Convenția din 1 iulie 1993

Articolul 1

În înțelesul prezentei convenții, expresiile de mai jos au sensul indicat în dreptul fiecăreia:

1. oficiu consular: consulat general, consulat, viceconsulat sau agenție consulară;

2. circumscripție consulară: teritoriul stabilit și destinat oficiului consular pentru exercitarea funcțiilor sale;

3. șef al oficiului consular: persoana însărcinată sa acționeze în aceasta calitate;

4. funcționar consular: orice persoană însărcinată sa exercite funcții consulare, inclusiv șeful oficiului consular;

5. angajat consular: orice persoană care face parte din serviciul administrativ sau tehnic al oficiului consular;

6. membru al personalului de serviciu: orice persoană afectată serviciului casnic al oficiului consular;

7. membru al oficiului consular: funcționarii consulari, angajații și membrii personalului de serviciu;

8. membru al personalului privat: orice persoană angajata numai în serviciul particular al unui membru al oficiului consular;

9. membru de familie: soțul (sotia), copiii minori și părinții unui membru al oficiului consular, cu condiția sa locuiască împreună cu acesta;

10. localuri consulare: orice clădiri sau părți din clădiri și terenurile aferente, oricui ar aparține, care sunt folosite numai pentru oficiul consular, inclusiv reședința șefului oficiului consular;

11. arhive consulare: toate documentele, corespondenta, cărțile, filmele, benzile de înregistrare și registrele oficiului consular, precum și materialul de cifru împreună cu instrumentarul sau, fișierele și mobilierul destinate să le protejeze;

12. corespondenta oficială: toată corespondenta referitoare la oficiul consular și la funcțiile sale;

13. cetățean al statului trimițător: orice persoană care, în conformitate cu legislația statului trimițător, are cetățenia acestuia;

14. persoana juridică a statului trimițător: orice persoană juridică constituită potrivit legislației în vigoare în statul trimițător și care are naționalitatea acestui stat;

15. nava a statului trimițător: orice nava care navighează sub pavilionul statului trimițător cu autorizația și în conformitate cu legislația sa, cu excepția navelor de război;

16. aeronava a statului trimițător: orice aeronava înmatriculată în statul trimițător în conformitate cu legislația sa și purtind însemnul sau distinctiv.

Articolul 2

1. Un oficiu consular se înființează numai cu consimțământul statului de reședința.

2. Sediul și rangul unui oficiu, precum și delimitarea circumscripției acestuia se stabilesc prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședința.

3. Orice modificare ulterioară cu privire la sediul și rangul oficiului consular, precum și la circumscripția consulară se va face, de asemenea, numai prin înțelegere între cele doua părți contractante.

Articolul 3

1. Desemnarea șefului oficiului consular se face de statul trimițător, după obținerea pe cale diplomatică a acordului prealabil al statului de reședința.

2. După obținerea acordului prevăzut la paragraful 1, statul trimițător va transmite pe cale diplomatică o patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe sau, după caz, Secretariatului Popular General pentru Legături Externe și Cooperare Internationala, al statului pe teritoriul căruia șeful oficiului consular urmează să-și desfășoare activitatea, în care se vor menționa numele complet al acestuia, gradul sau, sediul oficiului și circumscripția consulară.

3. Șeful oficiului consular are dreptul să-și exercite funcțiile după obținerea autorizației emise de statul de reședința.

4. Statul de reședința are dreptul de a acorda șefului oficiului consular o autorizație provizorie pentru a-și începe activitatea până la emiterea documentului de autorizare a numirii.

5. Imediat ce i s-a permis șefului oficiului consular, chiar cu titlu provizoriu, să-și desfășoare activitatea, statul de reședința va lua toate măsurile pentru a-i da posibilitatea acestuia să-și exercite funcțiile.

Articolul 4

1. În cazul în care șeful oficiului consular este în imposibilitate de a-și exercită funcțiile sale sau dacă postul este vacant, statul trimițător poate să imputerniceasca pe unul dintre funcționarii consulari din cadrul aceluiași oficiu consular sau din alt oficiu consular de pe teritoriul statului de reședința, sau pe unul dintre membrii personalului diplomatic al misiunii sale diplomatice în statul de reședința, sa exercite temporar funcția de șef al oficiului consular.

Ministerul Afacerilor Externe sau, după caz, Secretariatul Comitetului Popular pentru Legături Externe și Cooperare Internationala al statului de reședința, va fi informat despre numele complet al persoanei respective.

2. Persoana imputernicita temporar ca șef al oficiului consular are dreptul sa exercite funcțiile care revin șefului oficiului consular și beneficiază de privilegiile și imunitățile recunoscute acestuia prin prezenta convenție.

3. Desemnarea unuia dintre membrii personalului diplomatic la oficiul consular conform paragrafului 1 nu afectează privilegiile și imunitățile ce decurg din statutul sau diplomatic.

Articolul 5

1. Funcționarii consulari vor fi, de regula, cetățeni ai statului trimițător care nu au domiciliul pe teritoriul statului de reședința.

2. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu ai oficiului consular pot fi cetățeni ai statului trimițător, ai statului de reședința sau cetățeni ai unui stat terț.

Articolul 6

1. Statul trimițător stabilește numărul membrilor oficiului sau consular în funcție de volumul de muncă și de necesitățile unei normale desfășurări a activității oficiului.

2. Statul de reședința poate să ceara menținerea numărului membrilor oficiului consular în limitele pe care le considera rezonabile și normale ținând seama de condițiile și situația din statul de reședința și de necesitățile oficiului consular.

Articolul 7

Statul trimițător notifica Ministerului Afacerilor Externe sau, după caz, Secretariatului Comitetului Popular General pentru Legături Externe și Cooperare Internationala al statului de reședința:

a) numirea membrilor unui oficiu consular, numele, prenumele, cetățenia și calitatea lor, sosirea acestora după numire la oficiul consular, plecarea definitivă sau încetarea funcțiilor lor, precum și orice alte schimbări referitoare la statutul lor, care se pot produce în timpul serviciului lor la oficiul consular;

b) sosirea și plecarea definitivă a unui membru de familie și, dacă este cazul, faptul ca o persoană devine sau încetează sa mai fie membru de familie;

c) sosirea și plecarea definitivă a membrilor personalului privat și, dacă este cazul, încetarea serviciului lor în aceasta calitate;

d) angajarea și încetarea angajării persoanelor care domiciliază în statul de reședința în calitate de membri ai oficiului consular sau de membri ai personalului privat.

