Convenția din 11 mai 1994

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se va aplica impozitelor pe venit și pe capital stabilite în numele unui stat contractant, al autorităților sale locale sau al unităților sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.

2. Vor fi considerate impozite pe venit și pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare, precum și impozitele asupra creșterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica prezenta convenție sunt, în particular:

a) În cazul României:

i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;

îi) impozitul pe profiturile persoanelor juridice;

iii) impozitul pe salarii și alte remunerații similare;

iv) impozitul pe veniturile realizate din activități agricole;

v) impozitul pe dividende

denumite în continuare impozit român;

b) În cazul Albaniei:

i) impozitele pe profituri;

îi) impozitele asupra întreprinderilor mici;

iii) impozitele pe veniturile persoanelor fizice

denumite în continuare impozit albanez.

4. Convenția se va aplica, de asemenea oricăror impozite identice sau în esenta similare, care sunt stabilite după data semnării acestei convenții, în plus, sau în locul impozitelor existente la care se face referire în paragraful 3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislatiile lor fiscale.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:

a) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant, înseamnă România sau Albania după cum cere contextul;

b) termenul România înseamnă România și, folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusiva, asupra cărora România își exercită suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicția în concordanta cu propria sa legislație și cu dreptul internațional cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale, aflate în apele marii, pe fundul și în subsolul acestor ape;

c) termenul Albania înseamnă Republica Albania și, când este folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul Republicii Albania, inclusiv orice zona dincolo de apele teritoriale ale Republicii Albania care, în conformitate cu dreptul internațional și cu legislația Republicii Albania, este o zona în cadrul căreia Republica Albania își poate exercita drepturile în legătură cu fundul marii, cu subsolul și resursele sale naturale;

d) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit albanez, după cum cere contextul;

e) termenul persoana include o persoană fizica, o societate sau orice alta asociere de persoane, legal constituită în fiecare dintre statele contractante;

f) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice alta entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;

g) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

h) termenul naționali înseamnă:

i) orice persoană fizica având cetățenia unui stat contractant;

îi) orice persoană juridică sau asociație având statutul în conformitate cu legislația în vigoare într-un stat contractant;

iii) expresia transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava, aeronava, vehicul de transport feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere care are locul conducerii sale efective într-un stat contractant, cu excepția cazului când asemenea transport este efectuat numai între locuri situate în celălalt stat contractant;

j) expresia autoritate competentă înseamnă:

i) în cazul României, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;

îi) în cazul Albaniei, ministrul finanțelor sau reprezentantul sau autorizat.

2. În ceea ce privește aplicarea acestei convenții de un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit în convenție va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferita, înțelesul pe care îl are în cadrul legislației acelui stat cu privire al impozitele la care prezenta convenție se aplică.

Articolul 4

Rezident

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației acelui stat, este supusă impunerii ca urmare a domiciliului sau, rezidentei sale, locului de conducere efectivă sau oricărui alt criteriu de natura similară. Dar aceasta expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acel stat numai pentru faptul ca realizează venituri din surse aflate în acel stat ori are capital acolo.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, atunci statutul sau va fi determinat după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidență a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziția sa; dacă dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în ambele state contractante, va fi considerată rezidență a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strinse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul contractant, în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, atunci ea va fi considerată rezidență a statului contractant în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidență a statului contractant al cărui național este;

d) dacă aceasta persoana este național al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, atunci va fi considerată rezidență a statului contractant în care se afla locul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea își desfășoară, în întregime sau în parte, activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier;

f) o ferma, o plantație, o livada sau o vie; și

g) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale.

3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:

a) un șantier de construcții, un proiect de construcție, montaj sau instalatie sau activitățile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai când asemenea șantier, proiect sau activități durează o perioadă mai mare de 9 luni, în orice perioada de 12 luni;

b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanța, de o întreprindere a unui stat contractant prin salariați sau alt personal angajat în celălalt stat contractant, cu condiția ca activitățile de aceasta natura sa dureze pentru același proiect sau un proiect conex o perioadă sau perioade care insumeaza mai mult de 9 luni în orice perioada de 12 luni.

