Legea nr. 97/1929

Articol unic

Dispozițiunile legii din 19 Mai 1925, privitoare la unificarea unor dispozițiuni de procedura civilă și comercială pentru înlesnirea și accelerarea judecaților, se înlocuiesc prin următoarele:

"CAPITOLUL I

Cuprinsul cererii de chemare în judecata

Art. 1. - Cererea de chemare în judecata va cuprinde:

a) Numele, pronumele, domiciliul sau reședința atît ale reclamantului cat și ale pârâtului;

b) Calitatea juridică în care figurează părțile în proces, atunci cînd nu figurează în numele lor propriu;

c) Obiectul cererii și valoarea lui, după aprecierea reclamantului, atunci cînd este susceptibil de evaluare. Pentru imobile se va arata strada și numărul, iar în lipsa, vecinătățile, comuna și județul în care se afla imobilul sau indicatiunea lui, după registrele funciare, cu numerele topografice și eventual cu schita de plan, acolo unde exista astfel de registre;

d) Indicarea motivelor de fapt și de drept pe cari se întemeiază cererea;

c) Indicatiunea probelor, pe cari se sprijină fiecare capăt de cerere. Cînd proba consista în acte se vor alătură la cerere atâtea copii certificate de reclamant pentru conformitate cu originalul, câte părți sînt, în plus câte o copie de fiecare act, pentru tribunal. Se va putea depune dintr'un act numai partea referitoare la proces, rămînînd ca tribunalul sa ordone, în caz de necesitate, înfățișarea actului în întregime. Dacă actele sînt scrise în limba străină sau cu litere vechi, se vor depune traduse sau scrise cu litere latine, certificate pentru conformitate, de parte. Cînd reclamantul voiește a-și dovedi acțiunea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatorul pârâtului, va cere în acest scop înfățișarea în persoana a acestuia.

Art. 2. - Cererea de chemare în judecata se va face în atâtea exemplare câți pârâți sînt, mai mult un exemplar pentru tribunal, semnat de reclamant sau de mandatar. În acest din urmă caz se va depune la dosar o copie depe mandat. Cînd cererea se face printr'un reprezentant legal se va depune în copie certificată actul doveditor al calității de reprezentant legal.

În ce privește persoanele juridice, aceasta cerința se va socoti îndeplinită prin indicarea Monitorului Oficial, în care este publicată împuternicirea reprezentanților lor. Dacă mai mulți pârâți au un singur reprezentant sau procurator comun, sau dacă pîrîtul are mai multe calități juridice, se va comunică o singura copie depe acțiune și depe acte, potrivit art. 6.

Art. 3. - În caz cînd partea prezenta în instanța declara pe un advocat ca mandatar al său, aceasta declarație va fi trecută în procesul-verbal al ședinței și va tine loc de procura pentru tot restul procesului. Data certificării facuta de un advocat conform art. 36 din legea de organizare și unificarea corpului de advocati, pe orice fel de procura pentru reprezentarea în justiție, constituie o dată certa.

Advocatul care a reprezentat pe o parte, fie în baza unei procuri, fie în virtutea declarației verbale, prevăzute în alin. 1 al acestui articol, va putea îndeplini orice act procedural, precum și a exercita orice cale de atac în numele acelei părți. Același drept îl are și advocatul care a asistat pe o parte la judecarea fondului procesului, dar în acest caz toate actele procedurale se vor îndeplini numai față de partea insas.

CAPITOLUL II Întâmpinarea

Art. 4. - Președintele îndată ce primește cererea de chemare în judecata și constata plata taxelor de timbru și impozitul proporțional prevăzut de lege, va fixa un termen de înfățișare conform dispozițiilor de mai jos și va cita părțile înaintea tribunalului, în ședința publică.

Va ordonă în același timp să se comunice pârâtului, odată cu citația, un exemplar depe acțiune, împreună cu copii depe acte, cu invitația scrisă de a depune la dosar o întâmpinare, care se va face în atâtea exemplare și cu atâtea randuri de copii depe acte, câți reclamanți sînt, mai mult un exemplar semnat de pîrît sau de mandatar și un rând de copii depe acte pentru tribunal.

Președintele va invita pîrîtul să depună întâmpinarea cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecata, afară de afacerile urgente, cînd acest termen se poate reduce pînă la trei zile. Termenul se va fixa astfel ca dela data primirii citației, pîrîtul să aibă cel puțin 30 zile pentru depunerea întâmpinării sau, în afacerile urgente, cel puțin cinci zile. Dacă pîrîtul locuiește în străinătate, președintele va fixa un termen mai îndelungat, după cazuri.

Art. 5. - Odată cu fixarea termenului de judecată, președintele va putea stabili și ora destinată pentru judecarea procesului.

Art. 6. - Dacă mai mulți reclamanți au un singur reprezentant sau procurator comun, sau figurează în mai multe calități juridice, se va depune la dosar pentru ei o singura întâmpinare și un singur rând de copii depe acte.

