Legea nr. 167/1929

Articolul 193

Teritoriul județelor este fixat prin lege.

Județul cuprinde toate comunele rurale și urbane aflătoare pe teritoriul său, afară de municipii, cari din punctul de vedere administrativ nu fac parte din județ, ci constituie o unitate administrativă egală în rang cu județul.

Articolul 194

Circumscripțiile județelor, reședințele și numele județelor, precum și orice modificări ale acestora se stabilesc prin lege.

Numai o lege specială va putea fixa o nouă împărțire teritorială a județelor, împreună cu numele și reședința lor.

Articolul 195

Administrația județului este încredințată consiliului județean ca organ deliberativ și delegației consiliului județean și președintelui acesteia ca organe executive.

Aceste organe vor administra gospodăria județului cu ajutorul serviciilor județene și al personalului lor.

SECȚIA II

Consiliul județean

A) Compunerea consiliului județean

Articolul 196

Consiliul județean se alege în conformitate cu dispozițiunile legii de față.

Articolul 197

Numărul consilierilor județeni aleși se stabilește în proporție cu populația, fără deosebire de sex, vârstă sau origină etnică. În acest calcul nu intră populația municipiilor.

Acest număr este de 42 consilieri în județele cari au o populațiune mai mare de 400.000 locuitori.

36 de consilieri în cele mai mari de 200.000 locuitori, 30 în celelalte județe.

Din 10 în 10 ani consiliul județean va verifica dacă creșterea populației nu necesită o schimbare în numărul consilierilor județeni aleși în conformitate cu normele stabilite mai sus. În acest caz votul consiliului județean va fi supus aprobării directorului ministerial.

Articolul 198

Sunt membri de drept cu vot deliberativ: primarul orașului sau al municipiului de reședință al județului, președinții Camerelor de agricultură, industrie și comerț.

Cu vot consultativ: șeful serviciilor de finanțe, de învățământ, al sănătății publice și ocrotirilor sociale, al lucrărilor publice, al agriculturii și domeniilor, cu atribuții asupra județului și cu reședința în județ; protoereii bisericilor naționale cari își au sediul în orașul de reședință al județului, precum și cel mai înalt în grad dintre reprezentanții Cultului Minoritar cu cel mai mare număr de credincioși pe teritoriul județului.

Articolul 199

Acești membri de drept vor fi desemnați de directorul ministerial.

B) Durata mandatului

Articolul 200

Durata mandatului consilierilor aleși și de drept este de 5 ani.

Mandatul consilierilor aleși devine vacant prin demisiune, deces, prin incompatibilitate și prin pierderea condițiunilor de eligibilitate.

În cazul acesta, mandatul vacant va trece la candidații depe aceeaș listă rămași ca supleanți, dacă sunt.

Pentru membrii de drept, în caz de vacanță, se aplica dispozițiunile art. 81 din această lege

C) Constituirea consiliului județean

Articolul 201

Dacă n'au fost contestațiuni asupra alegerilor, sau dacă ele s'au găsit neîntemeiate, prefectul convoacă consiliul județean nou ales, pentru constituire.

La ședința de constituire este necesară prezența a jumătate plus unul din numărul total al membrilor ce compun consiliul. Această ședință e prezidată de cel mai în vârstă dintre consilieri.

Articolul 202

Consiliul hotărăște înainte de toate asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate și incompatibilitate.

Ascendenții și descendenții, frați și afini de acelaș grad, precum și rudele de al treilea grad, nu pot fi în acelaș timp în acelaș consiliu. Dispozițiunile art. 84, aliniatele ultime, se aplică și consilierilor județeni.

În contra încheierilor consiliului este deschisă calea de atac după regulele hotărâte în cazul Constituirii consiliului municipiilor, conform prescripțiilor art. 87.

Cei declarați validați depun, în prezența prefectului, jurământul, în următoarea cuprindere:

"Jur credință Regelui, supunere Constituțiunii și legilor; jur să apăr și să sprijinesc interesele Țării."

Nici un membru al consiliului nu poate lua parte la deliberări până nu depune jurământul.

Articolul 203

Consiliul județean se întrunește de drept dacă nu a fost convocat de prefect în termen de 15 zile dela respingerea contestațiilor făcute împotriva alegerilor sau dela expirarea termenului în care se putea face contestațiile.

Articolul 204

După depunerea jurământului și după ce au fost validați două treimi din numărul consilierilor, consiliul își alege biuroul, pe termen de un an, compus dintr'un președinte și doi vice-președinți, doi secretari și doi chestori. Apoi alege și delegația consiliului județean cu vot secret și cu majoritatea absolută a membrilor prezenți.

În caz că nu a fost întrunită aceasta majoritate, are loc balotajul și sunt declarați aleși cei cari au obținut cele mai multe voturi.

În caz de paritate, va fi declarat ales cel mai în vârstă.

Orice alegere de președinte sau vice-președinte este adusă îndată de către prefect la cunoștința directorului ministerial local și de acesta Ministerului de Interne.

Articolul 205

În ședința de constituire consiliul poate institui din sânul său comisiuni permanente sau ad-hoc pentru chestiunile speciale, după cum cere necesitatea dar este dator să aleagă o comisiune de verificare compusă din 5 membri, care va avea atribuțiile comisiunilor de verificare anuale stabilite în legea de față.

Articolul 206

Consilierii cari nu se prezintă să presteze jurământul sau cari refuză să-l presteze, precum și cei cari după depunerea jurământului lipsesc fără motive dela 3 ședințe consecutive ale consiliului în cursul unui an, vor fi declarați demisionați prin votul consiliului respectiv.

D) Funcționarea consiliului județean

Articolul 207

Consiliul județean se întrunește în capitala județului, în localul propriu, în sesiunea ordinară, la 1 Noemvrie și 1 Martie a fiecărui an. El se întrunește de drept chiar dacă nu a fost convocat.

În sesiunea dela 1 Martie se alege președintele și biuroul consiliului județean pe termen de un an.

Articolul 208

În sesiunea extraordinară consiliul județean se întrunește ori de câte ori reclamă aceasta interesele județului, la convocarea președintelui delegațiunii consiliului județean.

Acesta este dator să convoace consiliul județean în cazul când a fost sesizat de a treia parte a membrilor consiliului județean.

Articolul 209

Convocarea va cuprinde neapărat chestiunile asupra cărora consiliul va avea să delibereze.

Ea trebuie să fie publicată în "Monitorul Județului", cu 15 zile cel puțin înainte de ziua fixată pentru adunare, afară de cazurile de urgență cari trebuiesc arătate în actul de convocare.

Pe lângă această convocare, președintele mai adresează consilierilor și încunoștiințări speciale la domiciliul fiecăruia.

Convocările, atât cele, publicate cât și cele individuale, trebuie să conțină programul lucrărilor și obiectul convocării.

Articolul 210

O sesiune a consiliului se poate proroga prin ordonanța directorului ministerial local, pe termen de cel mult o lună.

Articolul 211

Consiliul Județean ține una sau mai multe ședințe pe zi.

Ședințele sunt publice. Cu toate acestea, după cererea prefectului, președintelui consiliului, președintelui delegației sau a unei treimi a membrilor prezenți, ședința poate fi declarată secretă.

Pentru chestiunile cari se pot trata în ședință secretă se aplica dispozițiunile art. 100 privitoare la ședințele secrete ale consiliilor comunale.

Articolul 212

Ședințele se deschid și se închid de președintele consiliului. Ele încep neapărat cu citirea procesului-verbal al ședinței trecute care se aprobă de consiliu în cazul când nici un consilier nu are observațiuni de făcut. Procesul-verbal aprobat se semnează de către președinte și de secretar.

Fiecare consilier are dreptul a cere să se facă mențiune în procesul-verbal că el a votat pentru sau contra unei propuneri adoptate sau respinse. Procesele-verbale ale ședințelor consiliului se păstrează în ordinea în care au fost încheiate și se publică în rezumat în "Monitorul Județului" și cel mult în 10 zile dela închiderea sesiunii. Ele se transcriu într'un registru numerotat și parafat de președinte și de secretarul general al județului.

Președintele consiliului județean poate dispune ca încheierile luate în ședință secretă și cari se trec într'un registru special păstrat în aceleași condițiuni ca și registrul ședințelor publice, să fie ținute secret, atât cât crede că este necesar pentru interesul județului sau al Statului.

Consiliul județean va elabora un regulament pentru desbateri în ședințele sale.

Articolul 213

Nici o chestiune nu poate fi adusă în discuțiunea consiliului dacă nu e cuprinsă în ordinea zilei, afară numai dacă nu a fost declarată urgența.

Urgența se declară cu două treimi a membrilor prezenți cu motivare în procesul-verbal din care să rezulte învederat că întârzierea ar păgubi județul sau interesul general al Statului.

Consilierii județeni au dreptul de a cere, și consiliul poate hotărî, cu majoritate, intervertirea ordinei de zi.

Articolul 214

Președintele are poliția adunării.

El o exercită cu ajutorul chestorilor și a pichetului de gardă ce trebuie să i se pună la dispoziție de către comandantul garnizoanei.

În acest scop, președintele consiliului înștiințează la timp garnizoana.

În ședințele publice președintele poate, după chemarea la ordine adresată publicului să ordone îndepărtarea turburătorilor sau arestarea lor, comunicând despre aceasta de îndată Ministerului Public, care va hotărî în conformitate cu legea.

Când ținerea ședințelor va fi turburată de vreunul din membrii consiliului, atunci consiliul județean, cu majoritatea absolută a celor prezenți, va putea pronunța excluderea temporară a acelui consilier, fără ca această excludere să poată fi mai lungă decât durata acelei sesiuni.

Poliția este datoare să execute ordinul președintelui consiliului și să pună, de îndată, persoana ce i s'a trimis, la dispozițiunea autorității judecătorești, conform legii.

Articolul 215

Orice întrunire a consiliului județean, care s'ar constitui și ar delibera afară de timpul pentru care a fost convocată, într'alt loc și contrariu modului stabilit de lege, este nelegală.

Directorul ministerial local sau prefectul județului va lua măsuri ca asemenea adunări să se risipească îndată, sesizând în acelaș timp parchetul, care, de va găsi că este cazul, va da în judecată pe vinovați dacă au deliberat în chestiuni cari ar putea, primejdui ordinea și siguranța Statului.

Consilierii găsiți astfel vinovați pot fi pedepsiți conform art. 511.

Articolul 216

Consiliul județean nu poate ține ședință dacă nu este de față cel puțin majoritatea absolută a membrilor cari compun adunarea și nici o hotărîre nu este valabilă dacă nu a întrunit majoritatea absolută a voturilor membrilor prezenți, afară numai dacă legea nu a stabilit un quorum sau o majoritate mai mare de voturi.

În caz de paritate, propunerea este respinsă, iar în caz de nulitate, se repetă în ședința următoare.

Dacă și la această ședință votul este tot nul, propunerea se socotește respinsă.

Pentru votul bugetului este necesară majoritatea de două treimi de voturi.

Articolul 217

Consilierii votează prin apel nominal sau prin ridicare de mâini.

Asupra întregii propuneri sau încheierii se votează numai prin apel nominal.

În chestiuni de persoană, votul este secret.

Articolul 218

Membrii consiliului nu pot lua cuvântul, decât după ce l-au cerut și li s'a dat de președinte, care este dator a-l acorda în ordinea înscrierii oratorilor.

Președintele chiamă la chestiune pe oratorul care se depărtează dela ea.

Orice injurie se socotește ca o violare a ordinei.

În acest caz, președintele chiamă la ordine pe orator. Chemarea la ordine nu se trece în procesul-verbal al ședinței, decât cu aprobarea consiliului.

Articolul 219

Mandatul de consilier județean nu este retribuit. Cu toate acestea, consilierii vor primi o indemnizare de transport și de întreținere pentru fiecare zi de lucrare sau pentru anume însărcinări speciale cu cari au fost delegați și cari îl sustrag de la ocupațiunea lor obișnuită.

Articolul 220

La ședințele consiliului are dreptul să asiste, în calitate de reprezentant al guvernului, prefectul sau un delegat al său.

În toate chestiunile cari se desbat, prefectul județului poate cere cuvântul și dă explicațiunile necesare. El nu ia parte la vot, dar poate cere să-i fie menționată părerea în procesul-verbal al ședinței.

Articolul 221

De câte ori consiliul ar intra în discuțiunea chestiunilor cari trec peste limitele competinței lui, sau când desbaterile lui pot primejdui siguranța Statului, prefectul poate, pe răspunderea sa proprie, declara ședința închisă și lua toate măsurile de ordine pe cari le-ar crede necesare, raportând de urgență directorului ministerial asupra tuturor împrejurărilor.

Articolul 222

La ședințele consiliului județean ia parte întotdeauna și secretarul general județean, care urmărește și înregistrează mersul desbaterilor, redactând procesul-verbal al ședinței.

Articolul 223

Consiliul județean poate înființa comitete de cetățeni, fără deosebire de sex, sub conducerea unui consilier, pentru a da concursul administrațiunii în chestiuni privitoare la învățământ, cult, sănătate publică, ocrotire socială, căi de comunicație și agricultură.

E) Atribuțiunile consiliului județean

Articolul 224

Consiliile județene au inițiativa și decid în toate chestiunile de interes județean, în conformitate cu legea de față și legile speciale.

Sunt considerate de interes județean:

Votarea bugetului administrațiunii județene, precum și a contribuțiunii pentru bugetul asociațiunii județene;

Administrarea capitalurilor și a averilor județului;

Achiziția și înstrăinarea averilor imobiliare și crearea fondurilor speciale, pentru trebuințele județului;

A hotărî impozitele și taxele necesare pentru satisfacerea trebuințelor județului, în conformitate cu dispozițiunile legilor;

Controlul gestiunii județene;

Pregătirea rapoartelor asupra chestiunilor de gospodărie județeană, pentru consiliul asociațiunii județene;

Clădirea, cumpărarea și întreținerea localurilor proprii pentru autoritățile județului și serviciile dependințe, precum și ajustarea în acest scop a administrațiilor comunale rurale;

Crearea și întreținerea de școale speciale, potrivit legii asupra învățământului profesional, a școalelor de agricultură, de meserii și de industrie casnică;

Ajutorarea comunelor rurale pentru crearea și întreținerea școalelor comunale;

Combaterea boalelor epidemice și contagioase, precum și prevenirea și combaterea epizootiilor;

Ajutorarea comunelor rurale pentru angajarea obligatorie a medicului și moașei comunale;

Înființarea și întreținerea dispensariilor și a spitalelor pentru căutarea bolnavilor, a sanatoriilor pentru tuberculoși, precum și a azilelor pentru infirmi, săraci și copii găsiți;

Întreținerea în ospicii a alienaților din județ, înființarea caselor de patronaj și alte măsuri împotriva cerșitului și vagabondajului;

Măsuri, pentru îmbunătățirea rassei animalelor, organizarea stațiunilor de montă cu reproducători de rassă;

Organizarea de expozițiuni și concursuri și acordarea de diplome onorifice și de premii în natură sau în bani, pentru încurajarea întreprinderilor individuale și cooperative, de tot felul;

Înființarea de muzee locale, de mașini și de unelte, de produse agricole și industriale în legătură cu trebuințele județului, sau fabricate ori produse în cuprinsul lui;

Construirea, întreținerea și plantarea drumurilor județene și vicinale, potrivit legilor de față;

Organizarea poștei rurale, construirea și întreținerea comunicațiilor telefonice în județ, în conformitate cu legea poștelor;

Stimulează înființarea și ajută întreținerea pepinierilor de arbori roditori și alți arbori pentru plantarea drumurilor și consolidarea terenurilor și coastelor, după localitate; lucrări de rectificare, canalizare, îndiguire sau pentru scurgerea apelor;

Îngrijirea pentru îmbunătățiri funciare sau agricole în județ;

Stimulează organizarea de stațiuni agronomice și de servicii pentru selecționarea semințelor, câmpuri de experiență, serviciile de agricultură și de sericicultură, uscătorii pentru legume și fructe;

Organizarea creditului popular, a caselor de economie, a băncilor populare, precum și a cooperativelor de cumpărare în comun, de desfacerea produselor locale și de consum;

Măsuri pentru prestația muncii, organizarea lucrărilor publice, a atelierelor de meserii, a azilurilor de noapte, a burselor, a biurourilor de plasare;

Organizarea biurourilor de consultație juridică și de acte de notariat pentru populația lipsită de mijloace;

Îngrijirea pentru aplicarea reformei agrare și organizarea noilor sate pentru cei împroprietăriți;

Inițiativa și intervenția înaintea autorităților superioare în toate chestiunile de interes local.

Articolul 225

Consiliul județean stabilește condițiunile în cari bunurile din domeniul privat al județului, sunt a se arenda, închiria sau exploata, potrivit legilor și condițiilor generale prescrise pentru bunurile de aceeaș natură ale Statului, precum și condițiunile în cari diferitele lucrări județene pot fi date în întreprindere.

Avizează la mijloacele necesare pentru îndestularea nevoilor județului, fixează retribuțiunile personalului, întrucât acestea nu sunt hotărîte prin legi și regulamente.

Autoriză intentarea înaintea instanțelor judecătorești a proceselor județului.

În intervalul sesiunilor, autorizarea se va dă de delegațiunea județeană.

Statuează asupra creării și a întreținerii drumurilor de legătură cu județele vecine.

În caz de neînțelegere între județe, fie asupra lucrărilor în sine, fie a sarcinilor ce sunt de purtat de fiecare județ, chestiunea se hotărăște de comitetul local de revizuire, cu drept de recurs la Ministerul Lucrărilor Publice, care hotărăște, luând avizul motivat al consiliului tehnic superior.

Hotărăște clasarea și declasarea drumurilor vicinale și județene, potrivit dispozițiunilor legii drumurilor.

Hotărăște asupra contribuțiunilor județului pentru lucrările de utilitate comună a județelor asociate, precum și asupra contribuțiunilor județului pentru lucrări ce s'ar executa pe cale de asociațiuni particulare.