4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi considerată că nu include:

a) folosirea de instalații exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii;

b) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării;

c) menținerea unui stoc de produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrării de către o alta întreprindere;

d) vânzarea de mostre ale unor produse sau mărfuri aparținând întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziție temporară ocazionala, după închiderea tirgului sau expoziției menționate;

e) menținerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul cumpărării de produse sau mărfuri sau colectării de informații pentru întreprindere;

f) menținerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul desfășurării, pentru întreprindere, a oricărei alte activități cu caracter pregatitor sau auxiliar.

5. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, când o persoană - alta decît un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6 - acționează într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, acea întreprindere se considera ca are un sediu permanent în primul stat contractant menționat, în legătură cu orice activitate pe care acea persoana o desfășoară pentru întreprindere, dacă o asemenea persoana:

a) are și dispune în mod obișnuit în acel stat de autoritatea de a încheia contracte în numele întreprinderii, în afară de cazul când activitățile acestei persoane sunt limitate la cele menționate în paragraful 4 care, dacă ar fi exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent, conform prevederilor acelui paragraf, sau

b) nu dispune de o asemenea autoritate, dar menține în mod obișnuit în primul stat contractant un stoc de produse sau mărfuri din care livreaza în mod obișnuit produse sau mărfuri în numele întreprinderii, sau

c) primește dispoziții în primul stat menționat în exclusivitate sau aproape în exclusivitate pentru întreprinderea însăși sau pentru o asemenea întreprindere și alte întreprinderi care sunt controlate de aceasta sau are interese în a o controla.

6. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi considerată ca are un sediu permanent în celălalt stat contractant, numai pentru faptul ca aceasta își exercită activitatea de afaceri în acel celălalt stat contractant printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statul independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite. Totuși, când activitățile unui asemenea agent sunt exercitate în întregime sau aproape în întregime în numele acelei întreprinderi, acesta nu va fi considerat agent cu statut independent în sensul acestui paragraf.

7. Faptul ca o societate care este rezidență a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidență a celuilalt stat contractant, sau care își exercită activitatea de afaceri în acel celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una din aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri din proprietăți imobiliare

1. Venitul realizat de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv venitul din agricultura sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant poate fi impus în acel celălalt stat.

2. Expresia proprietăți imobiliare are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care proprietățile în cauza sunt situate. Expresia va include, în orice caz, toate accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultura și exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor resurse naturale ; navele, aeronavele, vehiculele de transport feroviar și rutier nu vor fi considerate proprietăți imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietății imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietățile imobiliare ale unei întreprinderi și veniturilor din proprietățile imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

Articolul 7

Profiturile întreprinderii

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercita activitatea de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte dintre ele care este atribuibila:

a) acelui sediu permanent;

b) vinzarilor în acel celălalt stat de produse sau mărfuri de același fel ca acelea vîndute prin acel sediu permanent; sau

c) altor activități de afaceri desfășurate în acel celălalt stat de aceeași natura ca acelea efectuate prin acel sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitind activități identice sau similare în condiții identice sau similare și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restrictiilor prevăzute de legislația interna a statului contractant în care este situat sediul permanent.

4. În măsura în care, într-un stat contractant, se obișnuiește ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părți componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiția uzuală. Metoda de repartizare adoptată va fi, totuși, aceea prin care rezultatul va fi în concordanta cu principiile enunțate în prezentul articol.

5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul când exista motive temeinice și suficiente de a proceda altfel.

7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.

Articolul 8

Transport internațional

1. Profiturile obținute din exploatarea de trafic internațional a navelor, aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar și rutier vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave, atunci acesta se va considera a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau, dacă nu exista un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de semenea profiturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transporturi.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau

b) aceleași persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant și, fie într-un caz fie în celălalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care, fără aceste condiții ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impozitate în consecința.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparținând acelui stat și impune în consecința, profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt stat și profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant, dacă condițiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci acel celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificări se va ține seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții, în care sens autoritățile competente ale statelor contractante se pot consulta reciproc.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidență a unui stat contractant unei persoane rezidente a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidență societatea plătitoare de dividende și, potrivit legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși:

a) 10 la suta din suma bruta a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decît o asociere de persoane) care deține direct cel puțin 25 la suta din capitalul societății plătitoare de dividende;

b) 15 la suta din suma bruta a dividendelor, în toate celelalte cazuri.

Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societății în ce privește profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din acțiuni, din acțiuni și din drepturile de folosință, din părți miniere, din părți de fondator sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanta, din participarea la profituri, precum și veniturile din alte părți sociale care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca veniturile din acțiuni, de către legislația statului în care este rezidență societatea distribuitoare a dividendelor.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant, în care societatea plătitoare de dividende este rezidență, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

5. Când o societate rezidență a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt stat sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau de o baza fixa situata în acel celălalt stat, nici sa supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10 la suta din suma bruta a dobinzilor.

3. Independent de prevederile paragrafului 2 al acestui articol, dobinzile provenind dintr-un stat contractant și obținute de Guvernul celuilalt stat contractant vor fi scutite de impozit în primul stat menționat.

4. În sensul paragrafului 3, termenul guvern va include:

a) în cazul României:

i) Guvernul României;

îi) unitățile administrativ-teritoriale;

iii) Banca Naționala a României;

iv) Banca de Export-Import a României - S.A. (EXIMBANK);

v) alte instituții al căror capital este în întregime deținut de Guvernul României sau de unitățile administrativ-teritoriale ale acestuia, asupra cărora pot conveni din timp în timp autoritățile competente ale statelor contractante.

b) în cazul Albaniei:

i) Guvernul Albaniei;

îi) autoritățile locale;

iii) Banca Albaniei;

iv) Banca Naționala Comercială;

v) alte instituții al căror capital este în întregime deținut de Guvernul Albaniei sau de autoritățile locale ale acestuia, asupra cărora pot conveni din timp în timp autoritățile competente ale statelor contractante.

5. Termenul dobinzi astfel cum este folosit în prezentul articol înseamnă veniturile din titluri de creanta de orice natura, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului și, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligațiuni. Penalitățile pentru plata cu întârziere nu vor fi considerate dobinzi în sensul prezentului articol.

6. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant, din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite dobinzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau o baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

7. Dobinzile vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant când plătitorul este însuși acel stat, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială, sau un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobinzi și aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste dobinzi vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

8. Când, datorită relațiilor speciale existente între debitor și creditor sau între ambii și alte persoane, suma dobinzilor, ținând seama de creanta pentru care sunt plătite, depășește suma care s-ar fi convenit între debitor și creditor în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 12

Comisioane

1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste comisioane pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al comisioanelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 15 la suta din suma bruta a comisioanelor.

3. Termenul comisioane folosit în prezentul articol înseamnă plățile făcute către un broker, agent comisionar general sau orice altă persoană implicata în activități similare, potrivit legislației fiscale a statului contractant din care provin astfel de plati.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al comisioanelor, fiind un rezident al unui stat contractant desfășoară o activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin comisioanele, printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc comisioanele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

5. Comisioanele vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant când plătitorul este însuși acel stat, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul comisioanelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care sunt legate activitățile care generează obligația de plată și comisioanele se suporta de sediul permanent sau baza fixa, atunci aceste comisioane vor fi considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și alte persoane, suma comisioanelor, ținând seama de activitățile pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 13

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși, aceste redevențe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislației acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevențelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 15 la suta din suma bruta a redevențelor.

3. Termenul redevențe folosit în prezentul articol înseamnă plati de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf și filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, transmisiilor prin satelit ori cablu sau orice alte mijloace electronice pentru emisiunile destinate publicului, orice patent, marca de comerț, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricație sau pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau științific sau pentru informații referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevențele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

5. Redevențele vor fi considerate ca provenind dintr-un stat contractant când plătitorul este însuși acel stat, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legată obligația de a plati redevențele, și aceste redevențe sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, atunci când aceste redevențe vor fi considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și alte persoane, suma redevențelor, având în vedere utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va fi impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

Articolul 14

Cistiguri de capital

1. Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietății imobiliare, astfel cum este definită la art. 6 și situata în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Cistigurile provenind din înstrăinarea proprietății mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietății mobiliare ținând de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câștigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere), sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt stat.

