotat, snuruit, sigilat și parafat de comandantul sau șeful unității ori formatiunii mobilizate pe lîngă care funcționează ofițerul stării civile.

Articolul 107

În afară de mențiunile prescrise de art. 58, 92 și 100, actele stării civile privitoare la militari vor mai face mențiune de contingentul, numărul matricul și unitatea căreia aparține tatăl noului născut la actele de naștere, al soțului la actele de căsătorie, al defunctului la actele de moarte.

Articolul 108

Declarațiunea nașterii va fi facuta în zece zile dela ușurarea femeii.

Articolul 109

În caz de căsătorie, ofițerul stării civile al unității căreia aparține viitorul soț este competinte sa primească declarația care se va aduce la cunoștința prin ordin de zi al unității pe lîngă care funcționează ofițerul stării civile.

Căsătoria va putea fi celebrată numai după 25 zile dela trecerea în ordinul de zi.

Dispensa prevăzută de art. 81 va fi data de comandantul unității imediat superioare celei pe lîngă care funcționează ofițerul stării civile.

Articolul 110

În caz de moarte întâmplată într-un spital, ambulanta sau alta formațiune sanitară militară, administratorul sau șeful formatiunii va încheia proces-verbal constatând moartea; iar în caz de moarte în timpul luptei, sau înainte de a fi fost predat unei formațiuni sanitare, comandantul cel mai apropiat al unității, constatând moartea, va încheia proces-verbal. În ambele cazuri, procesele-verbale vor cuprinde toate mențiunile necesare înregistrării.

Pe temeiul proceselor verbale mai sus arătate, ofițerul stării civile militare va face trecerea în registru.

Articolul 111

Din cinci în cinci zile, ofițerul stării civile militare va trimite prin posta o copie a tuturor actelor înregistrate:

a) cei dela alte formațiuni decât cele sanitare, părții sedentare;

b) cei dela formațiunile sanitare, părții sedentare a corpului din care face parte tatăl noului născut, soțul sau defunctul.

În caz cînd nu se va cunoaște corpul de trupa căruia aparține persoana, trimiterea se face Ministerului de Rasboi, însoțită de toate indicatiunile cari ar putea duce la stabilirea unității căreia aparține. Ministerul stabilind unitatea va trimite copia părții sedentare.

Mențiune de aceasta trimitere se va face pe fiecare act.

Articolul 112

În termen de 3 zile dela primirea copiilor, partea sedentara va completa datele rămase necompletate în act, servindu-se de foaia matricola și va trimite extracte ofițerului stării civile al locului domiciliului tatălui, iar de este necunoscut acest loc, al mamei pentru actele de naștere, al domiciliului soțului pentru actele de căsătorie, al ultimului domiciliu al defunctului pentru actele de moarte.

Cînd domiciliul este în străinătate, trimiterea se va face oficiului stării civile a primului sector al Capitalei.

Ofițerul stării civile primind extractele, va inregistra actul în registrele sale.

Articolul 113

Ofițerii stării civile prevăzuți de art. 105 sînt competenți sa instrumenteze și în actele unde ar fi interesate persoane nemilitari, însă numai în cazul cînd funcționarea autorităților comunale nu ar mai putea fi asigurați, ca urmare a circumstanțelor provenind din starea de rasboi. În acest caz, trecerea atributiunilor stării civile asupra ofițerilor stării civile militare, cat și încetarea acestor atributiuni, se va face prin deciziune ministerială a Ministerului Justiției, după intervenirea Ministerului de Interne, luându-se și avizul Ministerului de Rasboi.

Partea sedentara, de îndată ce autoritățile comunale și-au reluat funcțiunile, va trimite extracte de pe actele stării civile ofițerului stării civile pe care cel militar l-a înlocuit, spre a se conformă ultimului alineat al articolului precedent.

Articolul 114

Data încetării atributiunilor de ofițeri ai stării civile militare, se va fixa prin deciziune ministerială; în cazul cînd o atare deciziune nu a intervenit, atribuțiunile lor încetează de drept, în ziua trecerii armatei pe picior de pace.

În ziua încetării atributiunilor, registrele vor fi încheiate și după verificare ca s-au trimis extracte potrivit dispozițiunilor art. 111 se vor inainta Ministerului de Rasboi pentru păstrare.

Articolul 115

Abaterile dela dispozițiunile art. 3, alin. III, 4-19 inclusiv, 21, 25, 26, 28, 30, 32, 35, 36, 45, 56, 58, 60, 62, 63, alin. III, 64, 77, 91, 92, 93, 95, 106, ale funcționarilor acolo prevăzuți, vor fi urmărite înaintea judecătoriei și pedepsite cu amendă civilă dela 1.000 la 3.000 lei.