Art. 7. - Întâmpinarea pârâtului va cuprinde:

a) Toate excepțiile procedurale ce opune acțiunii reclamantului;

b) Răspunsul sau la toate punctele de fapt și de drept ale acțiunii;

c) Toate mijloacele și probele cari se apara în contra fiecărui capăt din cererea reclamantului.

Art. 8. - Cînd sînt mai mulți pârâți, ei pot răspunde, fie separat prin câte o întâmpinare, sau colectiv cu totii sau o parte din ei, printr'o întâmpinare comuna. Întâmpinarea unuia sau unora dintre pârâți profita și celorlalți în măsura interesului comun.

Art. 9. - Cererea reconvențională, chemarea în garanție, sau orice alta cerere care are de scop introducerea unui tertiu în proces, trebuie să întrunească cerințele art. 1 și 2. Ele se vor depune la dosar odată cu întâmpinarea.

CAPITOLUL III Înfățișări și desbateri

Art. 10 - La prima zi de înfățișare, reclamantul va putea cere termen pentru completarea sau modificarea cererii sale de chemare în judecata, pentru a face întâmpinare scrisă la cererea reconvențională a pârâtului, precum și a propune noui dovezi cu privire la acțiunea sa, sau la cererea reconvențională. Acțiunea care nu cuprinde numele și pronumele reclamantului și ale pârâtului, precum și obiectul ei, va fi declarata nulă, fără a se mai putea da un termen spre completare.

Art. 11. - Pîrîtul poate cere de asemenea în aceasta prima ședința un termen pentru formularea și depunerea întâmpinării, a cererii reconventionale, a cererii de chemare în garanție sau de introducerea unui tertiu în proces, precum și a depune noui dovezi cu privire la acțiunea reclamantului sau la aceste cereri.

Art. 12. - Cererea reconvențională, chemarea în garanție și introducerea unui tertiu în proces, cari nu se vor fi făcut înlăuntrul termenului arătat în art. 9 și 11, se vor judeca separat, afară de cazul cînd amândouă părțile consimt a se judeca împreună.

Art. 13. - Tribunalul va acorda reclamantului sau pârâtului amânarea cerută, fixând un termen după normele arătate în art. 4, astfel ca părțile să poată îndeplini formalitățile prevăzute în acel articol. În același timp, tribunalul va condamna pe partea din fapta căruia s'a produs amânarea, sa plătească celeilalte părți despăgubiri conform art. 49.

Art. 14. - Excepțiile procedurale cari nu vor fi fost propuse prin întâmpinare, sau la termenul acordat conform art. precedente, nu vor mai putea fi ridicate în cursul procesului, afară de cele de ordine publică. Probele cari nu vor fi fost cerute în condițiunile art. 10 și 11, nu vor putea fi invocate în cursul instanței, afară de cazurile:

a) Cînd proba cerută este jurământul;

b) Cînd necesitatea probei ar reieși din desbateri și partea nu o putea prevedea;

c) Cînd administrarea probei nu provoacă amânarea procesului. În cazul prevăzut de alineatul b, partea adversa are drept la contra proba, numai asupra acelui punct și cu condiție sa o invoace în aceeas ședința.

Art. 15. - Cînd instanța a admis unei părți o proba cu acte, în conformitate cu art. 14, partea este obligată a depune la dosar, înlăuntrul termenului fixat, copie depe actele invocate, certificate de ea pentru conformitate.

Art. 16. - Partea care a depus la dosar un act scris, în copie certificată, este datoare a avea asupra sa la ședința originalul actului sau a-l depune mai înainte în păstrarea grefei. Dacă partea adversa nu poate face confruntarea copiei cu originalul prezentat în ședința, judecătorii vor putea acorda un termen scurt în acest scop, obligând pe cel care a produs actul sa-l depună în original în păstrarea grefei.

Art. 17. - Cînd se constata exactitatea traducerii în limba română sau a transcrierii cu litere latine făcute de parte, conform art. 1, judecătorii apreciind, vor putea ordonă traducerea sau transcrierea actului către un traducător autorizat, după dispozițiunile regulamentului din 18 Octomvrie 1925.

Art. 18. - Cînd s'a admis o cercetare locală, expertiza sau proba cu martori, partea propunatoare este obligată ca în termen de 5 zile dela admitere să prezinte lista martorilor, arătând numele și adresa lor și să depună taxa citațiilor, cum și suma fixată de instanța, pentru cheltuelile de cercetare, transportul sau despăgubirea martorilor, sau onorariul expertului. Cînd s'au admis părților probe potrivit dispozițiilor art. 14, litera b, termenul de mai sus poate fi prelungit de judecători pînă la 10 zile. Neprezentarea listei de martori în termen atrage, pentru partea care i-a propus, decăderea de a se mai servi de această probă în cursul instanței.