Articolul 8

1. Statul de reședința va elibera, gratuit, fiecărui funcționar consular un document care să ateste dreptul acestuia de a-și exercită funcțiile consulare pe teritoriul statului de reședința.

2. Dispozițiile paragrafului 1 se aplică deopotrivă:

a) angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu, dacă nu sunt cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător ori ai unui stat terț, domiciliați în statul de reședința;

b) membrilor de familie, dacă nu sunt cetățeni ai statului trimițător ori ai unui stat terț, domiciliați în statul de reședința și dacă nu exercita o activitate lucrativă în acest stat. ART. 9

Membrii oficiului consular nu vor desfășura activitate comercială sau o alta profesiune în afară funcțiilor consulare sau a sarcinilor pe care le au la oficiul consular.

Articolul 10

Funcțiile unui membru al oficiului consular încetează îndeosebi prin:

1. notificarea de către statul trimițător către statul de reședința a faptului ca funcțiile acestuia au încetat;

2. retragerea autorizației date de statul de reședința;

3. notificarea de către statul de reședința către statul trimițător a faptului ca el a încetat sa mai considere persoana în cauza ca membru al personalului consular, în următoarele situații:

a) statul de reședința poate oricând, și fără sa explice motivele hotărârii, sa informeze statul trimițător, pe cale diplomatică, ca un funcționar consular este "persoana non grata" sau ca un alt membru al personalului consular nu este acceptat. Într-o asemenea situație statul trimițător va rechema persoana în cauza, va pune capăt funcțiilor sale în cadrul oficiului consular sau îi va retrage numirea, după caz;

b) dacă statul trimițător refuza sa îndeplinească sau nu îndeplinește într-un termen rezonabil obligațiile care îi revin conform prevederilor de la lit. a), statul de reședința poate, după caz, sa retragă autorizația data persoanei în cauza sau sa înceteze de a o mai considera ca membru al personalului consular.

Articolul 11

1. Statul de reședința acorda orice înlesniri pentru îndeplinirea funcțiilor oficiului consular și ia toate măsurile corespunzătoare pentru a permite membrilor oficiului consular să-și desfășoare activitatea și să se bucure de drepturile, imunitățile și privilegiile acordate de prezenta convenție.

2. Statul de reședința va trata pe funcționarii consulari cu respectul cuvenit și va lua toate măsurile necesare pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertății și demnității lor.

Articolul 12

1. La sediul oficiului consular se va instala stema statului trimițător și o inscripție cu denumirea oficiului consular, în limbile celor două părți contractante.

2. Drapelul național al statului trimițător poate fi arborat la sediul oficiului consular, la reședința șefului oficiului consular și pe mijlocul de transport folosit în exercitarea funcțiilor sale. 3. În exercitarea drepturilor acordate prin prezentul articol se va ține seama de legile, regulamentele și uzanțele din statul de reședința.

Articolul 13

1. În conformitate cu legislația statului de reședința, statul trimițător poate să dobindeasca, sa închirieze ori sa posede terenuri, clădiri sau părți din clădiri pentru nevoile oficiului consular, precum și locuințe pentru membrii personalului consular, cetățeni ai statului trimițător.

2. Statul de reședința va acorda statului trimițător tot sprijinul necesar pentru a dobîndi sau poseda imobile prevăzute la paragraful 1, inclusiv locuințe corespunzătoare pentru membrii oficiului consular.

3. Statul trimițător are obligația de a se conformă legislației statului de reședința referitoare la construcții și sistematizare sau alte restrictii aplicabile în regiunea unde sunt situate imobilele prevăzute la paragraful 1.

Articolul 14

1. Localurile consulare sunt inviolabile. Autoritățile statului de reședința nu pot pătrunde în aceste localuri decît cu consimțământul șefului oficiului consular, al șefului misiunii diplomatice a statului trimițător sau al persoanei desemnate de către unul dintre aceștia.

2. Statul de reședința are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea localurilor consulare și a împiedica violarea sau deteriorarea acestor localuri, precum și pentru a împiedica tulburarea liniștii oficiului consular ori atingerea demnității sale.

3. Localurile consulare, mijloacele de transport și orice alte bunuri destinate a fi folosite pentru exercitarea activității oficiului consular, indiferent cine ar fi proprietarul lor, nu pot face obiectul nici unei forme de perchezitie, rechiziție, sechestru sau măsuri de executare silită; mijloacele de transport aflate în afară localurilor consulare nu pot fi perchezitionate sau reținute decît cu consimțământul șefului oficiului consular sau al șefului misiunii diplomatice a statului trimițător.

4. Localurile consulare nu vor fi utilizate într-un mod incompatibil cu exercitarea funcțiilor consulare.

Articolul 15

1. Imobilele asupra cărora statul trimițător deține calitatea de proprietar sau locatar și care sunt folosite în scopul activității consulare ori care servesc drept reședința pentru funcționarii consulari sunt scutite de impozite și taxe de orice natura, naționale, regionale sau locale, cu excepția taxelor percepute ca remunerare pentru servicii special prestate.

În cazul imobilelor deținute ca locatar, de către statul trimițător, scutirea fiscală nu se va aplica pentru impozitele sau taxele care, potrivit legislației statului de reședința, nu sunt în sarcina locatarilor.

2. Mijloacele de transport, proprietate a statului trimițător, destinate a fi folosite pentru îndeplinirea activității consulare, sunt de asemenea scutite de impozitele și taxele menționate la paragraful 1.

3. Sumele încasate ca drepturi și taxe, pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru serviciile consulare, sunt deopotrivă scutite de orice impozite și taxe în statul de reședința.

Articolul 16

Arhivele și documentele consulare sunt inviolabile în orice moment și oriunde s-ar afla.