Hotărăște asupra înființării și desființării târgurilor, bâlciurilor sau iarmaroacelor din comunele urbane sau rurale, precum și asupra schimbării zilelor în cari se țin, luând în această privință avizul Ministerului de Industrie și Comerț, care în prealabil va cere și părerea Camerei de comerț respectivă. În cazuri speciale, cari privesc ordinea sau sănătatea publică, directorul ministerial poate suspenda târgurile sau bâlciurile cu avizul comitetului local de revizuire.

Deliberează asupra tuturor chestiunilor asupra cărora Guvernul sau autoritățile constituite i-ar cere avizul.

Articolul 226

Consiliul județean numește pe toți funcționarii superiori ai administrațiunii județene. Pentru funcționarii de specialitate se vor respecta normele legilor lor organice.

Articolul 227

Consiliul poate însărcina pe unul sau mai mulți dintre membrii săi de a aduna la fața locului informațiunile de cari ar avea trebuință, în marginea atribuțiunilor sale.

El poate corespunde cu autoritățile constituite și cu funcționarii publici pentru a dobândi asemenea informațiuni.

Dacă, după două cereri constatate prin corespondență, vreo autoritate administrativă subalternă n'ar fi urmat a da informațiunile cerute, consiliul poate delega pe unul sau mai mulți din membrii săi pentru a le dobândi la fața locului, pe cheltuiala zisei autorități, afară de cazurile în cari s'ar dovedi că întârzierea nu a provenit din vina acesteia.

Consiliul județean desemnează pe oricare din membrii săi pentru a îndeplini îndatoririle pe cari legile administrative, de finanțe, civile sau militare, le pun în sarcina membrilor consiliilor județene.

În caz când membrul delegat de consiliu pentru una, din aceste însărcinări va fi împiedicat din orice cauză de a-și îndeplini misiunea și sesiunea consiliului va fi închisă, președintele delegațiunii are dreptul de a desemna pe oricare altul din membrii consiliului județean, până la cea mai apropiată întrunire a consiliului și, în caz de disolvare, pe un membru al delegațiunii, iar dacă și delegațiunea va fi disolvată, prezidentul comisiunii interimare va delega pe un membru al comisiunii și, la nevoie chiar pe un cetățean dintre cei mai în măsură a exercita mandatul.

Articolul 228

Consiliul județean întocmește atât regulamentele necesare pentru dezbaterile și lucrurile sale, cât și pentru funcționarea serviciilor județene.

Pentru a asigura executarea lor, el poate statornici pedepse până la 5.000 lei, dacă asemenea pedepse nu sunt hotărîte prin legi speciale.

Articolul 229

Regulamentele întocmite de consiliul județean pot avea de obiect următoarele chestiuni:

1. Organizarea serviciilor județene.

2. Măsuri de pază împotriva incendiilor pentru depozite de materii inflamabile și explozibile; pentru organizația pompierilor rurali și județeni și a asociațiunilor cetățenești obligatorii pentru stingerea incendiilor.

3. Salubritatea publică, măsuri pentru curățirea piețelor, străzilor, heleșteelor, canalurilor.

4. Pentru întreținerea drumurilor, podurilor, vadurilor.

5. Pentru stabilirea taxelor, pentru folosința automobilelor, trăsurilor și altor vehicule pentru cărăușie.

6. Măsuri sanitare pentru locuințe, stabilimente publice, hanuri, restaurante, cârciumi, prăvălii de alimente, abatorii.

7. Pentru orânduiala târgurilor și a iarmaroacelor.

8. Pentru cotitul vaselor și asigurarea exactității măsurilor pentru cereale, lemne și alte mărfuri.

9. Măsuri de precauțiune împotriva accidentelor ce se pot ivi la întrebuințarea mașinilor agricole și altele.

10. Asupra tuturor celorlalte chestiuni cari, după legea de față sau alte legi, intră în competința administrațiunii județene.

Consiliul județean va cere și avizul comisiunii administrative a județului asupra regulamentelor cari vor fi supuse deliberărilor sale.

Articolul 230

Consiliul județean are în deosebi următoarele însărcinări:

1. A aduna toate informațiunile ce i-ar cere consiliul asociațiunii județene sau autoritățile superioare.

2. A delega câte un membru, de fiecare cerc de recrutare care să participe la ședințele comisiunii de recrutare și a consiliului de revizuire.

3. A alcătui lista cetățenilor din județ, cari pot fi jurați în sesiunile, Curții cu juri.

4. A-și da avizul asupra limitelor comunelor rurale.

Articolul 231

Consiliile județene, pot exprima dorințele asupra tuturor chestiunilor de interes local.

Le este interzis să facă sau să publice protestări, proclamațiuni sau adrese cu caracter politic.

SECȚIA III

Delegația consiliului județean

A. Constituirea delegației consiliului, județean

Articolul 232

Consiliul județean alege dintre membrii săi, îndată după constituirea biuroului, o delegație compusă din patru membri și din prezidentul delegației, care însă poate fi luat și în afară de consiliul județean, după cum se specifică mai jos.

Deodată cu titularii se aleg și trei supleanți.

Dispozițiunile art. 128 se aplică și pentru delegația județeană.

Articolul 233

Mandatul membrilor delegației durează cât durează și mandatul consiliului.

Consiliul are dreptul să revoace, motivat, cu majoritate absolută de voturi a membrilor cari îl compun, mandatul delegaților.

Membrii delegației pot demisiona sau pot pierd mandatul prin incompatibilitate și pierderea condițiunilor de eligibilitate. Consiliul decide în cazurile acestea, cu majoritatea absolută de voturi.

Articolul 234

Membrii delegației cari lipsesc nemotivat timp de o lună dela ședințele delegației își pierd mandatul în urma hotărîrii consiliului, luată cu majoritatea de voturi.

În contra hotărîrii consiliului se poate face apel, în timp de 15 zile dela comunicare, la comitetul local de revizuire, care decide asupra apelului în mod definitiv.

Articolul 235

În caz de vacanță, numărul membrilor delegației va fi completat prin o nouă alegere.

Supleanții îi vor substitui pe membrii titulari la chemarea președintelui, până la noua alegere.

Dacă un supleant este ales titular, locul lui va fi completat prin alegerea unui alt supleant.

Supleanții pot fi chemați de președinte și în cazul când titularul lipsește dela ședință din orice cauză.

În aceste cazuri supleanții beneficiază de drepturile membrilor titulari.

Articolul 136

Membrii delegației județene vor primi aceleași indemnizări ca și consilierii județeni, având să primească în plus un jeton de prezență care se fixează de consiliul județului anual, cu aprobarea autorității tutelare.

B. Funcționarea delegației consiliului județean

Articolul 237

În caz de împiedecare, a președintelui delegațiunii, ședințele delegației sunt prezidate de unul din membrii delegației desemnat de președinte.

Fără de prezența președintelui sau a înlocuitorului său, desemnat de el, deliberarea delegației nu este valabilă.

Articolul 238

Delegațiunea județeană hotărăște, în măsura trebuințelor, numărul ședințelor sale în cursul anului și fixează data ținerii lor; trebuie însă să se întrunească neapărat cel puțin de două ori pe lună președintele delegațiunii având dreptul de a o convoca ori de câte ori va fi nevoie.

Convocările se fac de președinte, din oficiu, sau după cererea a doi membri din delegație.

Articolul 239

Delegațiunea nu poate delibera decât fiind de față majoritatea membrilor ce o compun.

Ea nu poate intra în ordinea de zi înainte de a aproba procesul-verbal al ultimei ședințe.

Nici o chestiune tehnică sau de specialitate nu poate fi supusă deliberării delegațiunii fără un referat amănunțit al șefului de serviciu respectiv, care la nevoie ia parte la deliberările delegațiunii și e dator să dea relațiunile necesare.

Articolul 240

Prefectul de județ are dreptul să asiste la toate ședințele delegației, el va fi încunoștiințat despre ținerea ședințelor odată cu convocarea membrilor delegației.

Articolul 241

Hotărîrile delegațiunii se iau cu majoritatea membrilor ce o compun și trebuiesc motivate; ele se trec într'un registru special, parafat de președintele delegațiunii.

Articolul 242

Autoritățile publice din județ sunt îndatorate a da președintelui delegațiunii toate informațiunile în afacerile ce cad în atribuțiunile sale.

C. Atribuțiunile delegațiunii județene

Articolul 243

Delegația consiliului județean înlocuiește consiliul județean în intervalul dintre sesiuni, decide în locul său în limitele puterilor conferite de consiliu și asistă pe președintele delegațiunii în executarea hotărîrilor consiliului județean.

Articolul 244

Consiliul nu poate deferi delegației dreptul de a decide privitor la numirea, înaintarea și licențierea funcționarilor cu titluri academice superioare, votarea bugetului, aprobarea socotelilor, a împrumuturilor, a actelor de dispoziție, tranzacție, concesionări de servicii și lucrări, modificări teritoriale la comune și județ, conferirea cetățeniei de onoare.

Articolul 245

Delegațiunea este un organ consultativ al președintelui în toate Gestiunile ce cad în atribuția sa și are următoarele atribuțiuni proprii:

Delegația decide în chestia numirii, înaintării, licențierii funcționarilor a căror numire nu este rezervată pentru consiliul județean;

Supraveghează administrația serviciilor județene;

Supraveghează, controlează și îndrumează administrația satelor și a comunelor din județ, afară de municipii;

Se pronunță asupra încheierilor adunărilor și a consiliilor sătești și a consiliilor comunale ori de câte ori legea cere aceasta;

Își dă avizul cerut de către autoritățile competente;

Hotărăște asupra tuturor contestațiunilor sau apelurilor ce-i sunt date în competința ei prin legi;

Ia măsuri pentru apărarea intereselor județului în justiție, înaintea căreia județul poate fi reprezentat și printr'un membru al delegației;

Pregătește pentru desbaterile consiliului județean proiectul de buget al administrației județene luând avizul comisiunii de verificare, precum și toate chestiunile cari vor fi supuse desbaterii consiliului.

Delegația împreună cu președintele ei gerează afacerile consiliului județean, dela expirarea mandatului acestuia până la noua sa constituire.

Articolul 246

Prefectul poate ataca, pe căile stabilite prin legea de față, încheierile delegației județene, când acestea sunt luate cu călcarea legii sau regulamentelor, sau când sunt împotriva interesului general, chiar dacă se găsesc în curs de executare.

D. Președintele delegațiunii consiliului județean și atribuțiunile sale

Articolul 247

Președintele delegațiunii județene este ales de consiliul județean odată cu alegerea delegației, prin vot secret, cu majoritatea de voturi a membrilor consiliului.

Intrarea în funcțiune a acestuia nu se poate face fără confirmarea directorului ministerial care trebuie făcută în 15 zile dela comunicarea alegerii.

Dacă nici unul dintre candidați n'a întrunit majoritatea, directorul ministerial va numi ca președinte al delegațiunii județene pe unul din cei trei candidați care a obținut cele mai multe voturi.

În caz când directorul ministerial găsește că cel ales sau cei trei candidați au lucrat contra integrității Statului sau ordinei sociale, poate numi ca președinte pe unul din membrii consiliului județean respectiv.

Deciziunea directorului ministerial poate fi atacată cu apel la comitetul central de revizuire.

Președintele delegației se alege pe un period de 5 ani, având dreptul de a fi reales.

În cazul în care președintele delegației este ales de două ori consecutiv și a funcționat întreaga durată a celor 2 mandate, după expirarea celui de al doilea mandat are dreptul de a fi numit într'o funcțiune echivalentă în administrația centrală a ministerului, sau de a-și regula drepturile la pensie în condițiunile prevăzute de legea pensiilor pentru cei cu numărul maxim de anii serviți.

Articolul 248

Președintele delegației județene trebuie să fie licențiat în drept, să aibă cel puțin 3 ani de practică administrativă sau judiciară, sau 5 ani practică, de advocat.

Ministerul de interne, după propunerea directorului ministerial, la punerea în aplicare a legii, poate da dispensă de aceste condițiuni de admisibilitate.

Acei aleși în virtutea acestei dispense vor avea și pe viitor un drept câștigat pentru a candida la aceleași posturi sau funcțiuni similare.

Articolul 249

Președintele delegației este organul executiv al consiliului și șeful administrațiunii județene.

El conduce administrația pe teritoriul județului, dând directivele necesare pentru funcționarea diferitelor servicii și autorități administrative din județ.

Iscălește și prevede în caz de necesitate cu sigiliul județului actele oficiale și cele eliberate în numele județului.

Execută ordinele guvernului, ale directoratului ministerial, regulamentele județului, hotărîrile consiliului județean, precum și deciziunile delegațiunii consiliului județean, referitoare la administrația generală a județului.

Articolul 250

Președintele delegațiunii județene reprezintă, județul în justiție.

El poate, cu aprobarea consiliului județean și în intervalul sesiunilor cu a delegațiunii să intenteze acțiuni mobiliare și imobiliare să facă opozițiuni, apeluri, recursuri, revizuiri, contestațiuni, precum și orice alte acte, cereri sau acțiuni.

Articolul 251

Președintele delegațiunii subscrie, după ce va fi obținut aprobarea prevăzută prin legea de față, toate actele și contractele încheiate în numele județului

El supraveghează lucrările județene în curs de executare.

Ordonanțează în limita sumelor prevăzute în buget.

Veghează asupra instituțiunilor înființate, administrate ori controlate de județ, îndeplinind toate însărcinările ce i se dau în baza regulamentelor județene, pentru bunul mers al acestor instituțiuni publice.

Articolul 252

Președintele delegației verifică starea veniturilor și cheltuelilor județului, de câte ori va găsi cu cale și cel puțin în fiecare trimestru, aducând la cunoștința autorităților competente neregulele ce va constata.

Articolul 253

Președintele delegației, personal sau prin delegații săi și în deosebi prin pretori sau prin inspectorii județeni, va supraveghea administrațiunea satelor și a comunelor rurale și urbane din județ, în ce privește actele relative la interesele speciale ale Statului și ale comunei și va stărui ca ele să-și îndeplinească sarcinile ce le sunt impuse de lege.

Se încredințează prin inspecțiuni periodice de modul cum primarii sătești și comunali, secretarii sătești, notarii și secretarii comunali, încasatorii satelor și cassierii comunelor își verifică starea casselor în satele și comunele județului, precum și existența fondurilor, dresând în prezența primarului respectiv procesul-verbal de inspecțiune și recomandând măsurile de îndreptare. Copiile depe procesul-verbal se vor comunica prefectului.

Exercită un drept de supraveghere asupra modului de administrațiune a avutului ospiciilor, spitalelor și așezămintelor de binefacere și de instrucțiune, atât cele pendinte de județ cât și cele ale satelor și ale comunelor rurale și urbane.

Inspectează căile județene vicinale și comunale spre a se încredința de starea lor, luând măsuri a se activa lucrările pentru construirea și întreținerea drumurilor, podurilor și altor lucrări de asemenea natură, puse de lege în sarcina județului, comunelor și satelor, potrivit regulelor stabilite prin legea specială a drumurilor.

Primarii comunali sunt datori să dea tot concursul președintelui delegației sau delegatului său și să-l însoțească la facerea acestor inspecțiuni.

Articolul 254

Cu cel puțin 5 zile înainte de deschiderea fiecărei sesiuni a consiliului județean, președintele delegației trimite membrilor programul lucrărilor cu care consiliul urmează a se ocupă, iar la deschiderea sesiunii ordinare supune consiliului județean situațiunea județului sub toate privirile ce intră în atribuțiunile consiliului județean.

Această expunere se va comunica directorului ministerial prin prefectul județului și se va publica în "Monitorul Județului".

Articolul 255

Președintele delegației județene raportează consiliului județean și delegației despre mersul administrațiunii generale, despre activitatea funcționarilor administrativi județeni și comunali, despre averea județeană și despre mișcările mai importante făcute în administrație.

El prezidează ședințele delegației, asistă la ședințele consiliului județean, și îi dă acestuia toate lămuririle necesare pentru deliberările sale.

Articolul 256

Președintele delegației în calitate de șef ierarhic:

1. Conduce toate serviciile administrației județene.

2. Stabilește cercul de activitate al funcționarilor administrativi județeni.

3. Angajează și demite personalul de serviciu al județului.

Articolul 257

În caz de lipsă, președintele delegației este înlocuit de unul dintre membrii delegației județene, desemnat de el.

SECȚIA IV

Serviciile județene și personalul lor

Articolul 258

Județele vor avea următoarele servicii:

1. Serviciul administrativ și statistic.

2. Serviciul financiar și contabilitatea.

3. Serviciul tehnic al drumurilor și al construcțiunilor.

4. Serviciul sanitar și al ocrotirilor sociale.

5. Serviciul veterinar și zootehnic.

6. Serviciul învățământului.

7. Serviciul economic.

Pe lângă aceste servicii funcționează un biurou al cancelariei, care va îndeplini pentru toate serviciile, lucrările de înregistrare, arhivă, expediții.

Județele prin regulamente de organizare vor putea da desvoltare fiecărui serviciu, în raport cu mijloacele de cari dispun.

Nu se pot introduce în buget funcțiuni neprevăzute în regulament.

Articolul 259

În mod obligator, fiecare județ va avea un secretar general al județului și un cassier; va mai putea avea facultativ un jurisconsult și unul până la trei inspectori județeni, după trebuință.

Articolul 260

Secretarul general al județului și jurisconsultul sunt numiți de consiliul județean prin vot secret și cu majoritatea absolută a voturilor.

Pentru a fi numit în funcțiunea de secretar general se cere candidatului să fi trecut examenul de capacitate, să aibă un titlu universitar, de preferință licența în drept și să fi ocupat timp de 3 ani cel puțin gradul de șef de serviciu.

Articolul 261

Secretarul general al județului supraveghează toate serviciile județului.

Secretarul general al județului este secretarul ședințelor consiliului județean și al delegației consiliului județean.