În cazul neîndeplinirii celorlalte îndatoriri mai sus arătate, instanța va putea acorda un singur termen, apreciind asupra motivelor invocate pentru justificarea unei asemenea cereri și partea care a obținut amânarea va fi obligată și la despăgubiri, conform art. 49.

Cînd proba cerută este expertiza, partea adversa va putea cere contra-expertiza cel mai târziu la primul termen după depunerea raportului.

Art. 19. - Expertul numit este dator, sub sancțiunea prevăzută de lege, să-și depună raportul cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecata. În materii urgente, termenul poate fi micșorat de tribunal. El va fi dator să se înfățișeze spre a da explicațiuni ori de câte ori i se va cere de tribunal, avînd însă dreptul de a cere despăgubiri pentru aceasta înfățișare. Instanța se va pronunța asupra acestei cereri a expertului printr'o încheiere definitivă și executorie, conform art. 49. Jumătate din onorariul fixat expertului i se va elibera după prestarea jurămîntului, iar jumătate după depunerea raportului de expertiza.

Art. 20. - Partea, împotriva căreia s'a pronunțat decăderea din dreptul de a administra o proba, va putea totuși să se apere, discutând în fapt și în drept temeinicia susținerilor și probelor părții adverse.

Art. 21. - Cînd partea dovedește ca adversarul ei deține un act probatoriu referitor la proces, tribunalul, poate ordonă înfățișarea actului. Cererea de înfățișare nu poate fi respinsă dacă actul este comun părților în proces, dacă însuș adversarul s'a referit în proces la acest act, sau dacă după lege el este obligat sa producă sau sa înfățișeze actul.

Art. 22. - Instanța poate respinge cererea de înfățișare a actului în întregime sau în parte, în cazurile:

a) Cînd conținutul actului se referă la chestiuni strict personale;

b) Cînd înfățișarea actului ar viola datoria de a păstra secretul;

c) Cînd înfățișarea ar atrage urmărirea penală împotriva unei părți sau a unui tertiu, sau l-ar expune oprobriului public;

d) Cînd probează ca motivele tot atît de întemeiate justifica refuzul de a infatisa actul.

Art. 23. - Dacă partea refuza a răspunde la interogator sau a presta jurământul ce i s'ar deferi în dovedirea deținerii sau existenței actului; dacă reiese din probele administrate ca a ascuns actul sau l-a distrus, sau dacă după ce se va fi dovedit deținerea actului, conform art. 21, nu se conformează dispoziției luată de tribunal de a infatisa acel act, instanța va putea considera ca dovedite afirmatiile făcute de partea care a cerut înfățișarea cu privire la conținutul acelui act.

Art. 24. - Dacă actul se găsește în păstrarea unei autorități publice, instanța va lua măsuri, după cerere sau din oficiu, pentru aducerea actului, putând pronunța în contra șefului autorității, în caz de refuz nejustificat, daune cominatorii.

Art. 25. - Înfățișarea și aducerea actului se face pe cheltuiala părții care a cerut această probă. În acest caz instanța fixează suma de plată printr'o încheiere definitivă și executorie, conform art. 49.

Art. 26. - Judecătorii sînt în drept sa pună întrebări părților sub forma de interogator spre a explica punctele nelamurite ale procesului. Vor putea pune, din oficiu, în desbaterea părților orice chestiuni cari duc la soluționarea procesului, și ordonă, în marginile dispozițiilor legale pentru dovezi, toate măsurile cari pot lămuri judecata.

Art. 27. - Tribunalul, cînd va crede de cuviință, poate delega un judecător pentru administrarea probelor admise.

Art. 28. - Dacă nici una din părți nu se prezintă la judecarea procesului, el se suspenda.

Art. 29. - Dacă la orice termen fixat pentru judecata se prezintă numai una din părți, tribunalul după ce va examina toate lucrările din dosar și va asculta concluziile orale ale părții prezente, se va pronunța putând admite excepțiile, probele sau cererile relative chiar la fond ale părții absente, dacă se va găsi întemeiate.

CAPITOLUL IV Participarea terților la proces

Art. 30. - Chemarea în garanție, indicarea autorului și intervenția vor trebui sa îndeplinească cerințele arătate la art. 1 și 2 sub sancțiunea prevăzută de art. 10, ultimul alineat. Chemarea în garanție și indicarea autorului trebuiesc să fie intentate în condițiunile prevăzute de art. 9 și 12 din această lege. Intervenția principala nu poate fi facuta decât în cursul primei instanțe. Intervenția accesorie poate fi facuta în tot cursul procesului, intervenientul trebuie să ia procesul în starea în care se găsește în momentul intervenției.

Discutiunea admisibilității în principiu a acestor cereri se va face în ședința în care au fost introduse și în caz de admitere se vor îndeplini dispozițiunile art. 4.

Art. 31. - Dacă s'a admis ca cererea de chemare în garanție să fie judecata odată cu acțiunea principala, cererea se va comunică chematului în garanție și acesta va depune întâmpinarea după normele prevăzute de art. 4.