Articolul 17

1. Statul de reședința permite și protejeaza libertatea de comunicare a oficiului consular pentru orice scopuri oficiale. În comunicarea cu guvernul, cu misiunile diplomatice și cu celelalte oficii consulare ale statului trimițător, oriunde ar fi ele situate, oficiul consular poate folosi toate mijloacele de comunicare potrivite, inclusiv curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mesajele în cod sau cifrate. Totuși oficiul consular nu poate instala și utiliza un post de emisie și recepție decît cu asentimentul prealabil al statului de reședința. Dacă sunt folosite mijloace de comunicare publice, condițiile în vigoare pentru misiunile diplomatice vor fi aplicate și oficiilor consulare.

2. Corespondenta oficială a oficiului consular este inviolabilă.

3. Valiza consulară nu va fi nici deschisă și nici reținută. Cu toate acestea, dacă autoritățile competente ale statului de reședința au motive serioase sa creadă ca valiza conține altceva decît corespondenta, documentele sau obiectele prevăzute în prezentul articol, acestea pot cere ca valiza să fie deschisă în prezenta lor de către un reprezentant autorizat al statului trimițător, acreditat în statul de reședința. Dacă cererea este refuzată de autoritățile statului trimițător, valiza va fi returnată la locul de origine.

4. Coletele care constituie valiza diplomatică sau consulară trebuie să fie sigilate, sa poarte semne exterioare vizibile ale caracterului lor și nu pot conține decît corespondenta oficială și documente sau obiecte destinate exclusiv pentru folosință oficială. 5. Curierii consulari ai statului trimițător se bucura pe teritoriul statului de reședința de aceleași drepturi, privilegii și imunități de care se bucura curierii diplomatici, sub rezerva de a avea asupra lor documente oficiale care să le ateste calitatea și sa precizeze numărul de colete care constituie valiza consulară.

Curierul diplomatic sau consular nu poate fi nici cetățean al statului de reședința, nici să aibă domiciliul în acest stat.

6. Valiza consulară poate fi încredințată comandantului unei nave comerciale sau aeronave civile care trebuie să sosească într-un punct de intrare autorizat. Acest comandant trebuie să poarte un document oficial cu indicarea numărului de colete care constituie valiza, însă el nu este considerat curier consular. Printr-un aranjament cu autoritățile locale competente, oficiul consular poate să trimită pe unul dintre membrii săi pentru a prelua direct și nestingherit valiza de la comandantul navei sau aeronavei, precum și să-i predea o asemenea valiza.

Articolul 18

Sub rezerva legislației statului de reședința, referitoare la zonele în care accesul este interzis sau supus unor reguli speciale din motive de securitate naționala sau de interes public, membrii oficiului consular pot să se deplaseze liber pe teritoriul statului de reședința.

Articolul 19

1. Șeful oficiului consular nu este supus jurisdicției penale, civile și administrative a statului de reședința.

Totuși prevederile paragrafului 1 nu se aplică în cazul unei acțiuni civile:

a) care rezultă dintr-un contract pe care șeful oficiului consular nu l-a încheiat, în mod expres sau implicit, în calitatea sa de mandatar al statului trimițător; sau

b) intentată de un terț pentru o paguba rezultată dintr-un accident cauzat în statul de reședința de un vehicul, o nava sau o aeronava.

2. Persoana șefului oficiului consular este inviolabilă. Nici o măsura de executare nu poate fi luată contra sa, cu excepția cazurilor prevăzute la lit. a) și b) de la paragraful 1 și numai dacă executarea poate avea loc fără a aduce atingere inviolabilitatii persoanei sau reședinței sale.

3. Membrii de familie ai șefului oficiului consular se bucura de imunitate de jurisdicție penală și inviolabilitate personală în statul de reședința, cu condiția să fie numai cetățeni ai statului trimițător, sa nu aibă domiciliul în statul de reședința și sa nu exercite activități cu caracter lucrativ în statul de reședința.

Articolul 20

1. Membrii oficiului consular nu sunt supuși jurisdicției penale, civile și administrative a statului de reședința pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor consulare.

2. Totuși prevederile de la paragraful 1 nu se aplică în cazul unei acțiuni civile:

a) care rezultă din încheierea unui contract de către un membru al personalului consular, pe care acesta nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în calitatea sa de mandatar al statului trimițător; sau

b) intentată de un terț pentru o paguba rezultată dintr-un accident cauzat în statul de reședința de un vehicul, o nava sau aeronava.

3. Membrii de familie ai membrilor personalului consular beneficiază, în măsura în care contextul o permite, de facilitățile, privilegiile și imunitățile recunoscute acestora din urma, în afară de cazul în care ei sunt cetățeni ai statului de reședința sau rezidenți permanenți în acest stat ori exercita o activitate cu caracter lucrativ în acest stat.

Articolul 21

1. Pentru actele îndeplinite în afară funcțiilor lor, funcționarii consulari nu pot fi deținuți sau arestați preventiv decît în caz de crima grava ca urmare a unei hotărâri pronunțate de autoritatea judiciară competența. Prin crima grava se înțelege orice infracțiune comisă cu intenție și pentru care legislația statului de reședința prevede o pedeapsă privativă de libertate de maximum 3 ani.

2. Cu excepția cazului prevăzut la paragraful 1, funcționarii consulari nu pot fi incarcerati și nici supuși vreunei alte forme de limitare a libertății lor personale, decît în cazul executării unei hotărâri judecătorești definitive.

3. Când o procedură penală este angajata împotriva unui funcționar consular, acesta este obligat să se prezinte în fața autorităților competente. Totuși procedura trebuie să fie condusă cu considerația care este datorată funcționarului consular în virtutea poziției sale oficiale, în asemenea mod încât ea sa stînjenească cît mai puțin posibil exercitarea funcțiilor consulare. Atunci când, în împrejurările menționate la paragraful 1, a devenit necesar ca un funcționar consular să fie pus în stare de detenție preventivă, procedura îndreptată împotriva lui trebuie să fie deschisă în termenul cel mai scurt.

4. În caz de arestare sau de detenție preventivă a unui membru al personalului consular ori de urmărire penală îndreptată împotriva lui, statul de reședința este obligat sa informeze, de îndată, despre aceasta, pe șeful oficiului consular.

Articolul 22

1. Membrii oficiului consular pot fi chemați să depună ca martori în cursul procedurilor judiciare sau administrative. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu pot refuza să depună ca martori, în afară cazurilor menționate la paragraful 3. Dacă un funcționar consular refuza să depună mărturie, nici o măsura coercitivă sau alta sancțiune nu-i poate fi aplicată.