El este ajutat în această calitate de unul din secretarii de ședință.

Secretarul general îngrijește expedierea la timp a convocărilor pentru întrunirile consiliului și delegației.

El pregătește lucrările de supus consiliului sau delegațiunii trecându-le în ordinea de zi.

Ia parte la toate ședințele consiliului și delegațiunii și încheie procesele-verbale ordonate de lege, subscriind pe cele ale consiliului împreună cu prezidentul și membrii biuroului prezenți la ședință, iar pe ale delegațiunii împreună cu președintele și membrii cari au luat parte la deliberări; transcrie aceste procese-verbale în registrele respective, numerotate, șnuruite și parafate, certificându-le pentru exactitate împreună cu prezidentul consiliului sau cu președintele delegației.

I se poate delega semnarea corespondenței și a ordonanțelor de plată.

Secretarul general afișează și comunică, potrivit legii, hotărîrile consiliului, precum și pe cele ale delegațiunii.

Păstrează arhiva și documentele județului și este dator să comunice membrilor consiliului și delegațiunii actele ce i se vor cere, fără însă să fie ridicate din cancelarie.

El îndeplinește orice atribuțiuni conferite lui de legea de față, prin legi sau regulamente speciale, precum și orice alte însărcinări ce i s'ar da de consiliu sau de delegațiune în limitele atribuțiunilor lor.

În caz de împiedecare el este înlocuit de cel mai vechiu șef de serviciu județean desemnat de președintele delegațiunii.

Articolul 262

Funcționarii județeni sunt de două categorii: funcționari administrativi și funcționari de specialitate.

Din prima categorie fac parte: secretarul general județean, șefii și subșefii serviciilor, inspectorii județeni, precum și șefii de biurou, impiegații și asimilații lor.

Din a doua categorie fac parte: personalul sanitar, veterinar, tehnic, al învățământului, economic și jurisconsultul.

Articolul 263

Dispozițiunile din partea 9-a, secția I și II din prezenta lege, primitoare la serviciile și funcționarii comunali, se aplică și la serviciile și funcționarii județeni.

Articolul 264

Pentru exercițiul atribuțiunilor sale de tutelă și îndrumare, consiliul județean va putea numi mai mulți inspectori județeni, împărțind în vederea aceasta județul în mai multe circumscripțiuni.

Pe lângă celelalte condițiuni cerute dela candidații la funcțiunile administrative, inspectorii județeni trebuie să fie licențiați în drept sau în științe de Stat, având la bază bacalaureatul și 3 ani de serviciu efectiv în administrația publică.

Toți candidații vor trebui să fi trecut și un examen de admitere.

Foștii administratori de plasă, pretorii sau subprefecții nu vor avea nevoie de examen dacă întrunesc celelalte condițiuni.

Articolul 265

Funcționarii județeni de specialitate vor îndeplini și atribuțiunile ce prin diferite legi erau date în competința funcționarilor numiți de către autoritatea centrală în județe.

Actualii funcționari cari se găsesc îndeplinind aceste atribuțiuni în baza legilor existente se vor putea confirma ca funcționari județeni.

Articolul 266

Legi speciale și statutul funcționarilor vor hotărî modul de funcționare, condițiunile speciale de admisibilitate, modul de recrutare, atribuțiunile și retribuțiunile lor.

SECȚIA V

Comisiunea administrativă a județului

Articolul 267

În fiecare județ va funcționa o comisiune administrativă compusă din: prefect ca președinte; primarul comunei, reședință de județ; primul-procuror sau procurorul tribunalului, protoiereul din orașul ori municipiul de reședință al județului, aparținând cultului cu cel mai mare număr de credincioși în județ, medicul primar al județului, administratorul financiar, inginerul, arhitectul, veterinarul-șef al județului, revizorul școlar, consilierul agricol, silvicultorul cel mai înalt în grad din județ, comandantul legiunii de jandarmi, reprezentantul din localitate al Ministerului de Industrie și Comerț și al Ministerului Muncii.

Președintele delegațiunii permanente județene face parte de drept din această comisiune. Inspectorii generali ai diferitelor departamente pot oricând lua parte la ședințele comisiunii.

Comisiunea se convoacă de prefect din proprie inițiativă, sau la cererea delegațiunii județene, la prefectură, cel puțin odată la șase luni și oricând vor crede necesar.

Articolul 268

Atribuțiunile comisiunii sunt de a coordona activitatea diferitelor servicii administrative din județ și de a înlătura dificultățile ce s'ar ivi în fiecare an în aplicarea legilor.

Comisiunea administrativă a județului, spre a pune de acord toate ramurile administrațiunii, va elabora un plan general pentru lucrările județului, care se va comunica atât consiliului județean cât și directoratului ministerial.

În acest scop șefii serviciilor respective pot comunica în fiecare ședință despre mersul administrațiunii în fruntea căreia se află.

Comisiunea va îngriji de prevenirea și aplanarea conflictelor între diferite servicii administrative și în cazul când nu ajunge la o soluție împăciuitoare, prefectul raportează directoratului ministerial, care va înștiința ministerul respectiv.

În caz de conflict între organele autonome și vreunul din serviciile centrale, președintele delegației județene e obligat a raporta, osebit de prefect, directorului ministerial.

SECȚIA VI

Prefectul de județ

Articolul 269

Prefectul județului se numește prin decret regal, în urmă propunerii Ministerului de Interne.

Pentru a fi numit prefect, pe lângă celelalte condițiuni cerute funcționarilor publici, cu excepția examenului de capacitate, candidatul trebuie să aibe vârsta de 30 ani și să posede studii universitare.

Foștii senatori și deputați, cari au fost aleși în cel puțin trei legislaturi, pot fi numiți prefecți, fără altă calificație.

Articolul 270

Prefectul nu poate ocupa nici o altă funcțiune publică plătită de Stat, județ sau comună, nici exercita vreo profesiune liberă, nici a face parte ca administrator sau censor, în consiliile societăților civile sau comerciale, cooperative sau bănci populare din cuprinsul județului sau a căror activitate se întinde și în acel județ.

Articolul 271

Când locul de prefect devine vacant, Ministerul de Interne poate însărcina cu conducerea prefecturii, până la numirea titularului, pe un inspector general administrativ.

Articolul 272

Ca delegat al autorității centrale, prefectul de județ reprezintă guvernul și puterea executivă și stă în legătură cu fiecare minister prin directoratul ministerial și prin serviciile ministeriale locale.

Articolul 273

Prefectul, ca reprezentant al guvernului, exercită controlul și supravegherea tuturor administrațiunilor locale din județ, în care calitate el poate cere pedepsirea funcționarilor.

Articolul 274

Prefectul exercită toate atribuțiunile ce-i sunt deferite prin legi și regulamente; îngrijește de publicarea legilor și regulamentelor generale și veghează la aplicarea lor.

Articolul 275

Prefectul este îndatorat de a da concursul său pentru aducerea la îndeplinire a deciziunilor executorii ale consiliului județean și delegației consiliului județean.

Articolul 276

Prefectul este șeful poliției în județ și exercită atribuțiile sale polițienești, în conformitate cu dispozițiunile art. 68 și 69 din Legea de organizare a poliției general a Statului.

În această calitate el ia măsuri pentru prevenirea delictelor și îngrijește de menținerea ordinei și siguranței publice.

El dă ordine tuturor organelor polițienești și jandarmeriei, cari sunt obligate să le execute de îndată, în conformitate cu legea polițiilor.

El poate să ceară punerea în mișcare a forței armate. În caz de rebeliune, sedițiune, atrupamente tumultoase, împotrivire la executarea legilor sau a ordonanțelor legale sau alte evenimente neprevăzute, cari ar amenința ordinea publică, siguranța persoanelor și a proprietăților. În acest caz, în afară de raportul către directorat, el informează direct și Ministerul de Interne și de Răsboi. Ofițerii comandanți sunt ținuți însă a satisface de îndată cererea scrisă a prefectului, fără a mai aștepta alte aprobări.

Articolul 277

Prefectul supraveghează toate instituțiunile de binefacere și asistență socială, cari depind de Stat, județ sau comună.

El nu poate lua nici o măsură directă, ci numai semnalează către autoritatea sau departamentul de care depinde instituțiunea, neajunsurile sau abaterile constatate, înștiințând tot odată și pe directorul ministerial.

În caz când aceste instituțiuni depind de județ, el va înștiința pe președintele delegației județene.

Articolul 278

Prefectul, ca reprezentant al guvernului în județul său, are dreptul să raporteze departamentelor respective observațiunile ce ar avea de făcut asupra funcționării diferitelor servicii publice.

El poate indica și măsurile de îmbunătățire pe cari le-ar reclama bunul mers al acestor servicii.

Articolul 279

Prefectul adresează, la finale fiecărui an, Ministerului de Interne, prin directorul ministerial, un raport amănunțit asupra stării generale financiare, economice, culturale și administrative a județului și a comunelor din circumscripția sa.

Articolul 280

Pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sunt impuse de prezenta lege, prefectul are dreptul să dea ordonanțe în marginile legilor și regulamentelor de administrațiune generală.

Ordonanțele, înainte de a fi publicate, vor trebui să fie comunicate, prin directorul ministerial, Ministerului de Interne.

Ordonanțele privitoare la măsurile sanitare, veterinare, lucrări publice, agricole, etc., vor fi date după consultarea șefilor serviciilor respectivi și vor vi contrasemnate de aceștia.

Articolul 281

Ministerul de Interne poate să anuleze ordonanțele în întregimea lor sau să suprime din ele dispozițiunile contrarii legilor și regulamentelor sau intereselor superioare de Stat.

Nulitatea ordonanțelor se poate pronunța la orice epocă.

Articolul 282

Ordonanțele nu devin executorii decât după ce au fost aduse la cunoștința publică, prin afișare și publicare, când conțin dispozițiuni generale, și prin notificări individuale făcute interesaților, în celelalte cazuri.

Articolul 283

Prefectul va avea unul sau mai mulți funcționari administrativi la dispozițiunea sa, după cum va stabili directorul ministerial local, cari vor forma cabinetul prefectului.

Atribuțiunile lor se vor stabili prin regulament.

Articolul 284

Prefectul prezintă Ministerului de Interne demisia, iar cererea de concediu directoratului, fiind în acest din urmă caz suplinit printr'un prim-pretor.

Afară de cazurile prevăzute expres, prefectul va corespunde cu guvernul central numai prin directoratul ministerial.

Prefectul poate fi înlocuit de către Ministerul de Interne, ori când va crede necesar.

SECȚIA VII

Plășile și pretorii

Articolul 285

Județele vor fi împărțite în mai multe circumscripții teritoriale numite plăși.

În fruntea plășilor va funcționa, sub ordinele prefectului de județ, câte un prim-pretor, ca reprezentant al prefectului, ofițer de poliție administrativă și organ de supraveghere și control, în ce privește administrația rurală.

Prim-pretorii vor fi numiți, pe temeiul raportului directoratului, de Ministerul de Interne.

În atribuțiunile lor vor putea fi ajutați de unul sau mai mulți pretori.

Articolul 286

Pe lângă celelalte condițiuni cerute pentru candidații la funcțiuni publice, prim-pretorii trebuie să fie licențiați în drept și să aibe 3 ani de serviciu efectiv în administrația de Stat, județ sau comună.

Candidații vor trebui să fi trecut un examen de admitere.

Pretorii vor trebui să îndeplinească aceleași condițiuni, fără însă să fie necesar stagiul de 3 ani în serviciul administrativ.

Actualii pretori în funcțiune la promulgarea legii, cari au fost numiți în condițiunile legii în vigoare, pot fi numiți și fără licență în drept, cu condițiunea să aibă cel puțin 8 clase secundare, sau cu licența în științe de Stat, sau cu examenul de notar, având la bază cel puțin 4 clase secundare.

Articolul 287

Satele și comunele din cuprinsul județului vor fi repartizate între plăși printr'o ordonanță a Ministerului de Interne.

Articolul 288

Prim-pretorul, ca organ al județului, este însărcinat cu supravegherea și controlarea actelor de administrațiune a satelor și a comunelor rurale.

În special el se încredințează, prin inspecțiuni făcute cât mai des satelor și comunelor rurale din plasa sa, de modul cum primarii sătești și comunali, notarii comunali și secretarii sătești, îndeplinesc atribuțiunile ce li sunt date prin legi și regulamente, precum și de starea cancelariilor. El revizuește starea caselor comunale și se încredințează despre regulata ținere a scriptelor și prezența fondurilor, dresând, împreună cu primarul comunei sau al satului, procesul-verbal de inspecțiuni.

El poate lua parte la ședințele consiliilor comunale și sătești, cu vot consultativ.

În caz de inundații, foamete, incendii și alte calamități, cari cer intervenții urgente, prim-pretorul va lua măsurile reclamate de împrejurări, raportând prefectului.

În inspecțiunile sale, prim-pretorul se va interesa în deosebi, de starea morală și materială a populațiunii rurale, dându-și seama de buna funcționare a legilor și menținerea și desvoltarea respectului datorit instituțiilor țării.

El va examina condițiile de trai ale locuitorilor, dacă sunt boale epidemice, dacă igiena și salubritatea comunelor, precum și drumurile din comună sunt în condițiuni satisfăcătoare, și în caz contrariu, ce măsuri de îndreptare cată să se ia, și în fine se va interesa pentru tot ce se raportă la desvoltarea economică și culturală a comunelor.

Procesele-verbale despre aceste inspecțiuni vor fi dresate în trei exemplare, din care unul va fi scris chiar pe registrul de inspecțiuni, unul din exemplare va fi înaintat președintelui delegațiunii județene, iar celălalt prefectului.

Prim-pretorul trebuie să justifice că a inspectat cel puțin odată, în cursul unui trimestru, fiecare comună din pretoratul său.

Prim-pretorul va întruni la reședința plășii, cel puțin odată pe trimestru, la datele ce se vor fixa, pe toți primarii sătești și comunali, pe notari, și câte un delegat desemnat de fiecare consiliu comunal rural, din plasă, împreună cu șefii diferitelor servicii comunale rurale din plasă, cum sunt: medicul, revizorul școlar, conductorul și, de vor fi, medicul veterinar, agronomul sau orice alt șef de serviciu ce va funcționa în comunele plășii, spre a examina, în comun, și a aviza asupra chestiunilor mai importante ce privesc interesele administrative, economice, morale și culturale ale plășii.

Această adunare periodică, va funcționa ca un sfat al plășii, pe care prim-pretorul va fi dator să-l consulte, atât asupra stărilor de lucruri în plasă, cât și asupra măsurilor necesare pentru propășirea și buna stare a populațiunii.

Rezultatul acestor consfătuiri va fi recomandat administrațiilor locale respective.

Articolul 289

Prim-pretorul ține în curent pe prefect și pe președintele delegației județene, prin rapoarte lunare, despre starea populațiunii rurale din pretorat.

El este dator a da tot concursul său pentru executarea deciziunilor consiliului județean, ale delegațiunii județene, și va raportă orice abateri sau nereguli ar constată în inspecțiunile ce va face.

El mai este dator să stăruiască pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor de îndreptare prescrise de președintele delegațiunii județene sau de delegațiunea județeană, la inspecțiunile făcute comunelor rurale.

Cu o lună înainte de întrunirea consiliului județean în sesiune ordinară, el va raporta despre trebuințele pretoratului și îmbunătățirile ce s'ar putea introduce; iar în luna Ianuarie a fiecărui an, va face un raport detailat despre starea pretoratului în cursul anului expirat.

Articolul 290

Prim-pretorii sunt șefii poliției din plasa lor și auxiliari de poliție judiciară.

Ei exercită aceste atribuțiuni conform legii poliției generale a Statului.

Prefectul poate să le delege parte din atribuțiunile sale, nu însă în mod permanent.

Hotărîrile și măsurile luate de pretori, dacă nu este fixat un termen special prin lege, se pot ataca după normele și în condițiunile legii de față, în termen de 10 zile dela comunicare sau publicare.

Articolul 291

În fiecare plasă, pe lângă pretorat, vor putea funcționa, după nevoie, un secretar retribuit de către Stat, precum și un medic veterinar al plășii retribuit de județ.

Medicul veterinar de plasă va fi dator să prezinte medicului veterinar al județului rapoartele sale asupra trebuințelor plășii, conform informațiunilor ce le va culege sau îi vor fi aduse la cunoștință de către prim-pretor. Medicul veterinar de plasă va executa dispozițiunile medicului veterinar al județului.

Articolul 292

Se înființează 7 centre de administrație și inspecție locală, numite directorate ministeriale locale, în următoarele reședințe:

1. București.

2. Cernăuți.

3. Chișinău.

4. Cluj.

5. Craiova.

6. Iași.

7. Timișoara.

Articolul 293

Limitele directoratelor ministeriale locale, așezate în centrele arătate în articolul precedent, precum și modificările lor, se fac prin lege.

Articolul 294

Fiecare directorat ministerial local este constituit din:

1. Directorul ministerial local;

2. Șefii serviciilor ministeriale locale, înființate în centrele respective, în conformitate cu legea de organizare a ministerelor.

Articolul 295

Serviciile ministeriale locale sunt organele executive ale guvernului.

Ele sunt subordonate directorului ministerial local, care se află în relații directe cu ministerele respective.

Recrutarea și numirea personalului acestor servicii se face de ministerele respective, conform cu prescripțiunile legilor de organizare.

Articolul 296

Directorul ministerial local convoacă pe membrii directoratului respectiv ori de câte ori crede că este necesar, și obligator cel puțin de două ori pe an, înainte de sesiunile consiliilor asociațiunilor județene generale.

SECȚIA II

Directorul ministerial local

Articolul 297

Directorul ministerial local este numit la propunerea Consiliul de Miniștri, prin decret regal.

Directorul ministerial local trebuie să aibă un titlu universitar; el este egal în rang cu un subsecretar de Stat.

