Acordul din 17 noiembrie 1993
între Guvernul României și Guvernul Republicii Portugheze privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor
prezumat în vigoare
Guvernul României și Guvernul Republicii Portugheze, denumite în cele ce urmează părțile contractante,
dorind sa intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor părți contractante,
intentionind sa creeze și sa întrețină condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante,
recunoscind necesitatea de a promova și proteja investițiile străine cu scopul de a întări prosperitatea ambelor părți contractante,
au convenit următoarele:
Articolul 1
În sensul acestui acord:
1. Termenul investitor înseamnă:
a) - în legătură cu România, persoanele fizice care, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt considerate ca fiind cetățenii săi;
- în legătură cu Republica Portugalia, persoane fizice având naționalitatea portugheză, în conformitate cu legislația în vigoare;
b) persoane juridice, incluzind societăți, corporatii, asociații de afaceri și alte organizații care au sediul principal pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, sunt constituite și funcționează în conformitate cu legislația acelei părți contractante.
2. Termenul investiție desemnează orice fel de active și drepturi în legătură cu investițiile, investite în conformitate cu legislația părții contractante unde se efectuează investiția, incluzind, în principal, dar nu exclusiv:
a) drepturile de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile și orice alte drepturi reale;
b) drepturile referitoare la acțiuni, obligațiuni și alte forme de interese în acțiunile unor societăți, precum și alte forme de participare;
c) creanțele monetare sau referitoare la orice alte prestații având o valoare economică;
d) drepturile de proprietate intelectuală, precum și drepturi de autor, brevete, design sau modele industriale, mărci de comerț sau de serviciu, nume comerciale, know-how și goodwill;
e) concesiunile conferite prin lege, incluzind concesiuni de prospectare, cercetare și exploatare de resurse naturale.
Orice modificare a formei în care activele și drepturile sunt investite sau reinvestite nu va afecta caracterul lor de investiție.
3. Termenul venituri desemnează sumele produse de investiții într-o perioadă dată, cum sunt profiturile, dividendele, dobinzile, redevențele sau alte forme de venituri, inclusiv toate plățile în contul asistenței tehnice sau managementului.
4. Termenul lichidarea investiției înseamnă ca investiția a încetat în conformitate cu procedurile stabilite prin legislația în vigoare pe teritoriul părții contractante unde a fost efectuată investiția respectiva.
5. Termenul teritoriu desemnează teritoriul fiecărei părți contractante, asa cum este definit de legislația respectiva, incluzind marea teritorială, precum și platforma continentala și zona economică exclusiva asupra cărora partea contractantă respectiva exercita, în conformitate cu dreptul internațional, suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicție.
Articolul 2
Ambele părți contractante vor promova și vor proteja în mod reciproc, pe teritoriul lor, investițiile investitorilor celeilalte părți contractante, vor admite aceste investiții în conformitate cu legile și reglementările lor și le vor acorda un tratament just și echitabil și protecție, pe bază de reciprocitate.
Articolul 3
1. Nici una dintre părțile contractante nu va supune, pe teritoriul sau, investițiile efectuate de investitori ai celeilalte părți contractante, unui tratament mai puțin favorabil decît cel acordat investițiilor efectuate de către investitori oricărui stat terț.
2. Nici una dintre părțile contractante nu-i va supune pe investitorii celeilalte părți contractante unui tratament mai puțin favorabil decît cel acordat investitorilor oricărui stat terț, în ceea ce privește activitățile legate de investițiile lor pe teritoriul primei părți contractante.
3. Prevederile anterioare ale acestui articol nu vor afecta tratamentul mai favorabil acordat deja sau care va fi acordat de părțile contractante investițiilor efectuate de către investitorii unor state terțe, rezultind din:
a) participarea la uniuni vamale, zone sau organizații de liber schimb sau alte tipuri de asistența, cooperare sau integrare economică;
b) acorduri de evitare a dublei impuneri și alte acorduri de natura fiscală.
Articolul 4
1. Fiecare parte contractantă va garanta investițiilor efectuate de către investitorii celeilalte părți contractante protecție și siguranța deplina.