2. Autoritatea care solicită mărturia trebuie să evite a stinjeni pe funcționarul consular sau pe angajatul consular în îndeplinirea funcțiilor sale. Ea poate să primească depozitia funcționarului consular la reședința acestuia ori la oficiul consular sau sa accepte o declarație scrisă din partea sa ori de cîte ori acest lucru este posibil.

3. Membrii oficiului consular nu sunt ținuți să depună mărturie asupra faptelor care au legătură cu exercitarea funcțiilor lor și nici să prezinte corespondenta și documentele oficiale referitoare la acestea. Ei au, de asemenea, dreptul de a refuza să depună mărturie în calitate de experți asupra dreptului național al statului trimițător.

4. Funcționarii consulari chemați să depună ca martori pot face o declarație fără a depune jurămînt, chiar dacă legile statului de reședința prevăd o astfel de obligație.

Articolul 23

1. Membrii oficiului consular sunt scutiți în statul de reședința de orice serviciu național și de orice sarcini cu caracter militar, de prestații personale de orice natura, precum și de contribuțiile care le-ar înlocui. Ei sunt scutiți, de asemenea, de toate obligațiile prevăzute de legile și regulamentele acestui stat în materie de înregistrare a străinilor și permis de ședere.

2. Totuși dispozițiile paragrafului 1 nu se aplică angajaților consulari și membrilor personalului de serviciu care nu sunt angajați permanenți ai statului trimițător sau care exercită activitate particulară cu caracter lucrativ în statul de reședința.

Articolul 24

1. Sub rezerva dispozițiilor paragrafului 3 al prezentului articol, membrii oficiului consular sunt exceptați, în ceea ce privește serviciile pe care ei le aduc statului trimițător, de la dispozițiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de reședința.

2. Scutirea prevăzută la paragraful 1 se aplică și membrilor personalului particular care se afla în serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular, dacă:

a) nu sunt cetățeni ai statului de reședința sau nu sunt rezidenți permanenți în acest stat; și

b) sunt supuși dispozițiilor referitoare la asigurările sociale în vigoare în statul trimițător sau într-un stat terț.

3. Membrii oficiului consular, care au în serviciul lor persoane cărora scutirea prevăzută la paragraful 2 nu li se aplică, trebuie să respecte obligațiile pe care dispozițiile privind asigurările sociale ale statului de reședința le impun celui care angajează.

4. Scutirea prevăzută la paragrafele 1 și 2 nu împiedica participarea voluntara la regimul asigurărilor sociale existent în statul de reședința, în măsura în care ea este admisă de acest stat.

Articolul 25

1. Funcționarii consulari și angajații consulari sunt scutiți de orice impozite și taxe personale sau reale, naționale, regionale și comunale, cu excepția:

a) impozitelor indirecte care sunt în mod normal incluse în prețul mărfurilor sau serviciilor;

b) impozitelor și taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statului de reședința, sub rezerva dispozițiilor art. 15;

c) taxelor percepute de către statul de reședința pentru succesiuni și oricărui transfer de bunuri, sub rezerva dispozițiilor art. 27 lit. b);

d) impozitelor și taxelor asupra veniturilor particulare de orice natura, care își au sursa în statul de reședința;

e) impozitelor și taxelor percepute ca remunerare a serviciilor particulare prestate;

f) taxelor de înregistrare, de grefa, de ipoteca și de timbru, sub rezerva dispozițiilor art. 15.

2. Membrii personalului de serviciu sunt scutiți de orice impozite și taxe pe retribuțiile pe care le primesc pentru activitățile lor oficiale.

3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale căror retribuții sau salarii sunt supuse impozitului pe venit în statul de reședința trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele statului respectiv le impun în materie de impozit pe venit.

Articolul 26

1. Potrivit dispozițiilor legislative și regulamentare pe care le poate adopta, statul de reședința autorizeaza intrarea și acorda scutirea de orice taxe vamale, impozite și alte redevențe conexe, cu excepția cheltuielilor de depozitare, de transport și a cheltuielilor pentru servicii similare, pentru:

a) obiectele, inclusiv autoturismele, destinate folosinței oficiale a oficiului consular;

b) obiectele destinate folosinței personale a funcționarilor consulari, inclusiv bunurile destinate instalării lor. Articolele de consum nu trebuie să depășească cantitățile necesare pentru folosirea lor directa de către cei interesați.

2. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu beneficiază de privilegiile și scutirile prevăzute la lit. b) de la paragraful 1 pentru articolele de consum, iar în ceea ce privește bunurile destinate folosinței personale, numai pentru cele importate cu ocazia primei lor instalări.

3. Bagajele personale ale funcționarilor consulari, însoțite de către aceștia și de membrii familiei lor, sunt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decît în cazul când exista motive serioase să se presupună ca ar conține alte obiecte decît cele menționate la lit. b) de la paragraful 1, ori obiecte al căror import sau export este interzis de către lege și regulamentele statului de reședința ori supus legilor și regulamentelor sale de carantina. Acest control nu poate să aibă loc decît în prezenta funcționarului consular sau a membrului familiei sale, interesat.

Articolul 27

În caz de deces al unui membru al oficiului consular sau al unui membru al familiei sale, statul de reședința este obligat:

a) să permită transferul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepția celor care au fost dobîndite în statul de reședința și care fac obiectul unei prohibiții la export în momentul decesului;

b) sa nu perceapă taxe naționale, regionale sau comunale de succesiune sau de transfer asupra bunurilor mobile, cu condiția ca aceste bunuri să se fi găsit pe teritoriul statului de reședința numai datorită prezentei defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau de membru al familiei sale.

Articolul 28

1. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu, care sunt cetățeni ai statului de reședința sau rezidenți permanenți în acest stat, sunt supuși jurisdicției statului de reședința, cu excepția actelor îndeplinite în exercițiul funcțiilor lor și nu beneficiază decît de privilegiile prevăzute la art. 22 paragraful 3.

2. Statul de reședința trebuie să-și exercite jurisdicția asupra persoanelor menționate la paragraful 1 astfel încât sa nu împiedice exercitarea funcțiilor oficiului consular.