El are un ajutor, care îl și înlocuiește în lipsă, numit în acelaș mod și cu aceleași condițiuni, și care are rangul de secretar general de minister.

Articolul 298

Directorul ministerial este reprezentantul întregului guvern.

El este șeful ierarhic imediat ar tuturor serviciilor ministeriale din directorat.

El are sub ordinele sale prefecții tuturor județelor cari fac parte din directorat și este șeful poliției din aceste județe.

El are dreptul să ceară concursul forței armate pentru paza ordinei și a liniștei publice.

El are în resortul său, aceleași drepturi și îndatoriri ca și prefectul în județul respectiv.

Articolul 299

Directorii ministeriali locali împreună cu șefii serviciilor ministerelor din directoratele respective au supravegherea și exercitarea controlului asupra întregii administrațiuni locale în resortul lor.

Ei pot ori când să sesizeze autoritățile competente pentru a cere anularea actelor ilegale, cât și pentru chemarea la răspundere a celor vinovați.

Articolul 300

Județele din resortul unui directorat se pot grupa într'o asociațiune generală, pe un termen limitat, pentru ca să execute, să creieze sau să întreție lucrări sau instituțiuni de folos sanitar, economic, cultural sau de lucrări publice și pentru orice alt act, creare sau exploatare de servicii sau instituții cari intră în atribuțiunile și competința județelor.

Articolul 301

Județele iau aceste hotărîri prin votul consiliilor județene respective.

În cazul când majoritatea județelor, din resortul aceluiaș directorat sau asociat, celelalte județe vor fi obligate să se asocieze și ele.

Legea de față stabilește în titlul VIII (dispozițiuni generale și tranzitorii) procedura ce se va urma pentru formarea asociațiunilor generale la punerea ei în aplicare.

Articolul 302

Asociațiunile județene generale odată formate, alcătuirea lor nu poate fi modificată decât prin lege.

Articolul 303

Primul consiliu al asociațiunii județene generale va alcătui, în cadrul legii de față, actul constitutiv care va cuprinde modul de administrare al asociației, prevăzând în detaliu organele administrative compunerea lor, normele de constituire și funcționare și atribuțiunile acelor organe.

Actele constitutive vor fi supuse aprobării Consiliului de Miniștri și publicate în Monitorul Oficial.

Pentru orice modificare a actului constitutiv este necesar un vot al consiliului asociațiunii generale, luat cu o majoritate de două treimi de voturi, acceptat de majoritatea județelor și aprobat de Corpurile legiuitoare.

Articolul 304

Administrația asociațiunilor județene generale, constituite în conformitate cu dispozițiunile articolelor precedente, reprezintă, în virtutea legii și actului lor constitutiv, județele asociate, întrucât privește interesele lor comune.

Asociațiile județene generale sunt persoane juridice.

Organele administrative ale asociațiunilor județene generale sunt:

Consiliul asociațiunii, președintele delegațiunii consiliului asociațiunii și delegația consiliului asociațiunii.

SECȚIA I

Consiliul asociațiunilor județene generale

A. Compunerea și mandatul lui

Articolul 305

Consiliul asociațiunii județene generale se compune din:

Consilierii aleși de consiliile județene și de consiliile municipale asociate și anume:

6 din județele cu 42 consilieri;

5 din județele cu 36 consilieri;

4 din județele cu 30 consilieri;

4 din municipiul de reședință al directoratului;

2 din celelalte municipii.

Articolul 306

Reprezentanții județelor în consiliul asociațiunii generale se aleg, prin vot secret și cu majoritatea absolută de voturi, de către consiliile județene, dintre membrii lor sau dintre locuitorii județelor, cari au calitatea de membru în vreo comună din județ și sunt înscriși în listele electorale județene.

Reprezentanții municipiilor se aleg prin vot secret, cu majoritatea absolută de voturi, de către consiliile municipale, dintre membrii lor sau dintre membrii municipiilor cari sunt înscriși în listele electorale municipale.

Articolul 307

Vor face parte din consiliile asociațiunii județene generale cu vot deliberativ:

a) Șefii serviciilor ministeriale locale, câte unul dela fiecare serviciu;

b) Un reprezentant al Universității sau al celui mai înalt institut de învățământ din regiunea directoratului.

Șefii serviciilor ministeriale locale vor fi desemnați de ministerul de care depind.

Reprezentantul Universității, sau în lipsă, a celui mai înalt institut, va fi rectorul sau directorul acestei instituțiuni.

Articolul 308

Durata mandatului consiliului asociațiunii județene generale este de cinci ani.

B. Constituirea și funcționarea consiliului asociațiunii județene generale

Articolul 309

În prima adunare, după alegere, consiliul asociațiunii este prezidat de președintele consiliului județean al județului de reședință al directoratului.

În această ședință, consiliul alege dintre membrii săi, prin vot secret și cu majoritatea absolută de voturi, biuroul său, compus dintr'un președinte, doi vice-președinți și un secretar.

Articolul 310

Consiliul asociațiunii se întrunește în sesiune ordinară de două ori pe an, la 1 Fevruarie și la 1 Octomvrie la sediul directoratului.

El poate fi convocat extraordinar, de către președintele delegațiunii, asociațiunii, de câte ori trebuința va cere.

Președintele delegației este dator să convoace consiliul, după invitarea directorului ministerial local, după votul delegațiunii asociației sau la cererea unei treimi din membrii consiliului asociației.

Articolul 311

Directorii ministeriali locali pot asista la toate ședințele consiliilor asociațiilor județene generale și ale delegațiilor lor și vor fi ascultați ori de câte ori vor cere.

Ei pot delega pentru aceste ședințe, pe secretarii lor generali sau pe vreunul dintre șefii serviciilor ministeriale locale.

Ei pot face asociațiunii județene generale propunerile ce le vor găsi că sunt în interesul unei bune administrațiuni; consiliile respective sunt obligate să le ia în desbateri.

Articolul 312

Consiliul asociațiunii județene nu poate delibera asupra nici unei chestiuni cu caracter politic care interesează siguranța generală a țării și apărarea națională.

În caz de abatere dela aceste dispozițiuni, directorul ministerial are dreptul să suspende lucrările consiliului, luând măsurile prevăzute de lege.

Ședințele Consiliului, după deschiderea sesiunii sale, dacă aceasta nu este prorogată, se țin zilnic și nu pot fi întrerupte decât în zilele de Duminici și sărbători.

Articolul 313

Membrii consiliului asociațiunii nu sunt retribuiți pentru prestațiunile lor, sunt totuș indemnizați pentru cheltuielile de drum și întreținere.

C. Atribuțiunile consiliului asociațiunii județene generale

Articolul 314

Consiliul asociațiunii are cădere asupra tuturor chestiunilor prevăzute în art. 224 relativ la competența județelor, întrucât acestea privesc interesele lor comune și în deosebi în această competență intră lucrările și întreprinderile pentru cari mijloacele administrațiunilor județene nu ar fi îndestulătoare, sau cari prin natură lor necesită o acțiune unitară sau coordonată.

Articolul 315

În consecință, consiliul are în căderea sa:

Ajută la înființarea de școale cu un caracter cultural superior profesional și tehnic, laboratoare de studii și de știință aplicată, precum și cursuri menite a vulgariza învățământul artistic profesional și tehnic și a perfecționa metodele agricole industriale și comerciale, putând acordă în acest scop subvențiuni celor existente, cari s'ar înființa de alte autorități, asociațiuni, societăți și persoane sau instituțiuni particulare;

Acordarea de burse elevilor și studenților meritoși din învățământul profesional și tehnic;

Organizarea de biurouri de informații economice pentru trebuințele profesionale ale agricultorilor și industriașilor, precum și muzee și depozite de mașini, unelte și produse agricole și industriale în legătură cu trebuințele locale, sau fabricate ori produse în resortul directoratului;

Întemeierea sau subvenționarea operelor de asistență, îndeosebi pentru tuberculoși, orbi și surdo-muți;

Organizarea diferitelor întreprinderi de transporturi, înființarea curselor de automobile, de linii de tramvay;

Înființarea și întreținerea de poduri peste apele ce străbat județele asociate;

Îngrijirea mijloacelor de exploatare a forțelor hidraulice și transmisiunii energiei electrice;

Construirea sau răscumpărarea și exploatarea de căi ferate de interes local;

Creearea și ameliorarea canalurilor și porturilor, precum și a îndiguirilor, a irigațiunilor, îngrijirea în ce privește navigabilitatea râurilor și a altor cursuri de apă, potrivit legilor și regulamentelor generale;

Organizarea asigurărilor mutuale de averi mobile și imobile pentru cazuri de foc, asigurarea animalelor domestice împotriva epizootiilor, a semănăturilor împotriva grindinei, precum și a asigurărilor de viață.

Organizarea de spitale și sanatorii, speciale ca stabilimente de psihiatrie, leprozerii, stațiuni de radiografie, de bacteriologie, de vaccinare.

Articolul 316

Atribuțiunile consiliului asociațiunii județene generale ca organ deliberativ, sunt:

1. Alegerea și numirea funcționarilor în serviciile asociațiunii;

2. Elaborarea de norme și instrucțiuni pentru organele de execuțiune;

3. Votarea bugetului;

4. Repartizarea între județe a contribuțiunilor necesare pentru administrația asociațiunii;

5. Administrarea capitalurilor și a averilor cari formează patrimoniul asociațiunii;

6. Reprezentarea în justiție a intereselor asociațiunii și desemnarea mandatarilor ei;

7. Încheierea de împrumuturi în numele județelor asociate pentru nevoile asociațiunii județene;

8. Controlul actelor și verificarea dărilor de seamă a organelor executive, darea în judecată a celor ce s'ar găsi vinovați de malversațiuni sau incorectitudini;

9. Inițiativa și intervenția la autoritățile superioare pentru toate chestiunile privind interesele respective.

SECȚIA II

Delegația consiliului asociațiunii județene generale

A. Compunerea ei. Mandatul

Articolul 317

Delegația consiliului asociațiunii județene generale, se compune din membri aleși de consiliu, câte unul pentru fiecare din județele asociate, dintre reprezentanții acestora, la care se adaugă un reprezentant al consiliului municipiului de reședință al directoratului.

Alegerea are loc prin vot secret, cu majoritatea absolută de voturi.

Articolul 318

Mandatul membrilor delegațiunii durează cât mandatul asociațiunii.

Mandatul se poate revoca de consiliu în acelaș mod cum s'a dat. Mandatul se pierde și în condițiunile arătate la art. 200.

B. Funcționarea delegației consiliului asociațiunii județene generale

Articolul 319

Delegația consiliului asociațiunii județene, va funcționa potrivit dispozițiunilor actului constitutiv al asociației respective.

Articolul 320

Retribuția cuvenită președintelui delegațiunii, este hotărîtă de consiliul asociațiunii înainte de alegerea lui, pe întreaga durată a funcțiunii sale.

Articolul 321

Delegația, în afară de ședințele ei obișnuite, ține ședință ori de câte ori cere directorul ministerial local.

La ședințele delegației pot participa cu vot consultativ, directorul ministerial local, precum și șefii serviciilor ministeriale locale.

Articolul 322

Cu o lună înainte de întrunirea consiliului asociațiunii, în ședință ordinară, președinții delegațiunilor județene din resortul directoratului și primarii municipiilor, adresează, atât directorului ministerial local, cât și președintelui delegațiunii Consiliului asociațiunii, câte un raport amănunțit asupra lucrărilor sau îmbunătățirilor ce propun.

Rapoartele adresate președintelui delegațiunii asociațiunii, vor fi supuse deliberărilor consiliului asociațiunii, care, ținând seama de situația comparativă a județelor, va face recomandări în vederea unei mai bune administrații.

Articolul 323

Organele de tutelă administrativă, sunt:

1. Delegația consiliului comunei rurale, formată din mai multe sate și primarul ei, care exercită, sub supravegherea delegațiunii județene, tutelă administrativă asupra satelor din cuprinsul comunei;

2. Delegația consiliului județean, cu președintele ei, care exercită tutela asupra comunelor urbane din județ, asupra comunelor rurale și asupra satelor, în privința acestora din urmă, atât prin mijlocirea delegațiunii consiliului comunal respectiv, cât și direct, în condițiunile prescrise de legea de față;

3. Comitetele locale de revizuire, cari exercită tutela asupra județelor și a municipiilor, în prima instanță și în a două instanță, asupra administrațiunilor inferioare, în condițiunile stabilite de prezenta lege;

4. Comitetul central de revizuire, care este instanța de apel și control, în ce privește exercițiul tutelei de către comitetele locale de revizuire, asupra județelor și municipiilor;

5. Ministerul de Interne și Consiliul de Miniștri, în cazurile și condițiunile stabilite de legea de față.

Articolul 324

Organele de control și inspecție pe lângă autoritățile tutelare din articolul precedent, cari au dreptul de control și inspecție asupra administrațiunilor puse sub tutela lor, sunt:

1. Prefectul de județ, care are sarcina de a supraveghea și controla toate administrațiunile autonome din cuprinsul județului; el are ca auxiliar, în ce privește supravegherea și controlul administrațiunilor satelor și comunelor rurale și a orașelor nereședință, pe prim-pretorii din plășile respective;

2. Directorul ministerial, care are dreptul de control și inspecție asupra tuturor administrațiunilor din resortul directoratului;

3. Ministerul de Interne, care are dreptul de control și supraveghere asupra administrațiunilor de autonomie locală din tot cuprinsul țării.

Articolul 325

Se înființează un comitet central de revizuire la București și comitete locale de revizuire; câte unul în fiecare reședință de directorat local, ca instanțe de revizuire și reformare a actelor și a deliberațiunilor locale autonome și ca organ de control și inspecție asupra acestor administrațiuni.

Articolul 326

Comitetul central de revizuire este compus dintr'un președinte și 10 membri, și anume:

3 sunt magistrați, cari trebuie să întrunească condițiunile cerute de lege pentru consilierii Înaltei Curți de casație și vor fi numiți prin decret regal, pe baza raportului Ministerului de Justiție, după procedura și conform cu normele stabilite de lege, pentru numirea consilierilor la Înalta Curte de casație.

Acești membri ai comitetului central de revizuire, rămân în cadrele magistraturii și își păstrează rangul și toate drepturile consilierilor Curții de casație.

Ceilalți membrii ai comitetului central de revizuire, sunt numiți prin decret regal, pe temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, după o listă de prezentațiune alcătuită de o comisiune formată din: președintele Senatului, președintele Adunării deputaților, primul-președinte al Înaltei Curți de casație, președintele de secție al acestei Curți, mai vechiu în grad, președintele comitetului central de revizuire, președintele consiliului legislativ, președintele Înaltei curți de conturi, doi foști președinți ai Consiliului de Miniștri mai vechi în grad, doi directori ministeriali locali mai vechi în grad, doi președinți ai delegațiunilor asociațiunilor județene generale, mai vechi în grad.

Articolul 327

Listele de prezentațiune pentru comitetul central de revizuire, alcătuite de comisiunea de mai sus, vor cuprinde un număr îndoit de candidați, pentru fiecare loc.

Aceste liste vor fi publicate în Monitorul Oficial, cel puțin cu 15 zile înainte de numire.

Pot fi numiți membri ai comitetului central de revizuire:

Foștii miniștri și subsecretarii de Stat, foștii și actualii consilieri ai Curții de casație și apel;

Foștii și actualii membri ai Consiliului legislativ;

Foștii și actualii membri ai Curții de conturi;

Foștii membri ai Consiliului superior administrativ;

Foștii și actualii primi-președinți și președinți de tribunale, cari au stagiul necesar pentru dreptul de înaintare la Curtea de apel;

Foștii directori ministeriali locali, cari au cel puțin trei ani de serviciu în această funcțiune;

Membrii comitetelor locale de revizuire, cu un stagiu în această funcțiune de cel puțin cinci ani;

Foștii și actualii profesori de drept poliție ai universităților din țară;

Foștii și actualii funcționari superiori ai diferitelor ramuri de administrațiune publică, într'un rang cel puțin egal cu directorii sau subdirectorii generali din minister, cu un stagiu de cel puțin zece ani de serviciu și cu titlu universitar.

Articolul 328

Președintele comitetului central de revizuire este numit prin decret regal, dintre membrii magistrați ai comitetului, pe temeiul jurnalului Consiliului de Miniștri.

În lipsă, președintele este înlocuit de unul dintre ceilalți magistrați, după vechimea în grad.

Articolul 329

Pentru lucrările sale, Comitetul central de revizuire se va împărți în două secțiuni de câte cinci membri, fiecare secțiune fiind prezidată de câte unul din cei doi magistrați.

Președintele comitetului central de revizuite poate lua parte la ședințele oricărei secțiuni și în acest caz, el va prezida.

Articolul 330

Comitetele locale de revizuire sunt compuse dintr'un președinte și șase membri. Președintele și doi dintre membri sunt magistrați cari trebuie să întrunească condițiunile cerute de lege pentru consilierii Curților de apel, numiți membri ai comitetului de Ministerul de Justiție, după procedura și conform cu normele stabilite de lege pentru numirea Curților de apel.

Acești membri ai comitetelor locale de revizuire, rămân în cadrele magistraturii și își păstrează rangul și toate drepturile consilierilor Curții de apel.

Dintre ceilalți membri ai comitetului local de revizuire:

Unul este numit de Ministerul de Interne, cu avizul comitetului central de revizuire;

Unul este numit de Ministerul de Finanțe, cu avizul Curții de conturi;

Unul este numit de Ministerul Lucrărilor Publice, cu avizul consiliului tehnic superior.

Unul este reprezentantul administrațiunii locale, desemnat prin vot de delegațiile județene din directoratul respectiv.

Candidații la aceste numiri trebuie să posede un titlu universitar și să aibă un stagiu de cel puțin zece ani ca funcționar superior, cu rangul de director de minister.

Reprezentantul administrațiunilor locale, desemnat de membrii delegațiilor județene, trebuie să aibă numai titlul universitar.