CAPITOLUL V Despre apel

Art. 32. - Termenul de apel în materie contencioasă, civilă și comercială este de 15 zile, chiar și în cazul cînd prin legi sau dispozițiuni speciale se prevede alt termen. El curge dela data comunicării hotărîrii supuse apelului, afară de cazul cînd prin legi sau dispozițiuni speciale se prevede că se va socoti dela pronunțarea hotărîrii. Imediat după expirarea termenului de apel, grefa tribunalului va cere, din oficiu, primului grefier al Curții de apel sa i se comunice dacă s'a înregistrat la Curte vreun apel în termenul prevăzut de lege.

Grefa Curții va comunică imediat acest răspuns. Funcționarul din a cărui neglijența nu s'au îndeplinit aceste formalități, va suferi condamnarea prevăzută la art. 57 din prezenta lege. Constatarea ca sentinta a rămas definitivă prin neapelare se va face pe baza certificării de mai sus pe baza certificatului prezentat de parte.

Art. 33. - Cererea de apel va cuprinde:

a) Numele, pronumele, domiciliul sau reședința atît ale apelantului cat și ale intimatului;

b) Arătarea hotărîrii care se apelează;

c) Motivele de fapt și de drept pe cari se întemeiază apelul;

d) Mijloacele și probele pe cari le invoca în susținerea apelului.

Cînd proba consista în acte nearătate la prima instanța, apelantul se va conformă dispozițiilor din art. 1.

Art. 34. - Cererea de apel se face în atâtea exemplare câți intimați sînt, mai mult un exemplar semnat de apelant pentru Curte. Apelul se depune sub luare de dovada, sau la registratura tribunalului care a pronunțat sentinta, sau direct la Curtea de apel respectiva. În cazul cînd se depune la tribunal, președintele îl va trimite de îndată, împreună cu dosarul cauzei, președintelui Curții de apel.

Art. 35. - Președintele Curții de apel, îndată ce primește apelul, va fixa termen de înfățișare conform dispozițiunilor art. 4 și va ordonă citarea părților înaintea Curții. În același timp va dispune să se comunice intimatului odată cu citația un exemplar de pe cererea de apel, împreună cu copiile depe actele alăturate apelului și cari nu vor fi fost înfățișate la tribunal, cu invitația scrisă de a depune la dosar întâmpinarea sa după normele prevăzute în art. 4. Dacă mai mulți intimați au un singur reprezentant sau procurator comun, se va comunică acestuia o singura copie depe apel și depe acte.

Art. 36. - Cînd împotriva aceleeas hotărîri s'au introdus mai multe apeluri, repartizate la secțiuni diferite, pe baza dovezii produse de cei interesați, prezidentul secțiunii sesizate ulterior va dispune trimiterea apelului la secțiunea anterior sesizată.

Art. 37. - Apelantul care nu a îndeplinit cerințele art. 33 va putea sa completeze sau sa modifice apelul sau cel mai târziu la prima zi de înfățișare. În acest caz intimatul va fi drept sa ceara comunicarea și sa i se acorde un termen, înlăuntrul căruia să depună la dosar întâmpinarea sa scrisă, spre a invoca excepțiile, mijloacele și probele sale în apărare. Curtea va aplica în acest caz față de apelant dispozițiunile art. 49, afară de cazul cînd apelantul justifica ca era silit să facă apelul mai înainte de comunicarea sentinței apelate.

Art. 38. - Părțile nu se vor putea servi înaintea Curții de apel de alte motive, mijloace sau probe, decât de acelea invocate la prima instanța sau arătate în apel și întâmpinare, afară de cazul prevăzut de art. 14.

Art. 39. - Dispozițiile art. 5-8 și art. 15-29 se aplică în mod corespunzător și în instanța de apel.

Aderarea la apel

Art. 40. - Intimatul este în drept, chiar după expirarea termenului în care putea declara apel, sa adere la apelul principal făcut de partea adversa printr'un apel propriu care să tinda la reformarea sentinței tribunalului. Aderarea la apel se va face prin întâmpinare sau la prima înfățișare înaintea Curții cu formele prevăzute pentru apel în articolele de mai sus.

Art. 41. - Dacă apelantul principal își retrage apelul cat mai târziu la prima zi de înfățișare sau dacă apelul sau este respins ca tardiv, ori inadmisibil, aderarea la apel este respinsă. Aceasta dispoziție nu se aplică dacă aderarea s'a făcut înlăuntrul termenului de apel.

Suspendarea execuției provizorii

Art. 42. - Cererea pentru suspendarea execuției provizorie, ordonată de prima instanța, se va putea face, fie odată cu apelul, fie separat în tot cursul instanței de apel. Cererea se va putea depune, fie la tribunal, fie la Curte și se va alătură, în copie legalizată, dispozitivul hotărîrii. Cererea de suspendare se va judeca de Curte care va cere de urgenta dosarul tribunalului. Suspendarea va putea fi acordată provizoriu prin ordonanța prezidentiala potrivit art. 66 bis din procedura civilă, chiar înainte de sosirea dosarului.