Articolul 29

1. Membrii oficiului consular beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute în prezenta convenție din momentul intrării pe teritoriul statului de reședința pentru a-și ocupa postul, iar dacă se găsesc deja pe acest teritoriu, de la intrarea lor în funcție la oficiul consular.

2. Membrii de familie beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute de prezenta convenție, în condițiile următoare:

a) din momentul în care membrul oficiului consular începe să se bucure de imunități și privilegii potrivit paragrafului 1;

b) din momentul intrării pe teritoriul statului de reședința, dacă au intrat pe acest teritoriu la o dată ulterioară celei prevăzute la lit. a);

c) din momentul când au devenit membri de familie, dacă au dobândit aceasta calitate la o dată ulterioară celor vizate la lit. a) și b).

3. Când activitatea unui membru al oficiului consular ia sfârșit, imunitățile și privilegiile sale, precum și cele ale membrilor familiei sale încetează din momentul în care persoana în cauza părăsește teritoriul statului de reședința sau la expirarea unui termen rezonabil care îi va fi fost acordat în acest scop. Imunitățile și privilegiile angajaților consulari și ale membrilor personalului de serviciu, care sunt cetățeni ai statului de reședința sau care domiciliază în statul de reședința, încetează din momentul în care persoanele în cauza își pierd calitatea lor de angajat consular sau de membru al personalului de serviciu.

4. Imunitățile și privilegiile membrilor de familie încetează din momentul când aceștia nu mai fac parte din familia membrului oficiului consular. Totuși, dacă aceste persoane declara ca înțeleg sa părăsească teritoriul statului de reședința într-un termen rezonabil, imunitățile și privilegiile lor subzistă până la data plecării lor.

5. În caz de deces al unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua să se bucure de imunitățile și privilegiile care le sunt recunoscute prin prezenta convenție, până în momentul când ei părăsesc teritoriul statului de reședința sau până la expirarea unui termen rezonabil care le va fi fost acordat în acest scop.

6. Membrii personalului particular beneficiază de drepturile și facilitățile care le sunt acordate prin prezenta convenție pe timpul cît sunt angajați în aceasta calitate.

7. Pentru actele îndeplinite de membrii oficiului consular în exercitarea atribuțiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdicție subzistă fără limita de durata.

Articolul 30

1. Statul trimițător poate renunța la privilegiile și imunitățile unui membru al oficiului consular, prevăzute de prezenta convenție.

2. Renunțarea la privilegii și imunități trebuie să fie de fiecare data expresă, sub rezerva dispozițiilor paragrafului 3 din prezentul articol și trebuie să fie comunicată în scris statului de reședința.

3. Dacă un membru al oficiului consular angajează o procedură dintr-o materie în care ar beneficia de imunitate de jurisdicție în virtutea art. 19 și 20, el nu poate invoca imunitatea de jurisdicție față de nici o cerere reconvențională legată direct de cererea principala.

4. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție pentru o acțiune civilă sau administrativă nu poate fi socotită ca implica renunțarea la imunitate în ceea ce privește măsurile de executare a hotărârii, pentru care este necesară o renunțare distinctă.

Articolul 31

Pentru toate mijloacele de transport, proprietate a statului trimițător, folosite de oficiile consulare, precum și pentru toate mijloacele de transport aparținând membrilor oficiului consular sau membrilor familiilor lor, este obligatorie asigurarea pentru daune cauzate terților.

Articolul 32

Toate persoanele care beneficiază de privilegii și imunități au obligația de a respecta legile și regulamentele statului de reședința și de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.

Articolul 33

1. Exercitarea funcțiilor consulare are drept scop:

a) sa protejeze în statul de reședința drepturile și interesele statului trimițător, precum și ale cetățenilor săi;

b) sa favorizeze dezvoltarea relațiilor comerciale, economice, culturale, științifice și turistice între statul trimițător și statul de reședința și sa promoveze în orice alt mod relații amicale între cele doua state;

c) să se informeze, prin toate mijloacele licite, despre condițiile și evoluția vieții comerciale, economice, culturale, științifice și turistice ale statului de reședința, să facă rapoarte în aceasta privinta către statul trimițător și sa dea informații persoanelor interesate;

d) sa acorde ajutor și asistența cetățenilor statului trimițător.

2. Dispozițiile prezentei convenții referitoare la cetățenii statului trimițător se aplică deopotrivă, în mod corespunzător, persoanelor juridice ale statului trimițător.

Articolul 34

1. Funcțiile consulare sunt exercitate de către oficiile consulare. Ele sunt, de asemenea, exercitate de către misiunile diplomatice, în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții.

2. Funcționarul consular este autorizat sa exercite, în circumscripția consulară, funcțiile prevăzute în prezenta convenție, conform legislației statului de reședința și în limitele admise de dreptul internațional.

Funcționarul consular poate, cu consimțământul statului de reședința, să-și exercite funcțiile consulare și în afară circumscripției sale consulare.

3. În exercitarea funcțiilor lor, funcționarii consulari pot să se adreseze:

a) autorităților locale competente din circumscripția lor consulară;

b) autorităților centrale competente ale statului de reședința, dacă acest lucru este admis de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședința sau de acordurile internaționale în materie.

4. Funcționarul consular se poate adresa direct Ministerului Afacerilor Externe sau, după caz, Secretariatului Comitetului Popular General pentru Legături Externe și Cooperare Internationala al statului de reședința numai în absenta unui agent diplomatic al statului trimițător.

Articolul 35

1. Funcționarul consular are dreptul, cu respectarea legilor și regulamentelor statului de reședința, sa reprezinte pe cetățenii statului trimițător sau sa ia măsuri pentru asigurarea reprezentării lor adecvate în fața tribunalelor sau a altor autorități ale statului de reședința, când acești cetățeni, datorită absentei lor sau din orice alta cauza, nu-și pot apara în timp util drepturile și interesele.

2. Reprezentarea prevăzută la paragraful 1 încetează atunci când persoanele reprezentate și-au desemnat un mandatar ori și-au asumat ele însele apărarea drepturilor și intereselor lor.