2. Nici una dintre părțile contractante nu va supune investițiile efectuate de investitorii celeilalte părți contractante naționalizarii sau exproprierii ori altor măsuri care să-i deposedeze direct sau indirect pe acești investitori de investițiile lor, decît dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) măsurile sunt luate în interes public și pe baza unei proceduri legale;
b) măsurile nu sunt discriminatorii sau contrare oricărui angajament pe care și l-a asumat prima parte contractantă;
c) măsurile cor fi luate contra unei despăgubiri.
3. Despăgubirea la care se face referire la paragraful 2 lit. c) de mai sus trebuie să corespundă valorii de piața a investiției afectate prin măsurile menționate la paragraful 2, la o dată imediat înainte ca aceste măsuri sa devină cunoscute public, plus dobinda la data plății. Aceste dobinzi vor fi calculate în conformitate cu rata pieței aplicabilă operațiunilor bancare curente.
4. Despăgubirea menționată mai sus va fi plătită fără întârziere, în devize, și va fi transferabila fără restrictii.
5. Investitorii unei părți contractante ale căror investiții suferă pierderi pe teritoriul celeilalte părți contractante, datorate războiului sau altui conflict armat, stării de necesitate naționala sau altor evenimente similare, vor primi, din partea acestei părți contractante, un tratament nu mai puțin favorabil, în ceea ce privește restituirea, despăgubirea, compensația sau alte reglementări, decît cel acordat investitorilor statelor terțe.
6. Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părți contractante, în legătură cu aspectele prevăzute în acel articol, tratamentul națiunii celei mai favorizate.
Articolul 5
1. În conformitate cu legislația proprie, fiecare parte contractantă garantează investitorilor celeilalte părți contractante transferul imediat și liber al sumelor în legătură cu investițiile, după îndeplinirea obligațiilor fiscale, cum sunt:
a) capitalul și sumele suplimentare necesare întreținerii sau dezvoltării investițiilor;
b) veniturile din investiții;
c) fondurile pentru rambursarea și amortizarea împrumuturilor;
d) sumele corespunzătoare datorate salariaților care au fost autorizați sa lucreze în cadrul activităților legate de o investiție efectuată de către un investitor al unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante;
e) despăgubirea, compensațiile și alte plati prevăzute la art. 4;
f) sumele provenite din lichidarea investiției.
Articolul 6
1. Dacă o parte contractantă face o plata către unul dintre investitorii săi, ca urmare a unei garanții pentru o investiție efectuată pe teritoriul celeilalte părți contractante, sau dacă o persoană fizica sau juridică a uneia dintre părțile contractante face o plata către investitorul respectiv, ca urmare a unui contract de asigurare sau reasigurare care acoperă riscurile necomerciale ale unei investiții de pe teritoriul celeilalte părți contractante, atunci partea contractantă și persoana fizica sau juridică respectiva vor fi subrogate în drepturile și în acțiunile acestui investitor și le pot exercita în aceiași termeni și în aceleași condiții ca deținătorul originar.
2. Partea contractantă pe al carei teritoriu a fost efectuată investiția garantată sau asigurata conform celor prevăzute mai sus va garanta subrogatorului același tratament acordat deținătorului originar al investiției.
Articolul 7
1. Pentru a soluționa diferendele relative la investiții între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, vor avea loc consultări între părțile respective, în vederea rezolvarii cazului, pe cît posibil, în mod amiabil.
2. Dacă aceste consultări nu conduc la o soluție în 6 luni de la data cererii de reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, pentru reglementare:
a) instanțelor judecătorești competente ale părții contractante pe a carei teritoriu a fost efectuată investiția; sau
b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) constituit prin Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965; sau
c) unui tribunal arbitral ad-hoc care, dacă nu s-a convenit altfel de către părțile în diferend, va fi constituit pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL).
3. Fiecare parte contractantă consimte prin aceasta sa supună un diferend relativ la investiții concilierii sau arbitrajului internațional.
4. Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca în nici un moment în timpul procedurilor privind diferendele relative la investiții, ca apărare, imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit o despăgubire pe baza unui contract de asigurare care acoperă total sau parțial daunele sau pierderile produse.
5. Hotărârea instanței sau sentinta de arbitraj, după caz, va fi definitivă și obligatorie pentru ambele părți în diferend și va fi pusă în aplicare în conformitate cu legislația interna a părții contractante respective.
Articolul 8
1. Diferendele dintre părțile contractante referitoare la interpretarea și aplicarea acestui acord vor fi reglementate, pe cît posibil, pe canale diplomatice.
2. Dacă părțile contractante nu ajung la o reglementare în 12 luni de la începerea negocierilor, diferendul va fi supus, la cererea oricărei părți contractante, unui tribunal arbitral.
3. Acest tribunal arbitral va fi constituit pentru fiecare caz individual, în felul următor:
În 3 luni de la primirea cererii de arbitraj, fiecare parte contractantă va desemna un membru al tribunalului. Acești doi membri vor alege apoi un cetățean al unui stat terț care, cu aprobarea celor două părți contractante, va fi numit președinte al tribunalului. Președintele va fi numit în 2 luni de la data numirii celorlalți doi membri.
4. Dacă în perioadele menționate la paragraful 3 al acestui articol nu s-au făcut numirile necesare, oricare parte contractantă poate, în lipsa oricărui alt acord, sa-l invite pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare. Dacă președintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau dacă este în alt fel împiedicat sa îndeplinească aceasta funcție, atunci vicepreședintele va fi invitat să facă numirile necesare.
5. Președintele și membrii tribunalului trebuie să fie cetățeni ai statelor cu care ambele părți contractante întrețin relații diplomatice.
6. Tribunalul arbitral ia hotărârea pe baza prevederilor prezentului acord încheiat între părțile contractante, precum și în conformitate cu principiile și regulile general acceptate ale dreptului internațional. Tribunalul arbitral ia hotărârea cu majoritate de voturi. Aceasta hotărâre va fi definitivă și obligatorie pentru ambele părți contractante.
7. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile membrului sau în tribunal și reprezentarea sa în procedurile arbitrale. Cheltuielile președintelui și restul cheltuielilor vor fi suportate în părți egale de către părțile contractante.
Articolul 9
Prezentul acord se va aplica și investițiilor efectuate pe teritoriul unei părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările sale, de către investitori ai celeilalte părți contractante, înaintea intrării în vigoare a acestui acord. Totuși, acordul nu se va aplica diferendelor survenite înaintea intrării sale în vigoare.
Articolul 10
Dacă prevederile oricărui alt acord internațional, încheiat sau care se va încheia între părțile contractante, sau reglementările interne ale oricărei părți stabilesc un sistem mai favorabil decît cel prevăzut prin acest acord, atunci acest sistem mai favorabil va prevala asupra acestui acord.
Articolul 11
Reprezentanții părților contractante, ori de cîte ori este necesar, vor avea consultări privind orice problema referitoare la aplicarea acestui acord. Aceste consultări vor fi realizate la propunerea unei părți contractante în locul și la data convenite pe canale diplomatice.
Articolul 12
1. Acest acord va intra în vigoare la data ultimei notificări scrise a părților contractante ca procedurile lor legale interne au fost îndeplinite și va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 15 ani. 2. Dacă timp de 12 luni înainte de data expirării acordului nici o parte contractantă nu a făcut o notificare scrisă celeilalte părți contractante privind decizia de a denunta acest acord, atunci el va fi considerat reînnoit automat în aceiași termeni și pentru perioade succesive de 5 ani. 3. În cazul în care acest acord este denunțat, prevederile art. 1-11 vor rămâne în vigoare pentru o noua perioada de 10 ani, în ceea ce privește investițiile efectuate înainte ca denunțarea acestui acord sa devină efectivă. Încheiat la București la 17 noiembrie 1993, în limbile română, portugheză și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe privind interpretarea, textul în limba engleza va prevala. Pentru Guvernul României Dan Mogos, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Pentru Guvernul Republicii Portugheze Victor Martins, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe ───────────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.