Art. 43. - Partea care a cerut și nu a obținut executarea provizorie înaintea primei instanțe, o va putea cere în apel conformându-se dispozițiunilor de mai sus.

CAPITOLUL VI Dispoziții comune

Art. 44. - Sentințele tribunalului date în prima instanța și deciziile Curții se pronunța fără drept de opoziție.

Art. 45. - Apelul nominal la începutul ședinței se suprima pentru Curțile de apel și tribunale. Părțile pot cere instanței, la începutul ședinței, amânarea proceselor cari nu sînt în stare de a fi judecate și cînd aceste cereri nu dau loc la discutiuni. Aceasta amânare se poate face și de un singur judecător.

Art. 46. - Prezenta părții în instanța, în persoana sau prin mandatar, acoperă orice vitiu al procedurii cu privire la cunoașterea termenului de înfățișare, dacă, însă, a fost respectat termenul acordat de lege pentru citare.

Art. 47. - Schimbarea domiciliului uneia din părți în cursul procesului trebuie să fie notificată instanței prin petiție la dosar, iar părții adverse printr'o scrisoare recomandată a carei recipisa de predare la posta se va depune la dosar.

Art. 48. - Partea care a fost prezenta la înfățișare, în persoana sau prin procurator, investit sau nu cu dreptul de a cunoaște termenul, nu va mai fi citata în tot cursul instanței, fiind presupusa ca cunoaște termenele ulterioare chiar dacă ar absenta. Aceasta regula nu se aplică:

a) în caz de redeschiderea procesului după ce a fost suspendat sau amânat fără termen;

b) în cazul fixării unui termen pentru chemare la interogator sau prestare de jurământ.

Art. 49. - Partea care, în orice mod, a ocazionat amânarea procesului va fi obligată, la cererea părții adverse, să-i plătească o despăgubire în raport cu dăuna cauzată prin amânare. Instanța se pronunța, după ce asculta pe părți, printr'o încheiere definitivă și executorie care se aduce la îndeplinire conform regulelor procedurale privitoare la urmărirea silită. Aceasta despăgubire nu se restituie în nici un caz chiar dacă partea care a obținut-o pierde procesul. Dacă încheierea n'a fost executată în timpul procesului partea interesată va putea cere ca despăgubirea să fie ținuta în seama în calculul condamnatiunilor la pronunțarea hotărîrii.

Art. 50. - Judecătorii nu pot reduce cheltuielile de timbru, taxe, onorar de expert, indemnizația martorilor precum și orice alte cheltuieli pe cari partea care a dobîndit câștig de cauza le va dovedi ca făcute. De asemenea nu pot reduce onorariile advocatilor sub cele prevăzute în tablourile onorariilor minimale, întocmite de uniunea advocatilor, aprobată de Ministerul Justiției și publicate în Monitorul Oficial. Instanța va putea, însă, aprecia dacă pentru serviciile prestate se cuvine un onorariu mai mare.

Art. 51. - Toate termenele prevăzute în legea de fața se considera pe zile libere, adică nu se socotește nici ziua cînd s'a început nici în ziua cînd se sfârșește termenul.

Art. 52. - Procentele legale se vor calcula după scontul Băncii Naționale mărit cu 4% în materie civilă și 6% în materie comercială.

Art. 53. - Contra martorului sau expertului, care lipsește la prima citare, instanța va emite, la cererea părții interesate, mandat de aducere. Contra expertului care a primit însărcinarea, dar n'a depus raportul în termen, provocand o amânare, instanța va putea pronunța condamnarea la plata despăgubirilor prevăzute de art. 49. Condamnarea se va face conform procedurii prevăzute în art. 56. Dacă după emiterea a trei mandate de aducere martorul nu se prezintă, instanța apreciind împrejurările va putea procede la judecata.

Art. 54. - Înmânarea acțiunii, apelului, întâmpinării, citațiilor și oricăror acte de procedura, precum și comunicarea hotărârilor se va face din oficiu fără de plată vreunei taxe speciale. Diferitele taxe prevăzute de regulamentul de administrație publică pentru serviciul portareilor și pentru taxele actelor de procedura și de executare, din 20 Decemvrie 1925, modificat la 25 Iulie și 15 Decemvrie 1926, pentru înmânarea citațiilor, a acțiunii, a apelului, recursului, precum și a oricăror alte acte supuse comunicării se desființează pe ziua punerii în aplicare a acestei legi, cu distincțiunile de mai jos. Pe aceeas data se mărește impozitul proporțional de 0,60% prevăzut de art. 5.

● 1 din legea timbrului la 0,80%. În acțiunile la cari nu se percepe timbrul proporțional se va percepe drept taxe o sumă reprezentând de atâtea ori taxa de timbru prevăzută în art. 5.