Articolul 36

Funcționarul consular are dreptul:

a) sa înregistreze pe cetățenii statului trimițător care au domiciliul sau reședința în circumscripția sa consulară. Înregistrarea efectuată de funcționarul consular nu scutește pe cetățenii vizati de obligația de a respecta legislația și regulamentele statului de reședința cu privire la șederea străinilor;

b) sa primească cereri și declarații în materie de cetățenie ale cetățenilor statului trimițător și să le elibereze documentele referitoare la această cetățenie;

c) sa elibereze, sa reînnoiască, sa rectifice, sa anuleze, sa retragă ori sa retina pașapoarte și alte documente de călătorie cetățenilor statului trimițător;

d) sa acorde și sa anuleze vizele și documentele corespunzătoare persoanelor care doresc sa meargă în statul trimițător.

Articolul 37

1. În măsura în care legislația statului trimițător îl abiliteaza, funcționarul consular este autorizat:

a) sa înregistreze nașterea și decesul cetățenilor statului trimițător și sa elibereze certificatele corespunzătoare;

b) sa oficieze căsătorii și sa întocmească actele corespunzătoare, atunci când viitorii soți sunt amindoi cetățeni ai statului trimițător, sub rezerva de a informa fără întârziere despre aceasta autoritățile competente ale statului de reședința, dacă legislația acestuia o cere;

c) sa înregistreze căsătoria sau divorțul, obținute conform legilor statului de reședința, cu condiția ca cel puțin una dintre părți să fie cetățean al statului trimițător și legile statului de reședința sa nu se opună.

2. Dispozițiile prevăzute la paragraful 1 nu scutesc persoanele interesate de obligația de a face declarațiile impuse de legislația statului de reședința.

3. Autoritățile competente ale statului de reședința vor comunică, fără întârziere și fără cheltuieli, oficiului consular, copiile sau extrasele de pe actele de stare civilă privind cetățenii statului trimițător, care le sunt cerute în scop administrativ.

4. În măsura în care autoritățile competente ale statului de reședința au cunoștința ca un cetățean al statului trimițător a decedat pe teritoriul statului de reședința vor informa fără întârziere despre aceasta oficiul consular.

Articolul 38

1. În măsura în care legislația statului de reședința nu se opune, funcționarul consular este autorizat sa îndeplinească, în circumscripția sa consulară (în localul consular, la locuinta cetățenilor statului trimițător, la bordul navelor și aeronavelor), următoarele activități:

a) sa primească și sa întocmească declarații ale cetățenilor statului trimițător și să le certifice, să le legalizeze ori să le autentifice, după caz;

b) sa întocmească, sa certifice, sa autentifice și sa primească în depozit testamente și alte acte, precum și declarații ale cetățenilor statului trimițător;

c) sa primească, sa întocmească, sa autentifice și sa păstreze și alte acte juridice încheiate între cetățenii statului trimițător, dacă aceste acte sunt destinate sa producă efecte juridice în afară teritoriului statului de reședința. Aceasta nu se aplică contractelor privind stabilirea, transferul și rezilierea drepturilor asupra bunurilor imobiliare situate în statul de reședința;

d) sa dea data certa documentelor și sa legalizeze semnăturile depuse pe aceste documente de către cetățenii statului trimițător;

e) sa traduca și sa legalizeze orice acte și documente care emana de la autoritățile statului trimițător sau ale statului de reședința, precum și sa certifice traducerile, copiile și extrasele de pe aceste documente;

f) sa legalizeze facturile și certificatele de origine întocmite sau certificate de către autoritățile competente ale statului de reședința;

g) sa îndeplinească alte activități notariale în numele statului trimițător, în limitele prevăzute de legislația acestui stat.

2. Actele și documentele menționate la paragraful 1 au, în statul de reședința, aceeași valoare juridică și forta probanta ca și documentele autentificate, legalizate ori certificate de către autoritățile judiciare sau alte autorități competente ale acestui stat.

Articolul 39

1. În cazul în care un cetățean al statului trimițător a decedat pe teritoriul statului de reședința, autoritatea competentă a acestuia va anunta, fără întârziere, despre acest deces, oficiul consular și îi va comunică toate informațiile de care dispune cu privire la moștenitori, legatari, domiciliul sau reședința lor, activul succesoral, precum și despre o eventuala existenta a unui testament. Autoritatea sus-menționată va face o notificare asemănătoare oficiului consular al statului trimițător și în cazul în care ea deține informații ca persoana decedata a lăsat o succesiune pe teritoriul unui stat terț.

2. Autoritatea competența a statului de reședința va anunta fără întârziere oficiul consular al statului trimițător, atunci când o succesiune deschisă pe teritoriul statului de reședința revine unei persoane, cetățean al statului trimițător, în calitate de moștenitor, legatar sau cu alt titlu.

3. Autoritatea competența a statului de reședința va comunică, fără întârziere, oficiului consular al statului trimițător, măsurile care au fost luate pentru conservarea și administrarea bunurilor succesorale care au rămas pe teritoriul statului de reședința ca urmare a decesului unui cetățean al statului trimițător.

Funcționarul consular își poate da concursul, în mod direct sau prin intermediul unui delegat, la punerea în executare a măsurilor vizate în alineatul precedent.

El poate, de asemenea, sa vegheze ca drepturile succesorale ale cetățenilor statului trimițător să fie realizate și ca sumele de bani, valorile sau celelalte bunuri mobile ale cetățenilor statului trimițător, rezultate din succesiuni deschise pe teritoriul statului de reședința, să fie transmise acestor cetățeni. Transmiterea se va efectua cu respectarea legilor statului de reședința.

4. Dacă, după îndeplinirea pe teritoriul statului de reședința a formalităților privitoare la succesiuni, mobilele succesiunii sau produsul vinzarii mobilelor sau imobilelor revin unui moștenitor, legatar sau titular de drepturi, cetățean al statului trimițător care nu domiciliază pe teritoriul statului de reședința, nu a participat la procedura succesorală și nici nu și-a desemnat un mandatar, acele bunuri sau produsul vinzarii lor vor fi predate oficiului consular al statului trimițător pentru a fi puse la dispoziția moștenitorului, legatarului sau titularului de drepturi, cu condiția ca:

a) autoritățile competente ale statului de reședința sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a produsului vinzarii lor;

b) toate datoriile succesiunii, declarate în termenul prescris de legislația de reședința, sa fi fost plătite sau garantate;

c) să fie dovedită calitatea de moștenitor, legatar sau titular de drepturi;

d) taxele și drepturile asupra succesiunii sa fi fost plătite sau garantate.

