Statut · Consiliul de Miniștri

Statutul din 15 iulie 1864

STATUT din 15 iulie 1864 Desvoltatoriu Convențiunei din 7/19 August 1858

prezumat în vigoare

Data actului
15 iulie 1864
Emitent
Consiliul de Miniștri
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 146 din 15 iulie 1864
Structură
18 articole · 9.215 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

ALECSANDRU IOAN I.

Cu mila lui Dumnedeu și voința Naționala, Domnu Principatelor-Unite Române;

La toți de fața și viitori sanetate:

Asupra propunerii Consiliului Nostru de Miniștri;

Considerând plebiscitul propusu de Noi la 2/14 Maiu încetat, și votat de Națiunea Română în dilele de 10/22, 14/26 Maiu 1864;

Considerând împrejurările cuprinse în proclamatiunea Nostra cu data de astadi;

Promulgamu ce urmeza:

STATUTU

Desvoltatoriu Conventiunei din 7/19 August 1858.

Convențiunea încheiată la Paris în 7/9 August 1858, între Curtea Suzerana și între Puterile garante autonomiei Principatelor-Unite, este și remane legea fundamentală a României.

Însă, indoita alegere din 5 și 24 Ianuarie 1859, seversirea Unirii și desființarea Comisiunei Centrale, facend neaplicabile mai multe Articole esențiale din Convențiune, atît pentru îndeplinirea acestora, cat și pentru reasedarea ecuilibrului între puterile Statului, ca act adițional al Conventiuei intra de astadi în putere următorul Statutu:

Articolul 1

Puterile publice suntu încredințate Domnului, unei Adunări ponderatrice și Adunării Elective.

Articolul 2

Puterea Legiuitore se esercita colectivu de Domnu, de Adunarea ponderatrice și de Adunarea Electiva.

Articolul 3

Domnul are singur inițiativa legilor; el Ie pregatesce cu concursul Consiliului de Statu și le supune Adunării Elective și Corpului Ponderatoriu, spre votare.

Articolul 4

Deputații Adunării Elective se alegu conformu asedementului electoral aci anecsat.

Președintele Adunării se numesce în fiecare anu de Domnu, din sanul ei; iar Vicepreședinții, Secretarii și Cuestorii se alegu de Adunare.

Articolul 5

Adunarea Electiva discuta și votesa proiectele de legi ce 'i se vor presinta de Domnu. Aceste proiecte se vor sustinea în Adunare de Miniștrii sau de membrii Consiliului de Statu, ce se vor delega de Domnu spre acest sfîrșit; ei vor fi ascultați ori cînd vor cere cuventul.

Articolul 6

Budgetul cheltuielilor și al recetelor, pregătit în tot anul prin îngrijirea puterii esecutive și supus Adunării Elective, care'l va putea amenda, nu va fi definitivu de cat dupe ce va fi votat de dinsa. Dacă budgetul nu s'ar vota în timpul oportunu, puterea esecutiva va indestula serviciile conformu ultimului budget votat.

Articolul 7

Corpul Ponderatoriu se compune: de Mitropoliti terei, de Episcopii eparhielor, de anteiul Președinte al Curții de Casatiune, de cel mai vechiu dintre generalii armatei în activitate, și osebit încă de 64 membri, carii se vor numi de Domnu: jumetate dintre persoane recomandabile prin meritul și esperienta lor, și cea-l-alta jumetate dintre membrii Consilielor generale ale districtelor, și anume câte unul de fie-care județu.

Membrii Adunării Ponderatrice se bucura de aceiași neviolabilitate garantată Deputaților prin Art. 36 al legei electorale aici anecsate.

Articolul 8

Membrii Corpului Ponderatoriu se reinoescu din doui ani în doui ani, câte o a treia parte, dar numai în cat se atinge de membrii numiți de Domnu.

Membrii esiti se vor putea numi din nuou; funcțiunile lor nu vor inceta de cat cu instalarea membrilor celor nuoi.

Articolul 9

Durata sesiunelor Corpului ponderatoriu, prelungirea lor și convocarea acestui Corpu, sînt supuse regulilor prescrise prin Art. 17 din Convențiune pentru Adunarea Electiva.

Articolul 10

Membrii Corpului ponderatoru vor priimi o indemnisare de trei galbeni pe di în tot timpul sesiunei.

Articolul 11

Mitropolitul primaru al României este de drept președintele Corpului ponderatoriu; duoi Vice-presedinti se numescu de Domnu din sinul acestui Corpu. Ceilalți membri ai Biuroului se alegu de Adunare.

În casu de împărțire egala a voturilor, votul Președintelui este precumpanitoriu.

Ședințele Corpului ponderatoriu suntu publice, afară cînd contrariul s'ar cere de o a treea parte a membrilor presenti.

Miniștrii, chiar nefiind membri ai Adunării ponderatrice, au dreptul de a asista și a lua parte la tote deliberațiunile; ei vor fi ascultați ori cînd vor cere cuventul.