Dacă reprezentantul administrațiunilor locale este desemnat în persoana unuia din consilierii cari sunt în funcțiune, acesta nu-și poate exercita mandatul, câtă vreme face parte din comitetul local de revizuire.

Mandatul acestuia încetează odată cu mandatul ultimei delegațiuni județene din cele cari l-au desemnat.

Articolul 331

Președintele comitetului local de revizuire este numit prin decret regal, dintre membri magistrați, pe baza jurnalului Consiliului de Miniștri.

În lipsă, președintele este înlocuit de unul din ceilalți magistrați mai vechi în grad.

Articolul 332

Pentru lucrările lor, comitetele locale vor fi împărțite în două secțiuni de câte trei membri, fiecare secțiune fiind prezidată de câte unul din cei doi magistrați.

Președintele comitetului poate lua parte la ședințele oricărei secțiuni, în care caz, o presidează.

Articolul 333

Membrii comitetului central și ai comitetelor locale de revizuire sunt inamovibili.

Membrii comitetului central de revizuire sunt supuși acelorași autorități disciplinare și în aceleași condițiuni ca și consilierii înaltei Curți de casație, iar membrii comitetelor locale de revizuire, acelorași autorități disciplinare și în aceleași condițiuni ca și consilierii Curților de apel, cu deosebire că față de ambele categorii, autoritatea disciplinară va putea fi sesizată și de Ministerul de Interne.

Articolul 334

Comitetul central de revizuire și comitetele locale de revizuire statuează asupra tuturor chestiunilor date în competența lor de legea de față și alte legi.

Ele pot anula sau reforma, în condițiunile prescrise de această lege, orice deciziune sau orice act al autorităților administrative autonome, contrare legii, precum pot ordona autorităților competente îndeplinirea îndatoririlor prescrise de lege, sau abținerea de la orice act care ar fi contrar legii și le pot impune să-și dea deciziunea, sau eventual să dea chiar ele însăși deciziunea cerută de lege.

Articolul 335

Ori de câte ori comitetul central de revizuire sau un comitet local de revizuire trebuie să rezolve o însemnată chestiune de principiu, va avea loc, după inițiativa președintelui sau după avizul secțiunii înaintea căreia această chestiune a fost pusă în cursul deliberărilor, ședința plenară a comitetului.

Președintele comitetului central de revizuire și președinții comitetelor locale de revizuire repartizează între diferite secțiuni chestiunile supuse deliberărilor, în ordinea înregistrării lor.

Articolul 336

În afară de dispozițiunile contrarii legii de față, comitetul local de revizuire hotărăște asupra deliberărilor diferitelor consilii de autonomie locală, în limitele competinței sale, ca primă instanță, cu apel la comitetul central de revizuire, iar comitetul central de revizuire judecă, sau ca instanță de apel în ce privește hotărîrile mai sus menționate, sau în sfera competinței ce este alcătuită de această lege, ca primă și ultimă instanță.

Articolul 337

Ca instanță de control asupra administrațiunilor autonome locale, comitetele locale și comitetul central de revizuire, pot întreprinde sau ordona orice inspecțiuni și anchete ce s'ar găsi necesare pentru rezolvarea chestiunilor supuse deliberărilor lor, atât din inițiativă proprie, cât și după cererea autorităților administrative superioare sau a părților interesate.

În vederea aceasta, comitetul central și comitetele locale de revizuire vor putea da o delegațiune specială membrilor sau însărcina cu facerea inspecțiunilor și a anchetelor organelor de tutelă, de supraveghere și control, enumărate în articolele 323 și 324 după competința lor și acestea vor fi obligate să execute însărcinările primite.

Abaterile constatate cu ocaziunea acestor inspecțiuni vor fi comunicate de președinții comitetelor locale sau centrale de revizuire, directorului ministerial local respectiv, spre aplicarea sancțiunilor cuvenite.

Articolul 338

Deliberările adunărilor și ale consiliilor sătești, comunale, municipale și județene, sunt executorii prin ele însăși, afară de cele pentru cari legea cere aprobarea unei autorități superioare.

Deliberările executorii, chiar dacă n'au fost suspendate sau anulate de autoritatea competentă, nu pot fi puse însă în lucrare decât după împlinirea termenului de zece zile dela data lor.

Când consiliile respective, prin încheierile lor luate cu o majoritate de două treimi, constată că interesele locale s'ar periclita prin orice întârziere, deliberările executorii pot fi puse în lucrare și înainte de zece zile.

Încheierile delegațiunilor consiliilor sătești, comunale și județene, privitoare la actele de gestiune zilnică, sunt executorii imediat.

Articolul 339

Un exemplar depe procesele-verbale cari constată hotărîrile adunărilor și a consiliilor sătești, comunale, municipale și județene, se comunică, în termen de patru zile dela data lor, organelor tutelare, ca și celor de inspecție și control în a căror sferă de competință intră.

Aceste procese-verbale vor fi afișate la ușa primăriei, la ușa localurilor administrative, județene sau a directoratelor, după administrația care le-a încheiat.

Dacă o hotărâre se referă la un interes individual, ea va trebui să fie comunicată celui interesat, sub luare de dovadă sau prin încheiere de proces verbal.

Articolul 340

Consilierii sătești, comunali, municipali și județeni sunt opriți:

a) De a lua parte la deliberarea chestiunilor în cari ei și rudele lor sau aliații până la al patrulea grad inclusiv au un interes direct sau indirect;

b) De a îndeplini vreun serviciu sau vreo funcțiune retribuită de administrația în al cărui consiliu se află;

c) De a interveni ca advocați sau ca însărcinați de afaceri în procese pornite în contra acelorași administrații;

d) De a lua parte cu vot deliberativ la examinarea conturilor vreunei administrațiuni publice (comună, județ sau administrațiuni dependințe de ele), din cari ar face sau ar fi făcut parte, precum și la cercetarea oricărui act al administrațiunii sale.

Pot fi însă chemați pentru a da explicațiuni dacă consiliul socotește necesar.

Deliberațiunile luate împotriva dispozițiunilor de sub punctele a și d din acest articol sunt anulabile.

Articolul 341

Sunt nule de drept încheierile adunărilor și ale consiliilor sătești, comunale, municipale și județene, precum și ale delegațiilor lor:

a) Luate asupra obiectelor străine de căderea lor, sau luate în afară de adunările lor legație;

b) Contrarii legilor și regulamentelor de administrație publică;

c) Acele prin cari s'ar fi aprobat direct sau indirect orice întreprindere, furnitură sau concesiune unuia din membrii consiliului;

d) Acele cari sunt contrarii ordinei și siguranței Statului.

Nulitatea de drept se poate cere și pronunța la orice epocă.

Nulitatea prevăzută sub litera c nu privește adunările sătești.

Articolul 342

Nulitatea de drept și anularea pot fi cerute de organele de control ca și de orice persoană interesată.

Cererea poate fi depusă la primărie, la președinția delegațiunilor județene sau adresată direct instanței competente, anunțându-se însă în scris și autoritatea a cărei hotărîre este atacată.

Articolul 343

Nulitatea de drept și anularea se pronunță din oficiu sau după cererea părților interesate:

a) De către delegațiunea consiliului județean în ceeace privește încheierile adunărilor și ale consiliilor sătești și ale consiliilor comunale, afară de municipii;

b) De către comitetele locale de revizuire în ce privește municipiile și județele.

Anularea trebuie cerută în termen de 10 zile dela comunicarea deliberărilor atacate.

Ministerul de Interne însă are un termen de 20 zile.

Autoritățile respective se pronunță în termen de 30 zile dela primirea cererii de anulare.

În contra deciziunilor delegațiunilor județene părțile interesate au dreptul de apel la comitetul local de revizuire.

Aceste apeluri vor fi judecate de urgență.

Procedura de anulare nu exclude, atât terților cât și autorităților menționate, dreptul de a-și valorifica daunele conform dreptului comun și exercițiul acțiunii în contencios.

Articolul 344

Prefectul, directorul ministerial local și Ministerul de Interne au dreptul să suspende executarea deliberărilor consiliilor din resortul lor, chiar când sunt în curs de executare, dacă intră în cazurile de nulitate.

Deliberările anulabile, dacă au fost puse în executare înaintea expirării termenelor legale, se pot asemenea suspenda de autoritatea superioară competentă.

Articolul 345

Sunt supuse aprobării, totdeauna sau numai în unele cazuri, după normele stabilite sub capitolele II și III ale titlului VII, cu privire la bunurile, lucrările, întreprinderile și finanțele satelor, comunelor, municipiilor și județelor:

a) Regulamentele comunale, municipale și județene;

b) Dările și împrumuturile;

c) Actele de dispozițiune privitoare la patrimoniul satului, comunei, municipiului și județului, precum:

Vânzările, cumpărările, schimburile, ipotecile, delimitarea și împărțirea imobilelor în devălmășie fără intervenția justiției, donațiunile și legatele;

d) Arendările și închirierile pe un termen mai lung de 3 ani ale bunurilor cari aparțin satelor, comunelor, municipiilor și județelor;

e) Transacțiunile și compromisurile relativ la averi mobiliare și imobiliare, renunțările și recunoașterile de asemenea dări;

f) Lucrările, întreprinderile și furniturile când angajează cheltueli peste prevederile bugetare ale unui an;

g) Cu aceeaș procedură bugetele vor fi supuse verificării.

Articolul 346

Autoritățile în drept a se pronunța asupra deliberărilor adunărilor și ale consiliilor sătești, comunale, municipale și județene, supuse aprobării, afară de cazurile când legea de față sau legi speciale dispun altfel, sunt:

Organele tutelare arătate la art. 323, fiecare în resortul respectiv.

Delegațiunea consiliului comunal rural, când refuză să aprobe o deliberațiune a adunării sau a consiliului sătesc din cuprinsul comunei, este datoare să comunice decizia sa motivată delegațiunii județene care hotărăște.

Dacă autoritatea chemată a da aprobarea găsește că o deliberațiune poate fi amendată, o restitue consiliului respectiv cu observațiunile sale și amână pronunțarea până la primirea unei alte deliberări.

Delegațiunea consiliului comunal rural, delegațiunea județeană, comitetul local de revizuire, comitetul central de revizuire sau Ministerul de Interne, pentru deliberările supuse aprobării lor, cu execepțiunea bugetelor, sunt ținuți să decidă în termen de 15 zile dela primirea hotărîrii, afară numai dacă, pentru a se putea pronunța în deplină cunoștință de cauză, ar fi nevoie de informațiuni sau de cercetări când pronunțarea se poate amâna cu încă cel mult 45 zile.

În tot cazul, dacă deciziunea autorităților sus menționate nu intervine în cel mult două luni, hotărîrea se consideră aprobată, fără ca aceasta să împiedice ca ea să poată fi declarată nulă de drept atunci când ar cădea în prevederile art. 341.

Hotărârile autorităților tutelare în această privință pot fi atacate de părțile interesate cu apel și recurs la instanțele și în condițiunile arătate în art. 343 relativ la nulități și anulări.

Articolul 347

Ministerul de Interne, inspectorii generali administrativi pentru toată țara, directorul ministerial local în cuprinsul resortului său, prefecții de județe în cuprinsul județelor și municipiilor respective, primi-pretorii și primarii comunelor rurale exercită, în limitele atribuțiunilor lor, controlul asupra administrațiunii averii și gestiunii fondurilor sătești, comunale, municipale, județene și asociațiunilor județene respective, precum și asupra activității organelor lor, pentru ca ele să nu depășească competența, să nu se depărteze dela dispozițiunile legilor și regulamentelor sau să nu compromită interesele superioare ale Statului.

Dreptul de control se exercită potrivit legii de față, legilor speciale și regulamentelor lor de aplicare.

Articolul 348

Ministerul de Interne poate suspenda sau amâna o sesiune începută a consiliilor municipiilor, a consiliilor județene sau asociațiunilor județene sau ședințelor lor ordinare ori extraordinare, fie după cererea directorului ministerial local, fie din oficiu, dacă ordinea publică sau interesele superioare ale Statului cer aceasta.

Același drept îl are directorul ministerial în ce privește consiliile sătești comunale, urbane sau rurale.

În toate cazurile, suspendarea sau amânarea nu poate fi făcută pentru mai mult ca o lună.

Articolul 349

Ministerul de Interne, directorii ministeriali locali, prefecții și prim-pretorii, fiecare din resortul său, pot cere intervenția forței publice și împrăștia orice întrunire ilegală a consiliilor asociațiunilor județene, municipale, județene, comunale și sătești.

Ei vor dresa un proces-verbal despre cele întâmplate, și-l vor înainta ministerului public spre a supune judecății pe membrii consiliilor respective, potrivit art. 511.

Articolul 350

Dacă o adunare sătească, un consiliu sătesc comunal, municipal, județean sau al asociațiunii județene refuză să execute o obligațiune impusă de lege, autoritățile lor tutelare, în sfera competenței lor, conform art. 323 pot, cu avizul conform al comitetului local sau al comitetului central de revizuire, să ia măsuri pentru executarea în contul autorității respective a acelei obligațiuni.

Articolul 351

Consiliile sătești, comunale, municipale, județene și ale asociațiunilor județene nu pot fi disolvate decât în următoarele trei cazuri:

a) Când, după trei convocări consecutive, consilierii respectivi nu s'au adunat în numărul cerut de lege pentru validitatea deliberărilor, după ce a fost aplicată amenda conform cu art. 91, alin. III;

b) Când numărul membrilor aleși s'a redus din cauze legale la o jumătate și nu s'a putut completa prin consilierii supleanți;

c) Când consiliul, ieșind din atribuțiunile sale, a luat hotărâri politice în corp constituit sau a făcut acte în contra siguranței Statului.

Actele izolate sau individuale ale membrilor consiliilor, chiar având acest caracter, nu atrag după ele disolvare a consiliului.

Dar dacă aceste acte au fost săvârșite de delegația consiliului respectiv, fără complicitatea consiliului, membrii acestei delegațiuni vor fi revocați și vor pierde și mandatul de consilieri, prin hotărârea dată de autoritate, cu procedura și în condițiunile prevăzute pentru disolvări.

Aceeaș măsură se va aplica eventual primarilor sătești și comunali și președinților delegațiunii județene și ai asociațiunii județene generale, ca și consilierilor cari individual, s'ar dovedi vinovați de abateri grave dela datorie.

În cazul prevăzut de alin. c, directorul ministerial local pentru asociațiunile județene, județe și municipii și prefectul pentru celelalte comune și sate, raportând de îndată Ministerului de Interne, poate lua măsuri ca consiliile respective să nu se mai întrunească până ce va decide asupra dizolvării.

În acest caz, însă, autoritatea competentă este datoare a se pronunța asupra disolvării în termen de cel mult zece zile dela data când li s'au comunicat faptele cari au provocat suspendarea.

Când adunarea sătească, ieșind din atribuțiunile sale, a luat hotărîri politice în corp constituit, sau a făcut acte contra siguranței Statului, delegația județeană suspendă funcționarea adunării sătești, numind o comisiune interimară sau încredințează administrația satului consiliului comunal respectiv.

Suspendarea se face pe o durată determinată, care în nici un caz nu poate fi mai mare de un an. Cei interesați pot ataca hotărîrea delegației județene pe căile stabilite în această lege.

Articolul 352

Disolvarea trebuie să fie cerută pentru consiliul asociațiunii județene, pentru consilii județene și municipale, de directorul ministerial local, înaintea comitetului central de revizuire și de președintele delegației județene pentru celelalte consilii, înaintea comitetului local de revizuire.

Disolvarea poate fi cerută pentru motivele arătate și de Ministerul de Interne dacă autoritățile sus menționate nu au cerut-o.

Articolul 353

Comitetul local sau comitetul central dă revizuire sesizate de cererea de disolvare ori de revocare, pot întreprinde și ordona orice anchetă ar crede de cuviință.

În orice caz, instanța chemată a se pronunța asupra dizolvării este datoare a asculta, înainte de luarea hotărîrii, pe reprezentanții consiliului a cărui disolvare se cere și va face mențiune despre aceasta în deciziunea de disolvare.

Cei învinuiți, în cazul când nu se prezintă personal, pot trimite memorii justificative.

Faptul că membrii consiliului a cărui disolvare se cere nu se înfățișează la chemare și nici nu prezintă memorii în apărare, nu poate ține pe loc procedura de disolvare care își urmează cursul.

Articolul 354

Decretele, deciziunile de disolvare, precum și rapoartele ce le însoțesc se vor publica în Monitoarele sau Buletinele Oficiale respective.

Actele de disolvare vor arăta și data convocării alegătorilor pentru nouile alegeri cari vor fi fixate cel mult două luni după disolvarea rămasă definitivă.

Articolul 355

În cazul când disolvarea are loc pentru că membrii consiliului respectiv nu s'au adunat în număr legal, după trei convocări consecutive, sau pentru că numărul consilierilor a fost redus pe jumătate, disolvarea consiliului nu atrage după sine și disolvarea delegațiunii, dar în cazul prevăzut sub litera c, art. 351, odată cu disolvarea consiliului este disolvat de drept și delegațiunea respectivă și revocat președintele ei sau, eventual, primarul și ajutorii lui.

Articolul 356

În cazul când a fost disolvat numai consiliul, interesele ce i-au fost încredințate vor fi administrate de delegațiunea respectivă împreună cu președintele ei în limitele atribuțiunilor comisiunilor interimare, iar dacă și aceasta a fost disolvată, directorul ministerial local, în ce privește administrația asociațiunii județene, va numi o comisiune interimară, compusă din reprezentanții județelor, câte unul de fiecare. Pentru județe și municipii, directorul ministerial va numi o comisiune interimară din cinci membri, iar pentru celelalte comune delegația județeană va numi o comisiune din trei membri, afară de orașe reședință în cari comisiunea interimară va fi de cinci membri.

Dacă numai delegațiunea a fost disolvată, consiliul respectiv va fi convocat, în cel mult 15 zile, spre a proceda la alegerea altei delegațiuni.