● 2 din legea timbrului câte părți sînt în proces. Cînd mai multe părți au un reprezentant sau mandatar comun vor fi socotite ca una singura. Pentru procesele în curs partea interesată va putea beneficia de dispozițiunea acestui articol achitand taxele potrivit alin. 3 și 4. Actele cari se înmânează rămîn supuse taxelor de timbru prevăzute de legea timbrului.

Plata acestor taxe se va face prin anulare de coli timbrate sau prin aplicare de timbre mobile pe cererea de sesizarea instanței, pe întâmpinare sau pe procesul-verbal al ședinței, ori pe alte acte procedurale. Despre timbrele depuse partea este obligată a face mențiune pe cererea sa, iar grefierul în procesul-verbal.

Timbrele se pot aplica totalizat într'o sumă și vor fi anulate pe însăși actele pe cari au fost aplicate. Dispozițiunile acestui articol se aplică deopotrivă și la procesele de competința judecătorilor de ocol.

Art. 55. - Înmânarea și comunicarea ordonată din oficiu, conform dispozițiunilor art. precedent se va face în comunele rurale și urbane neresedinta de județ prin organele administrative potrivit competintei lor și cu paza formelor statornicite prin codurile de procedura sau diferitele legi speciale. Părțile vor avea facultatea de a recurge și la oficiul corpului de portarei, plătind în acest caz taxele în vigoare fără a le socoti în cheltuielile de judecată.

Art. 56. - Portăreii și toți funcționarii judecătorești și administrativi însărcinați de lege cu îndeplinirea sau comunicarea actelor procedurale, din a căror vina s'a ocazionat amânarea procesului vor fi condamnați de instanța printr'o încheiere executorie la plata unei amenzi dela 500-2.000 lei și la despăgubirea părții prejudiciate.

Cel condamnat astfel are drept să prezinte instanței în termen de 10 zile dela primirea încunoștiințării de condamnare o cerere motivată pentru scutirea sau reducerea amenzii sau a despăgubirii. El va fi citat de urgenta dimpreuna cu partea prejudiciata căreia i s'a acordat despăgubirea în camera de consiliu și instanța după ce va asculta explicațiile date se va pronunța prin hotărîre definitivă, dar supusă recursului în termen de 5 zile dela pronunțare. Recursul nu este suspensiv de executare. Citarea se va face prin grefa conform art. 67-69 din regulamentul pentru serviciul portareilor și este scutită de timbre și alte taxe.

Amenda se va executa prin administrația financiară, iar despăgubirea acordată părții prejudiciate se urmărește conform art. 50.

Art. 57. - Cererile introductive de instanța, apelurile și orice alte acte de procedura insuficient timbrate, cărora li se vor fi dat curs din eroare, sînt valabile dacă la primul termen de înfățișare partea va justifica plata taxelor de timbru. Partea va putea cere un singur termen pentru plata acestor taxe, dar în acest caz ea va fi obligată și la o amenda egala cu indoitul taxelor. Neplata taxei și amenzii prevăzută mai sus atrage nulitatea actelor.

Actele prezentate de părți ca mijloace de proba și insuficient timbrate nu pot suspenda cursul judecații. Instanța înaintea căreia s'a produs va înștiința Administrația financiară trimițând și o copie depe actul netimbrat.

Hotărîrea nu se va da decât după plata taxelor și amenzilor eventuale. Se exceptează cazul cînd ambele părți declara că nu se mai servesc de act. În toate cazurile taxele de timbru fix și proporțional, precum și orice alte taxe și amenzi se pot plati chiar înaintea judecații prin depunere de coli timbrate cari se vor anula de instanța.

Dacă taxele de mai sus sînt plătite de altă parte decât cea obligată prin lege, instanța de judecată prin hotărîrea ce va pronunța o va obliga pe aceasta din urma în folosul celei dintaiu la plata sumelor cuvenite cu procente legale din momentul achitării taxelor pînă în momentul restituirii efective a acestor sume.

Art. 58. - Amânarea proceselor prin acordul comun al părților se poate face în condițiunile următoare:

a) Prima amânare de comun acord se poate face fără nici o plata de taxe;

b) Celelalte doua amânări ulterioare de comun acord nu vor fi admise decât după achitarea unei taxe de 100 lei la tribunal, de 200 lei la Curtea de apel și de 300 lei la Curtea de casație;

c) După trei amânări de comun acord se vor dubla pentru fiecare noua amânare taxele plătite la precedenta amânare. Taxele plătite potrivit dispozițiunilor de mai sus nu se vor socoti în cheltuielile de judecată. Se abroga dispozițiunile art. 6, paragraful 9 din legea timbrului privitoare la amânarea pricinilor de comun acord înaintea tribunalului și Curților.

Art. 59. - În cazurile în cari judecata s'a suspendat din cauza neprezentarii părților, ea nu va putea fi redeschisă decât după plata taxelor prevăzute de aliniatul b de sub articolul precedent. În caz de noui suspendări se aplică dispozițiunile aliniatului lit. c al articolului precedent. Dispozițiunile art. 6, paragraful 8 din legea timbrului, în ceea ce privește taxele pentru redeschiderea proceselor, se abroga.