Articolul 12

Dispositiunele constitutive ale nouei organisatiuni a României sînt puse sub ocrotirea Corpului ponderatoriu. El poate, la finitul fie caria sesiuni, propune Domnului îmbunătățirile ce ar socoti trebuitore în diferitele ramuri ale administrațiunei.

Aceate propuneri, Domnul le va putea recomanda Consiliului de Statu, spre a se preface în proiecte de legi.

Articolul 13

Ori ce proiect votat de Adunarea Electiva, afară de budgetul veniturilor și cheltuielilor, se supune Corpului ponderatoriu, care va aprețui dacă este compatibilu cu dispositiunile constitutive ale nouei organisatiuni.

Articolul 14

Corpul ponderatoriu, sau adopta proiectul, asa cum s'a votat de Adunare, sau îl amendează, sau îl respinge cu totul.

Dacă proiectul de lege este adoptat fără modificatiune de Corpul ponderatoriu, el este supus sanctiunei Domnului.

Dacă proiectul este amendat de Corpul ponderatoriu, el se intorce Adunării Elective.

Dacă Adunarea incuviinteza amendamentele Corpului ponderatoriu, proiectul amendat se supune sanctiunei Domnului.

Dacă din contra, Adunarea electiva respinge scele amendamente, proiectul se trimite Consiliului de Statu, spre a se studia din nuou. Guvernul poate apoi presenta Camerei, în sesiunea curenta sau viitore, proiectul revedut de Consiliul de Statu.

Dacă Corpul ponderatoriu respinge ca totul proiectul votat de Adunare, acest proiect se trimite Consiliului de Statu, spre a se studia din nuou. Un asemene proiect nu se poate presenta Adunării Elective, de cat în a doua sesiune.

Articolul 15

Numai Corpul ponderatoriu are dreptul de a primi petitiani și de a le discuta, dacă este trebuinta.

Articolul 16

Reglementele interioare ale Adunării Elective și ale Corpului ponderatoriu, se pregatescu prin îngrijirea Guvernului.

Articolul 17

Toți funcționarii publici, fără esceptiune, la intrarea lor în funcțiune, suntu datori a jura supunere Constitutiunei și legilor terei și credința Domnitorului.

Articolul 18

Noua Adunare electiva și Corpul ponderatoriu se vor constitui și întruni în termenul prevedut de Art. 17 al Conventiunei.

Decretele ce, pînă la convocarea noei Adunări, se vor da de Domnu, dupe propunerea Consiliului de Miniștri și a Consiliului de Stat ascultat, vor avea putere de legi.

Modificatiuni indeplinitore Statutului.

În preambulul Statutului.

Principatele-Unite potu în viitoru a modifica și a schimba legile care priivescu administrațiunea lor din launtru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite, și fără nici a interventiune; se înțelege însă ca acesta facultate nu se poate întinde la legaturele care unescu Principatele cu Imperiul Otomanu, nici la tratatele între Înaltă Porta și celelalte Puteri, care sînt și remanu obligatorii pentru aceste Principate.

La art. 3. Nici o lege nu poate fi supusă sanctiunei Domnului înainte de a fi discutata și votată de Domnu, de Adunare electiva, și de Senat. (Adunare ponderatrice.)

Domnul acorda sau refusa sancțiunea sa.

Ori ce lege cere învoirea a tustrelelor puteri.

În casul cînd Guvernul ar fi nevoit a lua măsuri de urgenta care cere concursul Adunării Elective și al Senatului, în timpul cînd aceate Adunări nu suntu deschise, Ministerul va fi dator a le spune la cea d'anteiu convocatiune motivele și resultatul acestor măsuri.

La art. 7 din 64 membri ai Adunării ponderatrice, 32 vor fi aleși și numiți de Domnu dintre persoanele care au esercitat cele mai înalte funcțiuni în tera, sau care potu justifica un venit anual de optu sute galbeni. Cat pentru cei lalti 32 Membri, ei vor fi aleși dintre Membrii Consilielor generale ale județelor și numiți de Domnu pe o lista de presentatiune de trei candidați pentru fie care district.

La art. 8. aceati 64 de Membri ai Senatului aleși în conformitate cu dispositiunele Articolului de mai sus, se reinoescu din trei în trei ani câte o jumetate.

La art. 11. Mitropolitul Primat este de drept Președintele Senatulni. Unul din vice-Presedinti ai Adunării ponderatrice, luat din acest corpu, este numit de Domnu; celălalt vice-Președinte și Biuroul sînt aleși de Senat.

La art. 12. la finitul fie-cariea sesiuni, Senatul și Adunarea electiva vor numi fie-care un Comitet a căruia Membri vor fi aleși din sinul lor. Ambele Comitete se vor întruni în Comisiune micsta, apre a face un raport Domnului asupra lucrărilor ultimei sesiuni și ai supune cestiunele de imbutatire ce ar crede trebuitore în deosebitele ramuri ale administrațiunei. Aceate propuneri vor putea fi recomendate de Domnu Consiliului de Stat, apre a fi prefacute în proiecte de lege.

La art. 15. petitiunele date Senatului, vor fi trimise unei Comisiuni ad-hoc, care le va esamina și va face un raport, spre a fi comunicat Guvernului.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.