Articolul 357

Puterile comisiunilor interimare sunt mărginite la actele de administrațiune; ele nu pot vota bugete, nici angaja finanțele decât în limitele bugetelor în curs; nu pot aproba socoteli și nici face numiri de personal.

În cazul când bugetul nu este votat, comisiunile interimare aplică bugetul anului anterior.

Articolul 358

În caz de disolvare a unui consiliu, pentru motivul prevăzut în art. 351, litera c, Ministerul de Interne ca și toate organele tutelare și cele de control au dreptul să sesizeze parchetul pentru a deschide acțiune publică în contra consilierilor ce s'ar găsi vinovați.

Articolul 359

Organele arătate în art. 324 au dreptul de supraveghere și control, în sfera competenței lor, asupra administrațiunilor de autonomie locală. Aceste organe pot atrage oricând luarea aminte a consiliilor și a delegațiilor respective asupra neregulelor și a neglijențelor constatate, cerându-le îndreptarea, iar în caz de neurmare să sesizeze comitetul local sau comitetul central de revizuire, după competența lor.

În deosebi, ministrul de interne, personal și prin inspectorii generali administrativi, pentru administrațiunile autonome din întreaga țară; directorul ministerial local, atât personal cât și prim-pretorii respectivi pot inspecta și cerceta gestiunile și toate actele administrative ale autorităților autonome și eventual să se adreseze comitetului local sau comitetului central de revizuire.

Aceleași drepturi vor avea comitetele locale de revizuire, precum și delegațiunea consiliului județean și președintele ei - direct sau prin organele lor de inspecție sau prin primarii comunelor rurale și prim-pretorii - asupra autorităților autonome din resortul lor tutelar.

În cazul în care inspecția sau cercetarea va constata abuzuri și călcări de lege cari cad în prevederile codului penal, sesizarea comitetului local și a comitetului central de revizuire nu va împiedeca și deschiderea acțiunii publice împotriva celor vinovați.

Articolul 360

Comitetele locale și comitetul central de revizuire se vor pronunța în sfera lor de competință, ca instanță de apel și revizuire, conform cu dispozițiunile legii de față, în toate cazurile când legea cere aprobarea autorităților superioare pentru actele și deliberațiunile consiliilor, ale delegațiunilor sau ale președinților lor, cum sunt: bugetele, impozitele, împrumuturi, lucrări.

Comitetele locale de revizuire și comitetul central de revizuire sunt datoare să-și dea avizul asupra tuturor chestiunilor de gospodărie și autonomie locală, tuturor autorităților superioare cari le-ar cere.

Articolul 361

Persoanele lezate de actele sau de deliberațiunile organelor de administrație autonomă locală, sau de refuzul acestora de a execută un act, ori de a presta un serviciu datorit, pe lângă acțiunea înaintată instanței judiciare de drept comun sau de contencios, pot recurge la următoarele căi de atac împotriva acestor acte și deliberațiuni:

1. Să adreseze plângerea lor autorității tutelare superioare cu drept de apel la comitetul local sau la comitetul central de revizuire, după competența lor.

2. Să sesizeze direct comitetul local sau comitetul central de revizuire pentru a ajunge la revizuirea sau reformarea actului ori deliberațiunii atacate, precum și la executarea actului sau la prestarea serviciului datorit.

Articolul 362

Plângerea adresată autorităților tutelare superioare, precum și acțiunea înaintea comitetelor locale și a comitetului central de revizuire pot fi motivate de:

1. Ilegalitatea actelor sau deliberațiunilor atacate.

2. Abuzul de putere sau neglijența organelor de execuțiune.

3. Refuzul din partea lor de a face un act sau de a presta un serviciu datorit.

Articolul 363

Comitetul local sau comitetul central de revizuite sesizate fie de cererea organelor de supraveghere și control, fie de plângerile părțile lezate pot lua următoarele deciziuni:

1. Respingerea cererii sau plângerii ca neîntemeiate.

2. Abrogarea actelor, deliberațiunilor sau a dispozițiunii atacate, cu injoncțiunea eventuală pentru cei în drept, ca în locul celor abrogate să fie aduse la îndeplinire un alt act, altă deliberațiune sau altă dispozițiune, în conformitate cu indicațiunile date.

3. Injoncțiunea organelor respective de a săvârși actul sau de a presta serviciul datorit.

4. În cazurile de mai jos, Comitetul local și comitetul central de revizuire se pot ele înșile substitui autorităților ale căror deliberațiuni sau dispozițiuni sunt atacate, introducând modificările pe cari le-ar crede necesare în aceste deliberațiuni și dispozițiuni sau chiar înlocuindu-le prin altele pe cari le-ar socoti conforme prescripțiunilor legale.

Asemenea hotărîri nu pot însă fi luate decât în cazul când deliberațiunile sau dispozițiunile în chestiune, ori modificările lor nu privesc decât persoanele în cauză și când comitetul local sau comitetul central de revizuire găsește că toate împrejurările sunt pe deplin lămurite și că soluția ce urmează să fie dată decurge din dispozițiunile legale necontestabile.

Articolul 364

Împotriva tuturor hotărîrilor comitetelor directorate de revizuire și ale comitetului central de revizuire, ca instanță de revizuire și reformare a actelor și a deliberațiunilor, a autorităților de autonomie locală atât organele de supraveghere și control, cât și părțile interesate au deschisă calea de recurs la contenciosul administrativ.

Articolul 365

Consiliile județene și comunale, afară de comunele rurale formate din mai multe sate, se aleg prin vot universal, egal, direct, secret, obligator, cu scrutin de listă, pe baza reprezentării proporționale.

Consiliile comunelor rurale formate din mai multe sate, se aleg deasemeni prin votul universal, egal, direct, secret, obligator, cu reprezentarea minorității pe temeiul scrutinului limitativ, după cum se specifică mai jos.

Articolul 366

Consilierii de drept la comuna urbană sunt desemnați de membrii corpurilor din cari fac parte.

Cu 10 zile înainte de alegerile pentru comună, prefectul va convoca corpurile cari vor alege pe membrii de drept.

Alegerea are loc sub președinția unui magistrat, conform dispozițiunilor legii.

Ales este declarat candidatul care a întrunit majoritatea de voturi.

Articolul 367

Pentru alegeri în sate și în comune formate dintr'un singur sat fiecare sat sau comună constituie o circumscripție electorală.

Când numărul alegătorilor dintr'un sat sau dintr'o comună ar trece peste 2.000, circumscripția va putea fi împărțită în mai multe secțiuni, astfel ca fiecare secțiune să nu cuprindă mai mult de 1.500 alegători.

Una din secțiuni va forma biroul electoral central, însărcinat cu totalizarea voturilor și proclamarea rezultatului.

Articolul 368

Pentru alegerile consiliilor județene, întreg județul constituie o singură circumscripție electorală, dar primul președinte al tribunalului, ca președinte al biuroului electoral județean, va împărți județul în secțiuni de vot cari nu vor cuprinde mai mult de 2.000 de alegători.

Biuroul central va totaliza voturile și va proclama rezultatul.

Articolul 369

Pentru alegerile consiliilor în comunele formate din mai multe sate, satele din cuprinsul comunei vor fi grupate, altfel ca să formeze circumscripții electorale din cari fiecare ar urma să aleagă câte 3 consilieri.

Articolul 370

Biurourile secțiunii de votare vor fi prezidate în comunele urbane reședințe, în toate alegerile administrative, de către judecătorii tribunalului de județ, și dacă numărul acestora ar fi insuficient, de judecătorii de ocoale sau de ajutori de judecători de ocol, trași la sorți de prezidentul biuroului electoral central, în ședință publică, anunțată prin afișare cu cel puțin două zile libere înainte.

În celelalte comune biurourile electorale vor fi prezidate de judecătorii de ocoale respectivi sau de ajutorii lor, în cazuri de absență justificată a judecătorului.

În cazul când numărul magistraților chemați a prezida alegerile în comunele rurale ar fi insuficient față de numărul comunelor în cari urmează să se facă alegerea, prezidarea biurourilor electorale va avea loc pe grupe de comune învecinate, hotărîte prin tragere la sorți.

Articolul 371

În ziua alegerii prezidentul biuroului electoral va fi asistat de unul din grefieri sau ajutorii de grefieri dela instanța respectivă sau în lipsă de unul din funcționarii grefei, delegați în acest scop.

Articolul 372

Propunerea listelor de candidați, completarea biuroului cu delegați și asistenți, pregătirea operațiunilor de votare, măsurile de poliție, votul și procedura votării, se fac după normele stabilite în legea electorală.

Articolul 373

Până în termen de 1 an dela punerea în aplicare a acestei legi, fiecare comună va trebui să întocmească, pentru toți cetățenii cari au calitatea de membru al acelei comune, cărți de identitate, în conformitate cu art. 17.

Până la confecționarea carnetelor de identitate, dreptul de alegător se va exercita pe baza cărților de alegători ce vor fi liberate potrivit legii actuale.

Articolul 374

Dacă vacanțele dintr'un consiliu ajung la o treime din numărul consilierilor aleși, au loc obligatoriu alegerile complimentare.

Alegerile complimentare pot avea loc și înainte ca vacanțele să ajungă la o treime, dacă consiliul respectiv găsește că pentru, bunul mers, al administrațiunii completarea e necesară și hotărîrea sa este aprobată de instanța tutelară.

SECȚIA II

Alegători, eligibili

Articolul 375

Sunt alegători în alegeri administrative toți membrii comunelor din circumscripția respectivă, cu distincția pentru dreptul de vot al femeilor, conform aliniatului următor, dacă au vârsta de 21 ani și nu se află în nici unul din cazurile de incompatibilitate, incapacitate sau nedemnitate prevăzute de legea electorală și prezenta lege.

În alegerile pentru județ, comună și sat, vor avea dreptul obligator de vot și femeile, cari pe lângă celelalte condițiuni prevăzute în legea de față și în legea electorală pentru Adunarea deputaților și Senat, vor îndeplini și una din următoarele condițiuni:

1. Să aibă cunoștințele ciclului inferior secundar, normal sau profesional.

2. Să fie funcționare la Stat, județ sau comună.

3. Să fie văduve de răsboi.

4. Să fie decorată pentru activitate în timpul răsboiului.

5. Să fi făcut parte la promulgarea legii din conducerea societăților - cu personalitate juridică - cu scop de revendicări sociale, propagandă culturală sau de asistență socială.

Articolul 376

Pentru a fi eligibili în consiliul sătesc, comunal și județean, candidatul, fără deosebire de sex, va trebui să aibă, pe lângă condițiunile din articolul precedent, vârsta de 25 ani.

Articolul 377

Nu pot fi aleși:

a) Monahii;

b) Militarii în activitate;

c) Persoanele cari au contractat orice fel de întreprindere cu administrațiunea respectivă, fie direct, fie prin persoane interpuse;

d) Funcționarii Statului, directoratului, județului, ai comunei și ai satelor, cu excepțiunea preoților, membrilor corpului didactic și medicilor de spitale;

e) Debitanții de băuturi spirtoase în comunele rurale.

Articolul 378

Nimeni nu poate fi în acelaș timp membru în două consilii comunale sau județene.

Articolul 379

Membrii consiliului sătesc și celui comunal nu pot face parte și din consiliul județean, în afară de cei din municipii.

Articolul 380

Ascendenții și descendenții, frații, surorile și aliații de acelaș grad nu pot fi în acelaș timp membri ai aceluiaș consiliu, cu rezerva dispozițiunilor, pentru consiliile sătești și comunale rurale, din art. 28, aliniatul penultim.

Articolul 381

Listele electorale pentru sate, comune și județe, se întocmesc în conformitate cu legea electorală.

Articolul 382

Cetățenii români, majori, cu distincțiunea dispozițiilor relative la dreptul de vot al femeilor, neaflați în nici unul din cazurile de incapacitate sau nedemnitate arătate în legea electorală și netrecuți în liste, au dreptul de a cere înscrierea lor în listele electorale la primăria comunei ai cărei membri sunt, în timp de o lună dela punerea în aplicare a legii.

Articolul 383

După expirarea acestui termen, autoritatea comunală va întocmi, în termen de 10 zile, listele electorale.

În sat și în comune rurale autoritățile respective sunt obligate a înscrie din oficiu în lista electorală pe toate persoanele cari au dreptul de alegător, chiar dacă aceștia n'au făcut cereri.

Primarii, secretarii sătești și notarii comunali, cari cu rea credință ar nesocoti această îndatorire, vor fi pedepsiți cu închisoare dela o lună până la șase luni.

Articolul 384

Aceste liste întocmite în mod provizoriu, se afișează pe timp de 20 zile.

Afișarea se va constata printr'un proces-verbal semnat de primar sau de locțiitorul său și de secretar, cu arătarea datei și a locurilor unde au fost făcute.

Articolul 385

Contestațiunile privitoare la omisiuni sau ștergeri din liste se fac în conformitate cu legea electorală.

Articolul 386

În fiecare an, potrivit legii electorale, se va face revizuirea și rectificarea listelor electorale.

Articolul 387

Cheltuelile pentru alcătuirea listelor electorale și a cărților de alegător cad în sarcina comunei.

Articolul 388

Convocarea corpului electoral se face cu cel puțin o lună înainte de ziua fixată pentru alegerea de către directorul ministerial local pentru județe și municipii, de prefect pentru orașe, comune rurale și sate.

Articolul 389

Ordonanța de convocare se comunică președintelui biroului electoral și se publică în "Monitorul Comunal", sau în lipsă în "Monitorul Județean", cu cel puțin o lună înainte de ziua alegerii și se afișează la ușa tuturor primăriilor din circumscripția respectivă, pe străzi și în piețele publice.

SECȚIA III

Propunerea candidaților

Articolul 390

Propunerea candidaturilor se face cu cel puțin 8 zile libere înainte de ziua fixată pentru votare și până la orele 18 ale ultimei zile.

Pentru alegerile administrative propunerea candidaturilor în sate, precum și în comunele rurale și urbane nereședințe, se face la judecătorul de ocol, în circumscripția căreia se găsește sediul circumscripției electorale respective.

Propunerea candidaturilor în sate, comune rurale, comune urbane, reședințe și nereședințe de județ și pentru Consiliul județean, se poate face și la notarii publici cari au competința de a legaliza semnăturile și lua consimțimintele, urmând a fi prezentată judecătoriei de ocol sau tribunalului respectiv de un împuternicit al propunătorilor sau al candidaților.

În capitalele de județ, propunerea se face la prim-președintele tribunalului respectiv.

Propunerea trebuie făcută în scris, în două exemplare, semnată de un număr de cel puțin 10 alegători pentru alegerile consiliilor sătești, de 15 alegători pentru alegerea consiliilor comunale rurale, de 20 alegători pentru comunele urbane și de 30 alegători pentru consiliile municipale și județene.

Alegătorii propunători se vor prezenta în persoană sau prin mandatari. Magistratul care primește propunerile, se va asigura de identitatea lor și dacă atât ei cât și candidații figurează în listele electorale. Identitatea propunătorilor poate fi atestată de către primarul și secretarul comunei lor, de un advocat sau de doi martori cunoscuți personal de magistrat.

În sate și în comunele rurale propunerea candidaților se poate face și verbal, dar numai în fața judecătorului.

Magistratul care a primit propunerile de candidaturi va lua act de declarațiile făcute, va înregistra numele candidaților în ordinea cerută de propunători, dresând un proces-verbal.

Articolul 391

Fiecare listă trebuie să cuprindă un număr de candidați egal cu numărul consilierilor ce sunt de ales.

Nimeni nu poate candida decât pe o singură listă.

Articolul 392

Odată cu depunerea candidaturilor sau cel mult până în preziua, alegerii, propunătorii sau candidații vor putea desemna judecătorului respectiv pentru fiecare listă și pentru fiecare secțiune de votare, câte 2 alegători asistenți și câte 2 delegați.

Articolul 393

Candidații trebuie să declare, în scris sau verbal, în fața magistratului competente, acceptarea cu cel puțin 8 zile libere înainte de ziua fixată pentru votare.

În acelaș termen propunătorii au facultatea de a declara un semn distinctiv, care poate fi o figură geometrică sau să reprezinte un obiect material, dar care nu poate acoperi un spațiu mai mare de un centimetru pătrat.

Pentru sate, acceptarea candidaturilor se va putea face și înaintea primarului și a notarului comunal, care, după ce le vor certifică, le vor înainta judecătorului respectiv.

Articolul 394

Se consideră nule și neavenite listele cari conțin un număr mai mare sau mai mic de candidați decât cel cerut de lege.

Pentru alegerile consiliilor în comunele rurale formate din mai multe sate, fiecare listă propusă pentru o circumscripție, va cuprinde obligator 3 nume.

Articolul 395

În prima zi după expirarea termenului de primirea candidaturilor și dacă sunt mai multe liste de candidați, va dispune imprimarea buletinelor de vot.

Dacă nu se propune decât o singură listă de candidați, în termen legal, președintele tribunalului pentru județe, municipii și orașe reședințe de județ, și judecătorul de ocol pentru celelalte comune urbane și rurale și pentru sate, proclamă aleasă unica listă depusă a doua zi după expirarea termenului de propunere și aduce aceasta la cunoștința publicului.

SECȚIA IV

Buletinele de vot

Articolul 396

Buletinul de vot va avea forma unei coli de hârtie de scrisori în patru pagini, pe care sunt imprimate toate listele de candidați depuse.

Dimensiunile se vor stabili de către magistratul care dispune imprimarea, ținând seama de numărul, listelor depuse.

Nici într'un caz buletinul nu va depăși formatul unei coli obișnuite de hârtie de scris.

Toate dispozițiunile privitoare la buletinele de vot arătate în legea electorală se aplică și în alegerile administrative.