3. Cistigurile provenind din înstrăinarea navelor, aeronavelor, vehiculelor de transport feroviar și rutier, exploatate în trafic internațional sau a proprietății mobiliare necesare exploatării acestor mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăți, alta decît cea la care se face referire în paragrafele 1, 2 și 3, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

Articolul 15

Profesii independente

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activități cu caracter independent vor fi impozabile numai în acel stat, dacă nu dispune în mod obișnuit în celălalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activităților sale. Dacă dispune de o astfel de baza fixa, veniturile pot fi impuse în celălalt stat, dar numai partea care este atribuită acelei baze fixe.

2. Expresia profesii independente cuprinde în special activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 16

Profesii dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 și 22, salariile și alte remunerații similare obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant, remunerațiile primite pot fi impuse im acel celălalt stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat menționat dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfîrșind în anul calendaristic vizat; și

b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat; și

c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau o baza fixa pe care cel care angajează le are în celălalt stat.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate salariata exercitată la bordul unei nave, aeronave, vehicul de transport feroviar și rutier exploatate în trafic internațional vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

Articolul 17

Remunerațiile membrilor consiliului de administrație

Remunerațiile și alte plati similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidență a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

Articolul 18

Artiști și sportivi

1. Independent de prevederile art. 15 și 16 veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol - cum sunt artiștii de teatru, de film, de radio sau televiziune ori ca interpreți muzicali sau ca sportivi, din activitatea lor personală desfășurată în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 și 16, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, veniturile obținute din activități desfășurate în cadrul schimburilor culturale, stabilite prin acorduri culturale încheiate între cele doua state contractante, vor fi scutite reciproc de impozit, doar dacă aceste activități sunt finanțate de guvernul unui stat contractant, iar activitățile nu sunt exercitate în scopul de a obține profituri.

Articolul 19

Pensii

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 20, pensiile și alte remunerații similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfășurată în trecut vor fi impozabile numai în acel stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, pensiile și alte plati, făcute conform unui program public care este parte a sistemului de asigurări sociale al unui stat contractant, al unei autorități locale sau al unei unități administrativ-teritoriale a acestuia, vor fi impozabile numai în acel stat.

Articolul 20

Funcții publice

1. a) Remunerațiile, altele decît pensiile, plătite de un stat contractant, o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, autorități sau unități, vor fi impozabile numai în acel stat.

b) Totuși, aceste remunerații vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat și persoana fizica este rezidență a acelui stat, și:

i) este un național al acelui stat; sau

îi) nu a devenit rezidență a acelui stat, numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensii plătite de sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, autorității sau unității, vor fi impozabile numai în acel stat.

b) Totuși, aceste pensii vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizica este rezidență și național al acelui stat.

3. Prevederile art. 16, 17 și 19 se vor aplica remunerațiilor și pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurată de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia.

Articolul 21

Studenți și practicanti

1. Sumele pe care le primește un student sau un practicant care este sau a fost imediat înainte de venirea sa într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat contractant menționat, în scopul educării sau pregătirii sale, nu vor fi impuse în acel stat pentru o perioadă de 7 ani, cu condiția ca asemenea sume sa provină din surse situate în afară acelui stat.

2. Pentru donațiile, bursele și remunerațiile din activitatea salariata, care nu sunt tratate la paragraful 1, un student sau un practicant la care se face referire la paragraful 1, pe perioada educării sau pregătirii sale, va beneficia de aceleași scutiri, facilități sau reduceri de care beneficiază rezidentii statului vizat.