CAPITOLUL VII Dispoziții finale

Art. 60. - Legea de fața formează procedura de drept comun în orice materie civilă și comercială de natura contencioasă înaintea tribunalelor ca prima instanța, precum și înaintea Curților de apel.

Toate dispozițiile contrarii din procedurile în vigoare pe întreg teritoriul tarii se abroga. Rămîn în vigoare însă dispozițiile speciale de procedura prevăzute prin legi pentru anumite materii. Aceste legi se completează cu dispozițiunile cuprinse în capitolul VI al legii de fața precum și cu orice alte dispozițiuni ale ei cari nu sînt contrarii legilor speciale.

Art. 61. - Toate actele de procedura încuviințate și îndeplinite înainte de punerea în aplicare a prezentei legi își vor produce efectul lor. Acelea neindeplinite încă la această dată înaintea oricărei instanțe și în orice cauza, se vor îndeplini după dispozițiile acestei legi.

Nulitățile și decăderile prevăzute de legea din 19 Mai 1925, cari nu sînt menținute prin legea de fața, nu mai produc efectul lor în momentul aplicării acestei legi, decât dacă instanța a pronunțat nulitatea sau decăderea. Pentru procesele ce se vor găsi în curs de judecată în momentul promulgării legii, părțile vor putea modifica acțiunile, intampinarile sau apelurile lor potrivit art. 10, 11 și 37 din prezenta lege pînă la primul termen fixat după punerea în aplicare a acestei legi. Se exceptează cazul cînd părțile au fost declarate decăzute din acest drept.

Art. 62. - Articolul 40 din legea advocatilor rămîne abrogat.

Art. 63. - Hotărîrile pronunțate înainte de punerea în aplicare a legii de față rămîn supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunțate. Hotărîrile pronunțate după punerea în aplicare a legii de față rămîn supuse căilor de atac și termenelor prevăzute de această lege.

Art. 64. - Recursurile în contra sentințelor definitive ale tribunalelor date în competința Curților de apel din: Brașov, Cluj, Targu-Mures, Timișoara și Oradea prin legile de procedura în vigoare în acele circumscripții vor continua a fi judecate de acele Curți pînă la unificarea completa a legilor de procedura cu privire la competința și căile de atac. Aceste recursuri vor fi cercetate și judecate în totul după normele procedurale prevăzute în legea Curții de casație, chiar și pentru recursurile în procesele a căror valoare nu trece de 10.000 lei.

Art. 65. - Art. 27, 31, 34, 39 și 49 din legea din 4 August 1921 privitoare la competința judecătoriilor din circumscripția Curților de apel din Craiova, București, Galați, Iași și Constanta se modifica în sensul că competința acestor instanțe se ridica pînă la valoarea de 5.000 lei inclusiv în prima și ultima instanța, capital fără procente reclamate și pînă la valoarea de 50.000 lei inclusiv în prima instanța, capital fără procente reclamate, mentinandu-se distincțiunile din celelalte texte în ce privește fixarea competintei judecătoriei de ocol ca prima sau ultima instanța.

Articolul 30 din legea judecătoriilor din aceleași circumscriptiuni se modifica în sensul că în procesele intentate, fie după dreptul comun, fie după legea proprietarilor pentru executarea, anularea sau rezilierea contractelor de închiriere sau arendare mobiliară, precum și în cele pentru isgonirea arendașului sau chiriașului, competința lor se ridica în prima și ultima instanța pînă la valoarea locativă de lei 4.000 inclusiv anual, exceptându-se dările, și în prima instanța cu drept de apel la tribunal cînd valoarea anuală a contractului, exceptându-se dările, nu întrec suma de 50.000 lei.

În acțiunile în cari se pretinde vreo suma de bani, fie cu titlul de chirie, fie cu titlul de daune derivând din contractele de închiriere, competința instanței este regulată de valoarea cererii, iar nu de a contractului. Competința judecătoriilor în materie de tutela se ridica pînă la valoarea de una suta mii lei. Celelalte dispozițiuni ale textelor sus menționate rămîn neschimbate.

Art. 66. - Art. 1 din legea din 8 Iulie 1924 relativ la stabilirea competintei judecătoriilor din circumscripția Curții de apel din Chișinău se modifica în sensul că competința acestor instanțe se ridica pînă la valoarea de cinci mii lei în prima și ultima instanța, capital fără procente reclamate și pînă la valoarea de cincizeci mii lei în prima instanța, capital fără procente reclamate.