Articolul 397

Cheltuelile pentru tipărirea buletinelor se suportă de către sat, comună sau județ. Candidații după listele cari n-au obținut cel puțin 10 la sută din totalul voturilor, vor plăti cota parte din cheltuelile făcute. Cuantumul se stabilește de președintele biuroului central electoral pentru județ și pentru comunele unde sunt mai multe secțiuni, și de judecătorul de ocol respectiv pentru sate și celelalte comune.

SECȚIA V

Operațiunile de votare

Articolul 398

Alegătorii se prezintă la vot și primesc dela președintele biuroului buletinul conținând toate listele cari s'au propus, precum și o ștampilă care are imprimat cuvântul "votat". Președintele biroului se asigură de identitatea alegătorului și explică modul de votare.

Alegătorii intră în camera de vot, aplică ștampila "votat" pe lista pe care o aleg și prezintă apoi președintelui îndoit în patru, purtând în afară partea pe care este aplicat sigiliul președintelui.

Articolul 399

Toate dispozițiunile privitoare la operațiunile votării, cuprinse în legea generală electorală, se aplică și în materie de alegeri administrative

În tot timpul cât durează operațiunea votării, dela început și până la proclamarea rezultatului votării, președintele biuroului electoral n'are voie să părăsească localul (camera) în care se face votarea, nici în timpul suspendării operațiunilor votării.

SECȚIA VI

Centralizarea voturilor, repartiția și atribuția mandatelor

Articolul 400

După închiderea scrutinului, dacă este o singură secțiune de votare, președintele biuroului respectiv face totalizarea rezultatului pentru fiecare listă în parte.

Dacă au funcționat mai multe biurouri de votare, rezultatele constatate la fiecare secție se concentrează îndată după închiderea scrutinului și dresarea proceselor-verbale, la biuroul electoral care a fost însărcinat cu totalizarea voturilor și proclamarea rezultatului.

Președintele acestui biurou, ajutat de grefierii biuroului și la alegerile pentru județ și pentru comune reședințe de județ de unul din judecătorii tribunalului ce se va delega de președintele biuroului central, procede la totalizarea rezultatului pentru fiecare listă în parte.

Articolul 401

În alegeri pentru consiliile comunelor formate din mai multe sate, în cazul când au fost mai multe liste de candidați, se proclamă aleși primii 2 candidați ai listei care a întrunit majoritatea absolută și unul depe lista minoritară care a întrunit cel puțin 20 la sută din voturi și anume: primul candidat depe lista cu cele mai multe voturi.

Dacă nici una din listele minoritare n'au întrunit 20 la sută din voturi, se proclamă ales al treilea canditat depe lista majoritară.

În cazul când nici una din liste n'a întrunit majoritatea absolută de voturi și numai două din ele au întrunit minimum de 20 la sută din voturi, se proclamă aleși primii 2 candidați depe lista cu mai multe voturi și primul candidat depe cealaltă listă.

În cazul când 3 sau mai multe liste vor întruni minimum de 20 la sută din voturi, fără să aibe nici una majoritatea absolută, se proclamă aleși primii candidați depe cele 3 liste cu mai multe voturi.

În cazul când nici una din liste n'a întrunit procentul de 20 la sută din voturi, alegerea se repetă.

Repartiția mandatelor în alegeri sătești și alegeri pentru celelalte comune și pentru județe se face proporțional cu massa electorală a fiecărei liste față de numărul total al voturilor exprimate.

Lista minoritară, spre a putea participa la repartizarea mandatelor, trebuie să întrunească cota de 20 la sută din voturi.

Se stabilește proporția între liste în procente.

La stabilirea procentului fracțiunile de sub 0,5 la sută nu sunt luate în seamă, cele peste 0,5 la sută se consideră ca întregi.

Fiecare listă va dobândi un număr de locuri corespunzător procentului electoral stabilit.

Restul de locuri neatribuite se va repartiza listelor după importanța massei electorale în ordinea numărului de voturi obținute.

Desemnarea candidaților aleși se va face de președinte în ordinea depe fiecare listă.

Președintele biuroului electoral este obligat a comunica prefectului de județ, în copie, procesul-verbal de proclamarea rezultatului.

Articolul 402

Candidații nealeși se declară de supleanți.

La vacanță, prin deces, demisiune sau orice alte împrejurări, supleantul va fi chemat, în ordinea clasificării, să înlocuiască pe titularul acelei liste dacă consiliul, în urma verificării ce va face, găsește că întrunește condițiunile cerute de lege.

În caz contrar drepturile lui trec asupra supleantului următor depe aceeaș listă.

Dacă nu vor mai fi supleanți pe aceeaș listă, locul rămâne vacant, neputându-se recurge la supleanții înscriși pe alte liste.

În alegerile complimentare consilierii se aleg cu majoritate de voturi și-și pierd mandatul odată cu întreg consiliul.

Articolul 403

Dosarele alegerilor pentru sate, comunele rurale și orașe, se înaintează în termen de 24 ore președintelui delegației județene ale județelor și municipiilor, comitetului local de revizuire, iar ale alegerilor pentru asociațiunea județeană directorului ministerial local.

SECȚIA VII

Contestațiunile

Articolul 404

În tot timpul cât figurează operațiunea electorală și în 10 zile libere după proclamarea rezultatului, 10 alegători în alegerile pentru sate și comune rurale și 25 alegători în celelalte alegeri, precum și candidații asistenți și delegații individuali pot face contestațiuni scrise asupra oricărei operațiuni electorale dela convocarea corpului electoral și până la proclamarea rezultatului alegerii.

Contestațiunile se depun la președintele biuroului de votare până la proclamarea rezultatului. După proclamarea rezultatului ele se adresează, autorităților cărora au fost înaintate dosarele respective, conform cu dispozițiile articolului precedent.

Asupra contestațiunilor judecă, ca primă instanță, în cazul alegerii membrilor consiliului sătesc și a consilierilor, pentru comune rurale și orașe, delegația consiliului județean; în cazul alegerii consilierilor municipali și județeni, comitetul local de revizuire în termen de 10 zile după trecerea timpului de contestațiuni.

Contestatorii vor fi citați la ziua fixată pentru judecarea contestației și vor putea expune motivele contradictorii cu aleșii, fie oral, fie prin memorii scrise.

Autoritățile sesizate de contestațiuni pot ordona orice anchete și cercetări.

Deciziunile delegației consiliului județean se pot apela la comitetul local de revizuire în termen de 10 zile dela pronunțare.

Deciziunile comitetului local de revizuire, date în primă instanță, se pot apela în acelaș termen la comitetul central de revizuire. În ambele cazuri rămâne deschid recursul la înalta Curte de casație în termen de 15 zile dela comunicare.

Contestațiunile în ce privește alegerile pentru consiliul asociațiunii județene, se judecă în primă și ultimă instanță de comitetul central de revizuire, cu drept de recurs la Curtea de casație în termen de 15 zile dela comunicare.

Deciziunile definitive se comunică contestatorilor și se publică în "Monitorul Oficial" al directoratului, în "Monitorul Oficial" al județelor și al comunelor respective.

Articolul 405

Chiar fără să existe contestațiune, instanța însărcinată de lege cu controlul legalității alegerilor, va putea invalida din oficiu alegerile efectuate. În contra acestei hotărâri se poate face apel și recurs conform articolului precedent.

SECȚIA VIII

Gratuitatea procedurii și penalității

Articolul 406

Toate actele de orice natură privitoare la înscrieri în listele electorale, alegeri ca contestațiuni sunt scutite de timbre.

Articolul 407

Penalitățile din legea electorală pentru Corpurile legiuitoare și dispozițiunile luate prin acea lege pentru a asigura obligativitatea votului, secretul votului, a preveni și pedepsi fraudele electorale, sunt aplicabile și în alegerile administrative.

Articolul 408

Toată averea mișcătoare și nemișcătoare a satelor, comunelor, municipiilor, județelor și a asociațiunilor județene generale, precum și a stabilimentelor și instituțiunilor de utilitate publică și de binefacere, ce depind de ele, va fi trecută în câte un inventar general.

Aceste inventării vor fi întocmite în trei exemplare, dintre cari unul pentru autoritatea respectivă, altul pentru autoritatea tutelară și cel de al treilea pentru Casa de asigurare a Ministerului de Interne.

Articolul 409

Inventarul general e ținut la curent cu toate modificările aduse averii în cursul anului, cu îndatorirea pentru primari, președinții delegației județene și ai delegațiilor consiliilor județelor asociate, ca la finele fiecărui an să înainteze autorităților ce sunt în posesiunea inventarului general, un extras fidel, verificat și semnat de ei și de secretari, de toate modificările operate în cursul acelui an.

Serviciile autorităților tutelare vor fi datoare să opereze în registrele generale toate modificările transmise și să țină în evidență situațiunea averii fiecărei administrațiuni.

Articolul 410

Actele de disposițiune privitoare la imobilele și drepturile imobiliare, precum: vânzările, cumpărările, schimburile, ipotecile, tranzacțiunile și compromisiunile, renunțările și recunoașterile de drepturi, delimitarea și împărțirea imobilelor în devălmășie fără intervenția justiției, schimbarea destinațiunii bunurilor menite uzului public, nu pot fi hotărâte de adunările și consiliile sătești, de consiliile comunale, municipale, județene și ale asociațiilor județene, dacă valoarea lor trece de a 20-a parte din venitul ordinar, decât cu aprobarea autorității în drept a i-o da, potrivit art. 323.

Se exceptează cedările de mici porțiuni de terenuri făcute de comune proprietarilor învecinați pentru alinierea stradelor. Aceste terenuri pot fi vândute, oricare ar fi valoarea lor, în virtutea numai a planului de aliniere aprobat, cu prețurile și în condițiunile hotărîte de consiliul comunal, fără altă aprobare.

Dacă proprietarul învecinat nu convine asupra prețului și condițiunilor, el este în drept a cere fixarea lor prin justiție, iar dacă refuză a cumpără terenul, comuna poate cere exproprierea întregii proprietăți.

Articolul 411

Darurile și legatele de averi mișcătoare și nemișcătoare făcute satelor, comunelor, municipiilor, precum și județelor sau asociațiunilor județene, se vor primi de consiliul respectiv numai cu aprobare, potrivit art. 345, când primirea se face fără beneficiu de inventar, când darurile și legatele cuprind condițiuni sau sarcini, ori când intervin reclamațiuni privitoare la succesiune.

Dacă consiliul, putând primi un dar sau legat fără aprobare, îl refuză, hotărârea sa poate fi atacată cu apel de orice alegător la delegația județeană pentru sate și toate comunele, afară de municipii; pentru municipii și județe la comitetul local de revizuire, iar pentru asociațiuni județene la Ministerul de Interne care va hotărî după avizul comitetului central de revizuire.

Donațiunile și legatele consistând din averi mobiliare și imobiliare făcute unui stabiliment public, departament de Stat, comună, municipiu, județ sau asociațiune județeană, sau în scop de a se fonda asemenea stabilimente, se consideră ca făcute satului, comunei, municipiului, județului sau asociațiunii județene, păstrându-și destinațiunea.

Articolul 412

Satele, comunele, municipiile, județele și asociațiunile județene pot ceda gratuit imobilele din domeniul lor privat, a căror valoare nu ar trece de a 20-a parte din veniturile ordinare, anuale, societăților de binefacere sau de utilitate publică, recunoscute ca persoane juridice și cari contribuesc prin opera lor la îndeplinirea sau ușurarea sarcinilor publice.

În cazul când valoarea lor întrece a 20-a parte din veniturile lor, le pot ceda cu aprobarea directoratului ministerial.

Articolul 413

Arendările, închirierile și în genere exploatările de bunuri hotărîte de adunările și sfaturile sătești, de consiliile comunale, municipale, județene sau ale asociațiunilor județene, sunt supuse aprobării, conform art. 345, dacă se fac pe un termen mai mare de 3 ani.

Articolul 414

Când supunerea la aprobare a hotărîrii consiliilor atârnă de valoarea unui imobil, această valoare, în caz de vânzări, arendări și închirieri, se socotește a fi cea rezultată la licitațiune, fară care contractul nu poate fi încheiat.

Înainte de licitație serviciul tehnic al autorității respective, sau în lipsa acestuia, serviciul autorității tutelare va face o evaluare care va servi de bază licitației.

În caz de schimburi, cedări gratuite de terenuri, cumpărări, tranzacțiuni și compromisuri, renunțări și recunoașteri de drepturi, delimitări și împărțiri de imobile în devălmășie, fără intervenția justiție valoarea imobilelor și a drepturilor imobiliare se va stabili prin expertiza făcută pentru sate, comune rurale și orașe, prin serviciul tehnic al județului, iar pentru municipii, județe și asociațiuni județene prin serviciul tehnic al directoratului.

Articolul 415

Tranzacțiunile și compromisele relative la averi mobiliare, precum și renunțările și recunoașterile de asemenea drepturi, sunt supuse aprobării delegației județene dacă valoarea lor trece de 10.000 lei la sate și de 25.000 lei la comunele rurale și la comunele urbane nereședințe și de 50.000 lei la comunele urbane reședințe.

Dacă valoarea trece de 25.000 lei la sate, de 50.000 lei la comunele rurale și la comunele urbane nereședințe, de 100.000 lei la comunele urbane reședințe de județ și de 200.000 lei la județe și municipii, aprobarea se va da de comitetul local de revizuire, iar dacă valoarea trece de 50.000 lei pentru sate, de 75.000 lei pentru comunele rurale și pentru comunele urbane nereședințe, de 150.000 lei pentru comunele urbane reședințe, precum și atunci când valoarea trece de 300.000 lei pentru municipii, județe și asociațiunile județene, aprobarea se va da de Ministerul de Interne cu avizul comitetului central de revizuire.

Articolul 416

Satele, comunele, municipiile, județele și asociațiile județene pot contracta fără aprobare și prin bună învoială lucrări urgente și furnituri până la concurența sumelor de mai jos:

Până la 1.000 lei când venitul ordinar nu este mai mare de 10.000 lei anual; până la 5.000 lei când venitul este mai mare de lei 10.000 dar nu trece de 50.000 lei; până la lei 10.000 când venitul este mai mare de 50.000 lei dar nu trece de lei 100.000; până la 25.000 lei când venitul este mai mare de lei 100.000 dar nu trece de 500.000 lei; până la 50.000 lei când venitul este mai mare de 500.000 lei dar nu trece, de 1.000.000 lei; până la 100.000 lei, când venitul este mai mare de 1.000.000 lei dar nu trece de 2.000.000 lei; până la 200.000 lei când venitul nu trece de 4.000.000 lei și până la 400.000 lei când venitul este mai mare.

Adunările și consiliile sătești, comunale, municipale, județene și ale asociațiunilor județene, în asemenea cazuri, vor delega pe doi din membrii lor spre a face recepția lucrărilor și furniturilor contractate; copie depe această delegațiune va fi alăturată la procesul-verbal de recepțiune.

Când valoarea lucrărilor este de mică importanță, cu recepția se va delega un funcționar din localitatea unde s'a făcut lucrarea.

Caracterul de urgență a lucrărilor va fi învederat printr'un referat al șefului serviciului respectiv; în cazul când urgența este datorită neglijenței de serviciu, funcționarul va fi pedepsit pentru rea administrație.

Articolul 417

Toate contractările satelor, comunelor, municipiilor, județelor și ale asociațiunilor județene, afară de excepțiunile prevăzute în articolul precedent și în art. 70 al legii asupra contabilității publice, nu se pot face decât pe baza unei licitațiuni țintă în condițiunile stabilite de acea lege.

SECȚIA II

Lucrările și programul lor

Articolul 418

Orice construcțiuni și reconstrucțiuni și în genere orice lucrări pe seama satului, comunei, municipiului, județului și asociațiunii județene nu se pot executa decât în virtutea unor planuri și devize prealabil întocmite și aprobate de consiliul respectiv.

Articolul 419

Serviciile tehnice ale satelor, ale comunelor sau ale județelor vor face studiile și vor întocmi planurile, devizele și caietele de sarcini necesare pentru sate și comunele rurale.

Pentru stațiunile balneare și climaterice, pentru comunele urbane, municipii, județe și asociațiuni județene, aceste studii, planuri, devize și caiete de sarcini se vor face de serviciile tehnice respective, putându-se încredința și specialiștilor particulari în cazuri în cari serviciile tehnice n'ar fi în măsură să le execute.

Dacă valoarea lucrărilor trece de 50.000 lei pentru sate, comune rurale, comune urbane nereședințe și stațiuni balneare sau climaterice; de 100.000 lei până la 300.000 lei pentru comunele urbane reședințe, aprobarea planurilor, devizelor și caietelor de sarcini, din punct de vedere tehnic, se dă de șeful serviciului ministerial local al Ministerului de Lucrări Publice.

La lucrări peste această valoare, precum și la lucrări peste 500.000 lei pentru municipii, județe și asociații județene, aprobarea din punct de vedere tehnic, a planurilor, devizelor și caietelor de sarcini, se dă de consiliul tehnic superior din Ministerul de Lucrări Publice. Nu vor fi trimise spre examinarea consiliului tehnic superior, oricare ar fi valoarea lor, proiectele pentru aprovizionări de materiale de întreținere a drumurilor.

Articolul 420

Executarea lucrărilor aprobate se va da în întreprindere prin licitațiune, după formele și în condițiunile prevăzute de legea asupra contabilității publice, pe baza planurilor, caietelor de sarcini și celorlalte acte accesorii.

Articolul 421

Când lucrările sunt a se execută fie prin concesiuni în schimbul unei anuități sau cu drepturi pentru concesionari de a face exploatarea în folosul lor pe un timp oarecare, adunările și consiliile sătești comunale, municipale, județene și ale asociațiunilor județene vor trebui să ia avizul consiliului tehnic superior din Ministerul Lucrărilor Publice, iar aprobarea se va da în condițiunile prevăzute pentru împrumuturi prin art. 442.

Articolul 422

Fiecare sat, comună, municipiu, județ și asociație județeană va întocmi un plan general de lucrări ce-și propune să execute în curs de cinci ani și va arăta în acelaș timp mijloacele pentru realizarea acestor lucrări.