5. În cazul în care un cetățean al statului trimițător se afla temporar pe teritoriul statului de reședința și decedează pe acest teritoriu, lucrurile personale și sumele de bani rămase de la defunct și nereclamate de nici un moștenitor prezent vor fi predate, cu titlu provizoriu, fără vreo alta formalitate, oficiului consular al statului trimițător, spre a li se asigura păstrarea, cu respectarea dreptului pentru autoritățile administrative sau judiciare ale statului de reședința de a le prelua în interesul justiției.

Exportul lucrurilor și transferul sumelor de bani se vor face cu respectarea legislației statului de reședința.

6. În măsura în care prezentul articol nu prevede altfel, dispozițiile art. 35 din aceasta convenție sunt aplicabile și în materie de succesiuni.

Articolul 40

1. Autoritățile statului de reședința înștiințează, fără întârziere, oficiul consular competent, atunci când au cunoștința, despre cazurile în care ar urma să se procedeze la numirea unui tutore sau curator în favoarea unui cetățean al statului trimițător care se afla, permanent sau temporar, în statul de reședința.

2. Funcționarul consular poate să intervină pe lângă autoritățile competente, în limitele admise de legile statului de reședința, în toate cazurile privind tutela și curatela instituită sau care urmează a se institui în favoarea cetățenilor statului trimițător și pentru a se asigura administrarea bunurilor celor absenți; el poate, de asemenea, sa propună autorităților competente ale statului de reședința persoanele cărora urmează a li se incredinta misiunea sa îndeplinească funcțiile de tutore sau curator.

3. Dispozițiile art. 35 din prezenta convenție sunt aplicabile în ceea ce privește protecția și apărarea drepturilor și intereselor minorilor, ale altor persoane incapabile sau ale cetățenilor capabili care au nevoie să fie apărați de către un curator.

Articolul 41

1. Funcționarul consular are dreptul sa comunice cu cetățenii statului trimițător, să-i viziteze, să-i îndrume, să le acorde ajutor în relațiile lor cu autoritățile administrative și judiciare ale statului de reședința în problemele care intră în competența acestor autorități și sa ia măsuri în scopul de a le asigura asistența juridică și reprezentarea în justiție.

2. Statul de reședința nu limitează posibilitățile de comunicare ale cetățeanului statului trimițător cu oficiul consular și nu împiedica intrarea acestui cetățean în localurile consulare.

3. Autoritățile competente ale statului de reședința vor acorda ajutor funcționarului consular pentru obținerea de informații referitoare la un cetățean al statului trimițător, cu scopul de a permite funcționarului sa stabilească legătură și sa intilneasca pe acel cetățean.

Articolul 42

1. Autoritățile competente ale statului de reședința vor înștiința, fără întârziere și în orice caz, în termen de 7 zile, oficiul consular al statului trimițător, când în circumscripția sa consulară un cetățean al acestui stat a fost arestat sau supus oricărei alte măsuri de limitare a libertății personale. Orice comunicare adresată oficiului consular de către persoana arestata ori supusă vreunei alte forme de limitare a libertății personale trebuie, de asemenea, să fie transmisă de autoritățile sus-menționate, în termen de cel mult 10 zile.

2. Funcționarul consular are dreptul sa viziteze pe cetățeanul statului trimițător, care, în circumscripția sa este în stare de arest preventiv sau care executa o pedeapsă cu închisoare ori a cărui libertate a fost restrînsa sub o alta forma, se poarte convorbiri și corespondenta cu acest cetățean. Întîlnirea va avea loc în cel mai scurt timp de la data cererii sale. Repetarea vizitei este posibila la cererea prealabilă și la intervale de timp rezonabile.

3. Drepturile prevăzute la paragrafele 1 și 2 se pot exercita numai în conformitate cu legile și regulamentele statului de reședința, cu rezerva totuși ca aceste legi și regulamente nu trebuie să facă inoperante sus-amintitele drepturi.

4. Autoritățile competente ale statului de reședința vor informa pe cetățeanul statului trimițător care se afla arestat, în stare de detenție sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății sale personale, despre posibilitatea de comunicare care îi este acordată în baza prezentului articol.

Articolul 43

1. Funcționarul consular are dreptul sa acorde ajutor și asistența navelor statului trimițător care intra sau care se găsesc într-un port, în apele teritoriale sau în alt loc de ancorare, situate în limitele circumscripției sale consulare. El poate să urce la bordul acestor nave de îndată ce li s-a admis libera practica și sa comunice liber cu comandantul navei, cu membrii echipajului, precum și cu pasagerii cetățeni ai statului trimițător. El poate, de asemenea, sa acționeze pentru a înlesni intrarea, staționarea și plecarea navelor statului trimițător din porturile circumscripției sale consulare.

2. Capitanul sau orice alt membru al echipajului poate să meargă în mod liber la oficiul consular, dacă acesta își are sediul în portul unde se afla nava. Dacă oficiul consular nu este situat în port, aceasta comunicare este condiționată de obținerea consimtamintului autorității competente, potrivit legii în vigoare în statul de reședința.

Articolul 44

1. În măsura în care legislația statului trimițător îl autorizeaza, funcționarul consular are dreptul sa ia legătură cu echipajul navelor statului trimițător, să le viziteze, sa verifice și sa vizeze documentele de bord, precum și documentele cu privire la incarcatura și, în general, să asigure aplicarea pe aceste nave a legilor statului trimițător referitoare la navigație.

Fără a aduce atingere competentei autorităților statului de reședința și în măsura în care legislația statului trimițător îl autorizeaza, funcționarul consular are, de asemenea, dreptul sa ia măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și disciplinei pe aceste nave.

În exercitarea funcțiilor sale, funcționarul consular poate să solicite concursul și asistența autorităților statului de reședința.

2. Autoritățile statului de reședința nu vor interveni în nici o cauza aparuta la bordul navei, cu excepția acelor dezordini care ar fi de natura sa tulbure liniștea și ordinea publică pe uscat sau în port, ori sa aducă atingere sănătății sau securității publice sau în care s-ar găsi implicate persoane străine de echipaj.