În ce privește procesele intentate, fie după dreptul comun, fie după legea proprietarilor pentru executarea, anularea sau rezilierea contractelor de închiriere sau arendare mobiliară sau imobiliară, precum și în cele pentru isgonirea arendașului sau chiriașului, competința judecătoriilor de ocol din Basarabia se fixează în prima și ultima instanța pînă la valoarea locativă de lei 4.000 anual, exceptându-se dările, și în prima instanța cu drept de apel la tribunal cînd valoarea anuală a contractului, exceptându-se dările, nu întrece suma de 50.000 lei.

În acțiunile în cari se pretinde vreo suma de bani, fie cu titlul de chirie, fie cu titlul de daune derivând din contractele de închiriere competința instanței este regulată de valoarea cererii, iar nu de a contractului. Competința judecătoriilor din circumscriptiunea sus menționatei Curți în materie de tutela se ridica pînă la valoarea de una suta mii lei. Celelalte dispozițiuni ale textelor sus arătate rămîn neatinse.

Art. 67. - Dispozițiile legii din 2 August 1921, privitoare la majorarea competintei civile a autorităților judecătorești din Bucovina, se modifica în sensul că judecătoriile din circumscripția Curții de apel din Cernauti vor avea competința a judeca în prima și ultima instanța afacerile marunte (bagatelare) pînă la valoarea de cinci mii lei, capital fără procente reclamate, și pînă la valoarea de cincizeci mii lei în prima instanța, capital fără procente reclamate.

Art. 68. - Articolul unic al legii din 4 August 1921, privitor la competința autorităților judecătorești din circumscripția Curților de apel din Brașov, Cluj, Timișoara, Oradea și Targu-Mures, se modifica în sensul că competința acestor instanțe se majorează astfel: sumele prevăzute în cele 11 aliniate ale articolului din sus citata lege cari reprezintă limitele de valoare privitoare la competința se vor socoti în viitor înmulțite cu 5, afară de suma arătată la art. 476 procedura civilă, alin. II, care se majorează la suma de 5.000 lei capital fără procente reclamate.

Art. 69. - Procesele și tutelele pendinte la tribunale și cari la promulgarea legii de fața, prin efectul dispozițiunilor de mai sus, ar deveni de competința judecătoriilor, vor continua a fi judecate de acele tribunale ca prima instanța cu drept de apel.

Art. 70. - Hotărîrile pronunțate de judecătoriile de ocoale în ultima instanța vor fi supuse recursului la tribunalele respective pentru exces de putere, incompetinta, violare de lege, omisiune esențială și denaturare de acte.

Omisiunea poate să consiste sau în nepronuntarea judecătorului asupra vreunui mijloc de apărare invocat de parte, sau neinvocarea de judecător din oficiu a vreunui mijloc de apărare care reesea din faptele cauzei. Recursul se declara la grefa judecătoriei care a pronunțat hotărîrea. Recursul este suspensiv de executare. Declarațiunea de recurs se face în același mod ca și cererea incepatoare de instanța. Motivele recursului se vor arata prin petitiunea de recurs sau printr'un memoriu separat ce se va comunică intimatului cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru judecarea recursului.

Termenul de recurs în orice materie este de cinci zile libere dela comunicarea cărții de judecată pentru partea absenta sau dela pronunțare cînd părțile au fost prezente, chiar dacă prin alte legi se prevede un alt termen sau mod de calculare a termenului. Dacă tribunalul găsește întemeiate motivele pentru cari s'a atacat evoaca întreaga afacere pe care o judeca în prima sau ultima instanța după regulile competintei sale. Tribunalul chemat sa judece recursul în contra hotărârilor judecătorilor va fi compus conform dispozițiunilor legii de organizare judecătorească.

Art. 71. - Reconstituirea cărților funduare distruse, înlocuirea celor deteriorate, îngrijirea cărților și a diferitelor registre, transformarea și rectificarea cărților funduare și orice alte lucrări privitoare la aceste instituțiuni, se vor face din oficiu de judecătorul delegat de Ministerul Justiției sub direcția și privigherea primului-președinte al Curții de apel sau a unui alt membru al Curții delegat de Minister.

Cheltuielile ce necesiteaza reconstituirea se pot acoperi din cotizațiile părților interesate conform regulamentului întocmit de Ministerul de Justiție.

Art. 72. - Condițiunile de capacitate și de funcționare ale persoanelor cari vor putea fi autorizate a face oficiul de traducatori, respectându-se drepturile câștigate, sînt prevăzute în regulamentul din 18 Octomvrie 1925.

Art. 73. - Dela data punerii în aplicare a legii de față se abroga dispozițiunile legii din 19 Mai 1925. De asemenea se abroga și dispozițiunile din procedurile civile și comerciale în vigoare pe întreg teritoriul tarii contrarii dispozițiunilor de mai sus.

Art. 74. - Această lege intră în vigoare pe ziua de 1 Septemvrie 1929."

(Desbateri: Camera Nr. 85/87, 98-90, 120*) - 1928/29; Senat Nr. 58, 61, 69 și 74 - 1928/29)

(Votat de Adunarea deputaților la 27 Iunie și de Senat la 4 Iulie 1929).

____________