3. Veniturile realizate de un student sau de un practicant pentru activitățile exercitate într-un stat contractant pe perioada șederii sale în acel stat, în scopul educării sau pregătirii sale, vor fi scutite de impozit în acel stat dacă nu depășesc 3.500 dolari S.U.A. în anul calendaristic vizat.

Articolul 22

Profesori și cercetători

1. O persoana fizica care este sau a fost rezidență a unui stat contractant, imediat înainte de venirea sa în celălalt stat contractant și, care, la invitația unei universități, colegiu, școala sau alta instituție educațională similară nonprofit, care sunt recunoscute de guvernul acelui celălalt stat contractant și care este prezenta în acel celălalt stat pentru o perioadă care nu depășește 2 ani de la data primei sale sosiri în acel celălalt stat contractant, numai în scopul de a preda sau a cerceta sau pentru ambele, la astfel de instituții educaționale, va fi scutită de impozit în acel celălalt stat contractant pentru remunerația primită în legătură cu predarea sau cercetarea sa.

2. Prevederile paragrafului 1 ale acestui articol nu se vor aplica veniturilor din cercetare, dacă asemenea cercetare nu este întreprinsă în interes public ci în beneficiul privat al unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.

Articolul 23

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenții, vor fi impozabile în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietățile imobiliare, asa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, și dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 15, după caz.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu au fost tratate în articolele precedente ale acestei convenții și care provin din celălalt stat contractant, pot fi, de asemenea, impuse în acel celălalt stat.

Articolul 24

Impunerea capitalului

1. Capitalul reprezentat de proprietăți imobiliare, astfel cum sunt definite în art. 6, deținute de un rezident al unui stat contractant și situate în celălalt stat contractant, poate fi impus în acel celălalt stat.

2. Capitalul reprezentat de proprietăți mobiliare, făcând parte din activul unui sediu permanent al unei întreprinderi sau de proprietăți mobiliare aparținând unei baze fixe utilizate pentru exercitarea unei profesii independente, poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

3. Capitalul reprezentat de nave, aeronave, vehicule de transport feroviar și rutier, exploatate în trafic internațional și proprietățile mobiliare ținând de exploatarea unor asemenea mijloace de transport va fi impozabilă numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat.

Articolul 25

Eliminarea dublei impuneri

1. În cazul României, dubla impunere va fi eliminata după cum urmează:

a) când un rezident al României realizează venit sau deține capital, care, conform prevederilor acestei convenții, sunt impozabile în Albania, atunci România va scuti de impozit acest venit sau capital - excepțind veniturile menționate la subparagraful b) - și va lua în considerare pentru determinarea cotei de impozit venitul total obținut, cota de impozit rezultată aplicindu-se numai asupra venitului rămas;

b) când un rezident al României realizează elemente de venit care, potrivit prevederilor art. 10, 11, 12 și 13, pot fi impuse în Albania, atunci România va acorda, ca deducere din impozitul pe venit al acelui rezident, o sumă egala cu impozitul plătit în Albania. Totuși, aceasta deducere nu va putea depăși acea parte a impozitului, calculată înainte de deducere, care este atribuibila unor asemenea elemente de venit impuse în Albania.

2. În cazul Albaniei, dubla impunere va fi eliminata după cum urmează:

a) când un rezident al Albaniei realizează venit sau deține capital, care, conform prevederilor acestei convenții, pot fi impuse în România, Albania va acorda ca deducere din impozitul pe venit al acelui rezident o sumă egala cu impozitul pe venit plătit în România și ca deducere din impozitul pe capital al acelui rezident o sumă egala cu impozitul pe capital plătit în România. Totuși, aceasta deducere nu va depăși acea parte a impozitului albanez pe venit sau pe capital, calculată înainte de deducere, care este atribuibila, după caz, venitului sau capitalului, care pot fi impuse în România ;

b) când, conform prevederilor acestei convenții, venitul realizat sau capitalul deținut de un rezident al Albaniei sunt scutite de impozit în Albania, cu toate acestea Albania poate să ia în considerare venitul sau capitalul scutit pentru calcularea impozitului asupra venitului rămas sau capitalului unui asemenea rezident.