3. Funcționarul consular are dreptul, conform legilor statului de reședința, sa însoțească pe căpitan sau pe un alt marinar de pe nava statului trimițător, atunci când acesta este invitat să apară în fața tribunalelor și a altor autorități ale statului de reședința.

Articolul 45

În cazul în care autoritățile statului de reședința ar avea intenția sa ia, potrivit competentei lor, măsuri de conservare, de executare sau de constringere la bordul unei nave a statului trimițător, ele vor înștiința, în prealabil, oficiul consular pentru ca un funcționar consular să poată asista la efectuarea unor astfel de măsuri. Dacă, în caz de urgenta, nu a fost posibila înștiințarea prealabilă a oficiului consular, iar nici un funcționar consular nu a fost prezent la luarea măsurilor, autoritățile statului de reședința vor informa neîntîrziat oficiul consular despre măsurile luate.

Oficiul consular va fi înștiințat, de asemenea, dacă un membru al echipajului navei urmează să fie interogat de către autoritățile statului de reședința.

Articolul 46

Dispozițiile art. 43, 44 și 45 nu sunt opozabile autorităților statului de reședința în ceea ce privește aplicarea legislației și reglementărilor vamale, a măsurilor de carantina sanitară, precum și a altor măsuri de control referitoare la sănătatea publică, poliția portuara, poluarea apelor marii, salvarea vieții omenești și a mărfurilor și accesul străinilor.

Articolul 47

1. Dacă o nava a statului trimițător naufragiaza, esueaza sau suferă orice alta avarie în apele teritoriale sau interioare ale statului de reședința, autoritățile competente ale acestui stat trebuie să informeze cît mai curînd posibil despre aceasta oficiul consular și sa îl înștiințeze despre măsurile întreprinse sau avute în vedere pentru salvarea pasagerilor, echipajului, navei, încărcăturii și proviziilor.

Funcționarul consular poate să acorde ajutor navei, membrilor echipajului și pasagerilor, precum și sa ia măsuri în vederea ocrotirii încărcăturii și repararii navei. El poate, de asemenea, să se adreseze autorităților statului de reședința pentru a le solicita luarea unor astfel de măsuri.

În măsura în care legislația statului de reședința nu se opune, autoritățile competente ale acestui stat vor invita pe funcționarul consular sa asiste la ancheta deschisă pentru stabilirea cauzelor avariei, eșuării sau naufragiului.

2. Dacă armatorul, proprietarul sau orice altă persoană autorizata sa acționeze în numele lor nu poate lua măsurile necesare pentru conservarea și administrarea navei, încărcăturii sau proviziilor, funcționarul consular poate să ia măsurile pe care aceștia le-ar fi luat ei înșiși în acest scop.

3. Dispozițiile paragrafului 2 se aplică, deopotrivă, pentru orice obiect, aparținând unui cetățean al statului trimițător și care provine din incarcatura sau proviziile unei nave a statului trimițător ori a unui stat terț, care a fost găsit pe coasta sau în apropierea coastei statului de reședința sau adus într-un port din circumscripția consulară.

4. Autoritățile competente ale statului de reședința acorda funcționarului consular sprijinul necesar pentru luarea măsurilor ce se impun în caz de naufragiu sau avarii ale navei.

5. Nava care a suferit un naufragiu sau o avarie grava, incarcatura sa și proviziile aflate la bord nu sunt supuse taxelor vamale pe teritoriul statului de reședința, dacă nu sunt livrate spre folosință sau consum în acest stat.

6. Funcționarul consular are dreptul, conform legislației statului trimițător, sa primească orice declarație și sa elibereze orice document în legătură cu:

a) înmatricularea sau radierea navei din registrul statului trimițător;

b) cumpărarea de nave străine destinate a fi înmatriculate în registrul statului trimițător sau vânzarea navelor acestui stat în străinătate;

c) armarea sau dezarmarea unei nave înmatriculate în registrul statului trimițător;

d) pierderea sau avarierea unei nave înmatriculate în registrul statului trimițător.

Articolul 48

Dispozițiile art. 43-47 din prezenta convenție se aplică, în mod corespunzător, aeronavelor statului trimițător, în măsura în care ele nu sunt contrare altor convenții în vigoare între cele doua state contractante.

Articolul 49

În afară funcțiilor prevăzute în prezenta convenție, funcționarul consular poate exercita orice alta funcție consulară încredințată de statul trimițător și admisă expres de către statul de reședința sau la care acest stat, informat în prealabil, nu s-a opus.

Articolul 50

Oficiul consular poate să perceapă pe teritoriul statului de reședința drepturile și taxele pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru actele și serviciilor consulare.

Articolul 51

Oficiul consular al statului trimițător poate să exercite funcții consulare pentru un stat terț după obținerea aprobării statului de reședința.

Articolul 52

Membrii misiunii diplomatice a statului trimițător, care exercită funcții consulare, continua să se bucure în statul de reședința de privilegiile și imunitățile ce decurg din statutul lor diplomatic.

Articolul 53

Cele doua părți contractante pot numi sau accepta consuli onorifici în raporturile lor bilaterale, în conformitate cu uzanțele internaționale, cu respectarea legislației lor și în concordanta cu prevederilor prezentei convenții.

Articolul 54

1. Prezenta convenție va fi supusă ratificării, în conformitate cu reglementările fiecăruia dintre cele doua state contractante și va intră în vigoare începând cu data schimbului instrumentelor de ratificare.
2. Prezenta convenție se încheie pe durata nelimitată. Oricare dintre cele doua state contractante poate să o denunțe. Aceasta denunțare produce efecte după 6 luni de la data notificării în scris a acestei hotărâri către celălalt stat contractant.
Facuta la București la 1 iulie 1993, în doua exemplare originale, fiecare în limba română și în limba arabă, ambele texte având aceeași valoare.
Drept pentru care împuterniciții celor două state contractante au semnat prezenta convenție.
Pentru România,
Ioan Maxim
ambasador,
director general al Direcției
generale juridice și consulare
Pentru Marea Jamahirie Arabă Libiana
Populara Socialistă,
Abdullatif Hussein Mehemed Elfughi,
director
al Departamentului consular
──────────────────────