Articolul 116

Ofițerul stării civile care va libera certificatul de efectuarea publicatiunilor înainte de respingerea opozițiunilor făcute, sau va celebra fără dovada efectuării publicatiunilor sau respingerii opozițiunilor sau fără consimțămîntul celor chemați de lege pentru autorizarea căsătoriei, sau avînd cunoștința de vreo împiedicare la căsătorie sau de lipsa vreunei condițiuni pentru validitatea ei, se va pedepsi după cererea ministerului public sau persoanelor interesate cu închisoarea corecțională dela 6 luni la 2 ani și cu amendă penală dela 2000 la 5000 lei.

Articolul 117

Orice persoană, obligată să facă declarațiunile prescrise de art. 47, 57, 63, 64, 97 și 98, care le va fi omis sau făcut peste termen, se va pedepsi cu amendă penală dela 500 la 1.500 lei.

Articolul 118

Cînd declarațiunile referitoare la actele stării civile sînt făcute cu buna știința că nu corespund adevărului, cînd faptul nu cade sub o invinuire mai grea, se va pedepsi cu amendă penală dela 1.000 la 3.000 lei.

Articolul 119

Orice persoană particulară care cu știința a reținut un extract în contra celor arătate de art. 44 se va pedepsi cu amendă penală de la 1.000 la 5.000 lei.

Articolul 120

Oricine va ascunde, tăinui, sustrage sau distruge vreun act de stare civilă arătat în art. 44, în scopul de a schimba sau suprima starea civilă a unei persoane, va fi pedepsit cu închisoare corecțională dela 1 an la 3 ani și cu amendă penală de la 5.000 la 10.000 lei.

Dacă actul ascuns, tăinuit, sustras sau distrus, fără sa modifice sau suprime starea civilă, are ca urmare sa schimbe ordinea de devolutiune a unei succesiuni, pedeapsa va fi închisoarea dela 2 luni pînă la un an și amenda penală dela 1.000 la 5.000 lei.

Cu aceleași pedepse și după aceleași norme, se vor pedepsi și cei care în scopul de a modifica sau suprima starea civilă a unei persoane vor fi făcut declarațiuni mincinoase, afară numai dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.

Articolul 121

Cînd în urma unei hotărîri penale, exceptând pe cea pronunțată în materie de fals, va fi necesar a se face o rectificare, sau o înscriere în registrele stării civile, procurorul tribunalului va procede potrivit dispozițiunilor alin. II al art. 31 și următoarele art. 41, 58 și următoarele, înaintea instanțelor civile.

Articolul 122

Preotul sau orice altă persoană indreptatita la săvîrșirea ceremoniei religioase, care va proceda la celebrarea actului religios fără sa fi prezentat buletinul sau extractul dela oficiul stării civile, se va pedepsi cu amendă dela 1.000 la 5.000 lei.

Articolul 123

Persoanele cărora legea de fața le-a lăsat în păstrare registrele actelor stării civile anterior încheiate, vor fi pedepsite, în cazul cînd vor refuza de a elibera extracte după aceste registre, sau face mențiunile prevăzute de art. 11, cu închisoare corecțională de la 2 luni pînă la un an și cu amendă penală dela 5.000 la 10.000 lei.

Dispozițiuni tranzitorii

Articolul 124

Se abroga art. 21-86 inclusiv, art. 151-161 inclusiv, privitoare la starea civilă, publicațiunea, celebrarea și opozițiunile la căsătorie, din codul civil în vigoare în Vechiul Regat, precum și orice dispozițiuni contrarii.

Prin derogare dela art. 14 al prezentei legi, art. 246 și 276 din codul civil din Vechiul Regat continua să se aplice hotărârilor pronunțând desfacerea căsătoriei; transcriptiunea însă prevăzută de acest articol este înlocuită prin mențiune pe actul de căsătorie.

În Basarabia, transcrierea hotărârilor de desfacerea căsătoriei se va face pentru căsătoriile încheiate anterior intrării în vigoare a acestei legi, în conformitate cu dispozițiunile legii din 12 Noemvrie 1919, iar pentru cele încheiate posterior, potrivit art. 246 și 276 din codul civil aplicabil în Vechiul Regat și alin. precedent.