Articolul 26

Nediscriminarea

1. Naționalii unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nici o impozitare sau obligație legată de aceasta, care sunt diferite sau mai împovărătoare decît impozitarea și obligația legate de aceasta la care sunt sau pot fi supuși naționalii celuilalt stat aflați în aceeași situație.

Independent de prevederile art. 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica, de asemenea, și persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile, în acel celălalt stat, decît impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat care desfășoară aceleași activități. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenților celuilalt stat contractant nici o deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce privește impunerea, pe considerente privind statutul civil ori responsabilitățile familiale pe care le acorda rezidenților săi.

3. Cu excepția cazului când se aplică prevederile paragrafului 1 al art. 9, paragraful 8 al art. 11 sau paragrafului 6 al art. 12 și 13, dobinzile, comisioanele, redevențele și alte plati făcute de întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menționat.

În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant față de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleași condiții ca și când ar fi fost contractate față de un rezident al primului stat menționat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut sau controlat în mod direct sau indirect, de unul sau de mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat menționat la nici o impozitare și obligație legate de aceasta, care sunt diferite sau mai împovărătoare decît impozitarea și obligația legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat menționat.

5. Prevederile prezentului articol, independent de prevederile art. 2 se vor aplica impozitelor de orice fel și natură.

Articolul 27

Procedura amiabila

1. Când o persoană considera ca, datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante, rezultă sau va rezultă pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei convenții, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația interna a acestor state, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situația să se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 26, acelui stat contractant al cărui național este.

Cazul trebuie prezentat în 3 (trei) ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă ca impozitarea este contrară prevederilor convenției.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa ajungă la o soluționare corespunzătoare, sa rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu convenția. Orice înțelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripție prevăzută în legislația interna a statelor contractante.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve, pe calea înțelegerii amiabile, orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestei convenții. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele în scopul realizării unei înțelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Când apare necesar, pentru a se ajunge la o înțelegere, reprezentanții autorităților competente ale statelor contractante pot avea un schimb oral de opinii.

Articolul 28

Schimb de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații necesare aplicării prevederilor prezentei convenții sau legislației interne a statelor contractante cu privire la impozitele vizate de convenție, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor convenției. Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratata ca secret în același mod ca și informația obținută, conform prevederilor legislației interne ale acelui stat, și va fi dezvaluita numai persoanelor sau autorităților (inclusiv la instanțe judecătorești și organe administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmărirea, sau soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul convenției. Asemenea persoane sau autorități vor folosi informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui stat contractant obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislații și practici administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care nu pot fi obținute în cadrul prevederilor legale sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant.

c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau un procedeu comercial sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 29

Agenți diplomatici și funcționari consulari

Nici o prevedere a prezentei convenții nu va afecta privilegiile fiscale ale agenților diplomatici sau funcționarilor consulari, acordate conform regulilor generale ale dreptului internațional sau în baza prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 30

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va fi ratificată de ambele state contractante și instrumentele de ratificare vor fi schimbate cît mai curînd posibil.

2. Convenția va intra în vigoare la data schimbului instrumentelor de ratificare și prevederile convenției se vor aplica în ceea ce privește venitul realizat sau capitalul deținut la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care convenția a intrat în vigoare. Prevederile art. 26 (schimb de informații) vor avea efect la sau după data la care convenția intră în vigoare.

Articolul 31

Denunțarea
Prezenta convenție va rămâne în vigoare până când va fi denunțată de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunta convenția pe canale diplomatice, printr-o nota de denunțare, după 5 ani următori anului în care convenția intră în vigoare, cu cel puțin 6 luni înainte de sfârșitul oricărui an calendaristic. În aceasta situație, convenția va inceta să aibă efect pentru venitul realizat sau capitalul deținut la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunțare.
Facuta în doua exemplare la București, la 11 mai 1994, în limbile română, albaneza și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe între texte, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Ministru de stat, ministrul finanțelor,
Florin Georgescu
Pentru Guvernul Republicii Albania,
Ministrul finanțelor,
Pirro Dishnica
──────────────────────