Articolul 125

Se abroga dispozițiunile legilor XXXIII din anul 1894 afară de art. 41 și XXXVI din anul 1904, privitoare la actele stării civile; art. 28-37 inclusiv, 39, 40, 121-125 inclusiv al legii XXXI din 1894, asupra căsătoriilor, în vigoare în Ardeal, Banat, Crisana și Maramures, precum și orice legi, ordonanțe și dispozițiuni contrare legii de fața.

Articolul 126

Se abroga dispozițiunile art. 69-82 inclusiv, art. 86, 87, 88, 126-131 inclusiv din codul civil general austriac, legea din 25 Mai 1868 F. L. I. No. 47, în privinta căsătoriei catolicilor; legea din 9 Aprilie 1870, F. L. I. No. 51, referitoare la actele stării civile a persoanelor cari nu aparțin unui cult sau bisericilor recunoscute de lege, ordonanța din 29 Mai 1876, F. L. I. No. 77, a Ministerului de Interne, Culte și Justiție, referitoare la căsătoria evreilor, precum și orice alte patente, ordonanțe sau dispozițiuni în vigoare în Bucovina, contrare legii de fața, cu privire la actele stării civile, publicarea și celebrarea căsătoriilor.

Articolul 127

Se abroga de asemenea și art. 25-31 inclusiv, 33-36 inclusiv, 61, 65, 66, 67, 72, 72^1, 73, 74, 74^1, 76, 78-83 inclusiv, 85, 87, 87^1, 90, 92, 93, 94, 97 și 98 din codul civil, rus (colecția legilor ruse, vol. XI, partea I); dispozițiunile referitoare la naștere și moarte cuprinse în statutul consistoriului duhovnicesc ortodox, cele conținute în adunarea statutelor confesionale crestine și necrestine relativ la aceste acte, precum și art. 1469^49 - 1460^61 inclusiv din procedura civilă rusa, ce regulează starea civilă a persoanelor prevăzute în ucazul din 17 Aprilie 1905; art. 24 a, 38-58 inclusiv din inaltul ucaz din 17 Octomvrie 1906 (colecția legilor art. 1728); art. 24 a, 35, 37-51 inclusiv din partea II a aceluiași ucaz de asemeni orice alte dispozițiuni în vigoare în Basarabia, contrare legii de fața.

Articolul 128

Se abroga dispozițiunile cuprinse în art. 22 al legii din 9 Martie 1880 și art. 78, alin. ultim din legea pentru organizarea Dobrogei din 1 Aprilie 1914.

Articolul 129

Publicațiunile de căsătorie făcute conform legilor anterioare se vor reface dacă au trecut 3 luni dela ultima zi a publicațiunii.

Articolul 130

Ofițerii stării civile confesionali, cari în temeiul legii de fața au pierdut aceasta calitate, sînt autorizați și obligați ca în formele întrebuințate și conform legilor atunci în vigoare sa elibereze extracte din registrele confesionale.

Ofițerii stării civile laici, cari au avut căderea sa instrumenteze sau sa păstreze actele stării civile conform legilor anterioare la încetarea atributiunilor vor încheia registrele stării civile și le vor incredinta împreună cu întreaga arhiva autorității comunale de reședința.

Articolul 131

Registrele ținute înainte de punerea în aplicare a prezentei legi, precum și extractele eliberate din aceste registre, vor purta și pentru viitor valoarea lor probatorie.

Articolul 132

Dispozițiunile art. 60 din codul penal al Vechiului Regat se extind în tot cuprinsul tarii în ce privește infracțiunile prevăzute în legea de fața.

Articolul 133

Un regulament de administrație publică va desvolta dispozițiunile legii, întocmind formulare pentru toate registrele și actele stării civile, pentru extracte, etc., precum și pentru orice alta chestiune în legătură cu buna aplicare a legii.

Articolul 134

Legea de fața va intră în vigoare la 1 Ianuarie 1929.

Această lege s-a votat de Adunarea deputaților în ședința dela 8 Fevruarie anul 1928 și s-a adoptat cu majoritate de una suta șapte voturi, contra unul.

Vice-președinte,

Ștefan C. Ioan

(L. A. S. D.)

Secretar,

Misu Marinescu

Această lege s-a votat de Senat în ședința dela 16 Fevruarie anul 1928 și s-a adoptat cu unanimitate de nouăzeci și opt voturi.

Vice-președinte,

D. Artareanu

(L. S. S.)

Secretar,

Al. Algiu

Promulgăm această lege și ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Statului și publicată în Monitorul Oficial.

Dat în București, la 21 Fevruarie 1928.

În numele Maiestatii Sale Regelui Mihai I:

MIRON,

Patriarhul României.

GHEORGHE BUZDUGAN

(L. S. St.)