Programul nu va putea fi pus în lucrare decât după aprobarea delegațiunii județene pentru sate și comune rurale, și comitetului local de revizuire pentru comunele urbane, municipale și județe.

Pentru asociațiile județene generale aprobarea se va da de Ministerul de Interne cu avizul Consiliului tehnic superior.

Primul, program va fi întocmit în cursul unui an după punerea în aplicare a legii.

Articolul 423

În cursul periodului de executare a unui program, nu se pot executa lucrări neprevăzute într'însul decât în cazuri de forță majoră și numai cu învoirea autorității care a aprobat programul.

Articolul 424

Finanțele satelor, comunelor, județelor și ale asociațiunilor județene se administrează după dispozițiunile legii asupra contabilității publice, întrucât legea de față nu derogă expres dela dânsele.

Articolul 425

Veniturile și cheltuelile satelor, comunelor, județelor și ale asociațiunilor județene, precum și ale așezămintelor și instituțiunilor dependințe de dânsele, sunt stabilite pentru fiecare an financiar, prin bugetele respective votate și aprobate în formele prevăzute de prezenta lege.

Anul financiar începe dela 1 Ianuarie și se termină la 31 Decemvrie următor

Exercițiul de executare al bugetului expiră odată cu anul financiar pentru sate, comune rurale și comune urbane și se prelungește cu șase luni pentru municipii și județe.

Articolul 426

Încasările ce se fac de autoritățile locale pentru Stat sau alte autorități locale, precum și acelea făcute de organele Statului pentru autoritățile locale, nu dau drept la remiză sau la participarea cheltuelii, la personal și material a serviciilor respective de impunere și percepere.

SECȚIA II

Impozite și taxe

Articolul 427

Satele, comunele și județele sunt autorizate ca pentru acoperirea cheltuielilor să perceapă impozite directe și impozite indirecte prevăzute în legile în vigoare, precum și taxele pentru serviciile înființate pentru interesul particular al locuitorilor.

Articolul 428

Veniturile asociațiunilor județelor provin din:

1. Subvențiile Statului.

2. Contribuțiunile județelor și municipiilor.

3. Din produsul impozitelor județene, anume destinate de administrațiunile respective pentru a acoperi cheltuelile necesare în interesul comun al județelor asociate.

4. Din cotizațiile încassate pentru serviciile speciale.

Articolul 429

Cotele adiționale asupra veniturilor înființate prin art. 72 din legea asupra unificării contribuțiunilor directe cuvenite comunelor, formate din mai multe sate, rămân acelor comune în proporția de 75 la sută; restul de 25 la sută din aceste cote trece ca venituri ale satelor.

Deasemenea 50 la sută din cotele adiționale cuvenite județelor vor trece ca venituri ale asociațiunilor județene.

Articolul 430

Dacă cheltuelile normale și periodice nu pot fi acoperite din veniturile generale ale acestor autorități completate cu acelea obținute pe baza articolului precedent, se vor putea înființa temporar cote adiționale suplimentare, asupra veniturilor prevăzute în art. 72 din legea asupra contribuțiunilor directe, cari nu vor putea depăși 50 la sută din cotele cele sunt afectate prin acel articol.

Articolul 431

În cazul când se ivesc cheltueli ocazionale urgente, cari nu pot fi acoperite, din veniturile obișnuite, se vor putea înființa cote adiționale extraordinare limitate la 50 la sută din cotele adiționale.

Articolul 432

Comunele rurale, comunele urbane și județele mai pot percepe:

a) Cotizațiuni pentru crearea sau întreținerea de îmbunătățiri excepționale cari nu pot fi suportate din veniturile generale și cari folosesc în deosebi unei categorii de locuitori sau unei părți din teritoriul lor;

b) Prestațiuni în natură pentru îndeplinirea unor servicii excepționale și urgente, provocate de inundații, incendii, înzăpeziri, etc.

Articolul 433

Impozitele directe și indirecte se pot înființa numai în cadrul legilor generale de impunere în vigoare.

Cotele prevăzute prin acele legi sunt socotite ca maximale, așa că se pot fixa și cote inferioare.

Articolul 434

Taxele pentru serviciile înființate în interesul particular al locuitorilor, vor fi fixate chiar prin regulamentele de înființare a acelor servicii.

Cuantumul lor se va socoti astfel ca să acopere cel puțin amortizarea capitalului învestit și cheltuelile periodice de întreținerea serviciilor.

Ele se pot arenda prin licitație publică, cu aprobarea organelor tutelare respective.

Articolul 435

Cotizațiunile se încasează numai dela locuitorii cari se folosesc de îmbunătățirile sau serviciile excepțional, create.

Un regulament de administrație publică va determina condițiunile în cari se pot înființa cotizațiuni, modul cum se vor consulta în prealabil locuitorii interesați, precum și cum vor fi repartizate asupra acestor locuitori.

Articolul 436

Se pot cere prestațiuni de serviciu în natură, numai în cazuri de calamități, cum sunt inundații, incendii, înzepeziri, etc.

Încheierea pentru înființarea lor va prevede sumele ce trebuiesc plătite de către locuitorii cari din cauze bine constatate nu pot presta serviciul în natură.

Articolul 437

Înființarea de impozite directe și indirecte, precum și modificarea lor, se face numai prin încheieri ale adunărilor și ale consiliilor respective, adoptate cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor ce le compun.

Hotărîrile consiliilor cari înființează impozite sau taxe noui, înainte de a fi înaintate spre aprobare autorităților tutelare, vor fi supuse votului obștesc al locuitorilor satului, în conformitate cu dispozițiunile art. 62, aliniatul ultim.

Încheierea adunărilor sau a consiliilor respective în această privință trebuie afișată în curs de 15 zile la cassa sătească, comunală, municipală sau județeană și publicată în foaia oficială locală și în alte jurnale de vor fi.

Împotriva acestor încheieri, oricine poate adresa, reclamațiuni înlăuntrul acestui termen, la autoritatea respectivă. După, expirarea termenului de 15 zile dela afișarea hotărîrii constatată prin procesul-verbal, consiliul respectiv se întrunește și deliberează asupra reclamațiunilor primite.

Încheierile consiliului, dimpreună cu toate reclamațiunile și actele relative, se înaintează spre aprobare la autoritatea tutelară, după normele și cu procedura stabilită de legea de față.

Articolul 438

Încheierile pentru cotele adiționale suplimentare și extraordinare trebuesc aprobate de comitetul local de revizuire pentru sate și comune rurale și urbane și de Ministerul de Interne de acord cu Ministerul de Finanțe, în urma avizului comitetului central de revizuire, pentru municipii și județe. Încheierele vor fi însoțite de expuneri complete asupra situațiunii financiare.

Articolul 439

Comunele, în afară de impozitele prevăzute prin legea drumurilor, mai pot înființa prin regulamente, taxe pentru uzul excepțional al drumurilor.

Aceste taxe se plătesc numai pentru vehicule întrebuințate în mod continuu pentru transportul de persoane și materiale de către cei cari fac această meserie sau de comercianți și industriași.

Ele se socotesc pentru fiecare vehicul pe zi, pe lună sau pe an.

Articolul 440

În cazurile când consiliile comunale sau județene hotărăsc înființarea unor impozite neprevăzute în lege, sau un cuantum mai mare decât cel legal, încheierile lor aprobate de autoritatea tutelară, se înaintează pe cale ierarhică Ministerului de Interne, care cu încuviințarea Consiliului de Miniștri, formează proiectele de legi necesare.

Articolul 441

Repartiția sumelor încasate de Ministerul de Finanțe din veniturile comune ale Statului, asociațiilor județelor comunelor și satelor, se va face cu participarea primarului municipiului București, ca reprezentant al comunelor, a președintelui delegațiunii consiliului județului Ilfov, ca reprezentant al județelor și a președintelui delegațiunii asociațiunii județene din resortul directoratului ministerial București, ca reprezentant al asociațiilor județene.

SECȚIA III

Împrumuturi

Articolul 442

Împrumuturile se hotărăsc de adunările și de consiliile sătești/comunale, municipale, județene sau ale asociațiilor județene, prin încheieri adoptate cu majoritatea de două treimi a membrilor ce le compun, cu rezerva dispozițiunilor legilor de față, relative la administrațiunile sătești și numai dacă vor fi prevăzute în bugete, odată cu votarea lor, mijloacele pentru acoperirea intereselor și a amortizării.

Încheierile se afișează și se publică în condițiunile prevăzute pentru impuneri, cu aceleași drepturi de reclamațiune.

Încheierile consiliilor sătești prin cari se hotărăsc împrumuturile, înainte de a fi înaintate spre aprobarea autorității tutelare, vor fi supuse, în conformitate cu dispozițiunile art. 62 aliniatul ultim, votului obștesc al locuitorilor satului.

Aprobarea, dacă anuitatea împrumutului unită cu celelalte sume datorite pentru împrumuturi și contracte pe baza de anuități, nu trece peste a 20-a parte din veniturile periodice ale bugetului, sau dacă durata împrumutului sau contractului nu este mai mare de zece ani, se dă pentru sate, comune rurale și urbane de delegația județeană, pentru municipii și județe de comitetul local de revizuire, iar pentru asociațiunea județeană de Ministerul de Interne, cu avizul comitetului central de revizuire.

Împrumuturile pe termen de 10-25 ani, precum și acelea ale căror anuități sau plăți anuale, unite cu celelalte sume datorate pentru împrumuturile sau contractele anterioare, nu trec de a 10-a parte din veniturile ordinare ale bugetului, se aprobă pentru sate, comunele rurale și urbane, de comitetul local de revizuire, iar pentru municipii, județe și asociațiuni județene de Ministerul de Interne, cu avizul comitetului central de revizuire și cu aprobarea Consiliului de Miniștri.

Pentru împrumuturile cari întrec prevederile din aliniatul precedent se cere o lege.

Nu se poate contracta sau începe o lucrare până nu se va realiza împrumutul destinat pentru acea lucrare.

Sunt supuse dispozițiunilor din acest articol angajările de lucrări sau concesiuni a căror plată se stipulează în anuități, cu sau fără dobândă, sau cu dreptul pentru concesionari de a face exploatarea în folosul lor, pe un timp oarecare, precum și cumpărările de imobile cari se plătesc în mai multe rate anuale.

Nu se vor aproba încheierile relative la împrumuturi, dacă nu se constată că bugetul are disponibilități pentru acoperirea dobânzilor și amortizărilor, fără a se atinge suma necesară pentru cheltuieli periodice.

Articolul 443

Împrumuturile se pot contracta la autoritățile publice și la casele lor de credit, precum și la orice instituțiune sau persoană particulară.

Împrumuturile cu obligațiuni trebuesc aprobate prin lege.

Articolul 444

Încheierile pentru aprobarea împrumuturilor vor conține toate amănuntele convenției de împrumut și vor indica pe împrumutători.

SECȚIA IV

Venituri

Articolul 445

Veniturile satelor, comunelor, județelor și asociațiunilor județene, se împart în venituri periodice și venituri accidentale sau extraordinare.

Articolul 446

Veniturile periodice sunt toate acele venituri cari, în mod normal, alimentează bugetele, precum:

Impozitele directe și indirecte;

Taxele serviciilor înființate în folosul particular al locuitorilor, precum și din uzul excepțional al drumurilor, din închirierea, arendarea sau exploatarea proprietăților;

Subvențiuni;

Amenzi;

Orice alte venituri normale și periodice.

Articolul 447

Veniturile accidentale sau extraordinare sunt:

Cotele adiționale suplimentare;

Cotele adiționale extraordinare;

Cotizațiile și prestațiile;

Excedentele anuale;

Împrumuturile, darurile și legatele în bani, sumele rezultate din vânzarea imobilelor.

Articolul 448

Cotele adiționale suplimentare vor servi numai pentru acoperirea cheltuielilor normale și periodice, cari nu se pot acoperi din veniturile anuale, iar cotele adiționale extraordinare, numai pentru cheltuelile în vederea cărora, au fost înființate.

Articolul 449

Cotizațiile și sumele rezultate din rescumpărarea prestațiunilor în natură se vor întrebuința numai în scopul pentru care a fost create.

Articolul 450

Excedentele anuale se vor întrebuința numai pentru lucrări de înzestrare.

Articolul 451

Împrumuturile vor servi numai pentru scopurile în vederea cărora au fost contractate.

Articolul 452

Darurile și legatele în bani se vor Întrebuința numai conform dorinței donatorului sau legatarului.

SECȚIA V

Cheltuieli

Articolul 453

Cheltuielile satelor, comunelor, județelor și ale asociațiunilor județene se împart în cheltueli normale și periodice, și în cheltuieli ocazionale sau extraordinare.

Articolul 454

Se consideră cheltuieli normale și periodice toate cheltuelile de personal și material necesar pentru asigurarea bunului mers al autorității și al serviciilor și întreprinderilor sale.

Toate celelalte cheltuieli sunt ocazionale sau extraordinare.

Articolul 455

Se consideră ca cheltuieli obligatorii pentru sate:

1. Salariile și indemnizațiile consiliului și funcționarilor sătești.

2. Cheltuelile localurilor necesare administrației și serviciilor sătești.

3. Spesele de cancelarie, registre, imprimate și publicațiuni.

4. Abonamente la gazetele oficiale și la buletinul legilor, precum și costul registrelor de stare civilă.

5. În condițiunile prevăzute în legile în vigoare.

Personalul și materialul sanitar și de spitale, al drumurilor, al instrucțiunii publice și al cultelor,

6. Contribuțiunile către asociațiunile și societățile formate pe baza legii de față.

7. Asigurarea edificiilor contra incendiului, la casa Ministerului de Interne.

8. Procentele și anuitățile împrumuturilor, precum și datoriile rămase neachitate.

9. Orice cheltuieli prevăzute prin legi, ca cheltueli obligatorii.

Articolul 456

Satele cari fac parte dintr'o comună rurală vor suporta din bugetele lor cheltuielile dela punctele: 1, 2, 3, 6, 7, 8 și 9 ale articolului precedent, celelalte cheltuieli în măsura în care întrec mijloacele satelor vor fi trecute în bugetul comunei respective.

În bugetele comunelor rurale se vor mai înscrie ca cheltueli obligatorii alocațiunile pentru:

1. Salariile și indemnizațiile, consiliului și funcționarilor comunali.

2. Cheltuelile localurilor necesare administrației comunale și asigurarea lor la casa ministerului

3. Cheltuelile dela punctul 8 și 9 ale articolului precedent privitoare la comunele rurale.

4. Recensământul populației și contribuțiunilor.

Articolul 457

Comunele urbane și municipiile mai au ca cheltuieli obligatorii alocațiunile pentru:

1. Întocmirea planului de sistematizare.

2. Personalul și materialul serviciului de incendiu.

3. Recensământul populației și contribuțiunilor.

4. Poliția comunală, precum și partea din cheltuielile de personal și material la care sunt obligate prin legile în vigoare.

5. Grădinile de copii.

Articolul 458

Se consideră ca cheltueli obligatorii pentru județe:

1. Salariile și indemnizațiile consiliului și funcționarilor județeni.

2. Cheltuelile localurilor necesare administrației și serviciilor județene și asigurarea lor la casa ministerului.

3. Spesele de cancelarie, registre, imprimate și publicațiuni.

4. Abonamente la gazete oficiale și la buletinul legilor.

5. În condițiunile legilor în vigoare, personalul și materialul sanitar și de spitale, al drumurilor, ale instrucțiunii publice.

6. Subvențiunile acordate asociațiunii județene.

7. Contribuțiunile către asociațiile particulare și societățile înființate pe baza legii de față și a legii comercializării;

8. Procentele și anuitățile împrumuturilor și datoriile rămase neachitate.

9. Orice alte cheltueli prevăzute prin legi ca cheltueli obligatorii ale județelor.

Articolul 459

Cheltuelile obligatorii ale asociațiunilor județene sunt acelea prevăzute la articolul precedent, întrucât privesc toate sau mai multe dintre județele asociate.

Până la data când prin modificarea legilor generale de finanțe se vor crea venituri speciale pentru asociațiuni județene generale, cheltuelile acestora se vor acoperi din veniturile prevăzute în prezenta lege.

Articolul 460

Cheltuelile facultative nu pot fi autorizate și prevăzute în buget decât în marginea mijloacelor ce ar rămâne disponibile după acoperirea tuturor cheltuelilor obligatorii.

Articolul 461

Sumele provenind din plata primelor pentru asigurarea obligatorie a imobilelor proprietatea satelor, comunelor, municipiilor, județelor și asociațiunilor județene, vor constitui un fond special pus sub administrația Ministerului de Interne și vor servi pentru plata despăgubirilor cuvenite în caz de incendiu, precum și pentru, împrumuturile făcute de preferință comunelor rurale în scop de a clădi localuri de școală, grădini de copii și de primării și pentru a-și organiza serviciul de incendiu.

Casa de asigurare contra incendiului pentru imobilele satelor, comunelor, municipiilor, județelor și asociațiunilor județene, va funcționa potrivit unui regulament de administrație publică.

Articolul 462

Satele, comunele, municipiile și județele rămân descărcate de orice cheltueli sau subvențiuni puse până acum obligatoriu în sarcina lor, dar cari prin însăș natura lor, priveau servicii cari intrau în atribuțiunile Statului, precum: cheltueli de personal sau material privitoare la instanțele judecătorești, Curți cu jurați, tribunale și judecătorii de ocoale, la jandarmerie și la funcționarii din administrația generală a Statului, la închisorile civile și la întreținerea arestaților, cu rezerva dispozițiunilor prevăzute în această lege.

SECȚIA VI

F. Bugete

Articolul 463

Până la 15 Octomvrie cel mai târziu, președintele delegațiunii consiliului asociațiunii județene și până la 1 Octomvrie, primarii satelor și comunelor și președinții delegațiunilor județene, în colaborare cu delegațiunile respective, vor întocmi proiectele bugetare de venituri, la cancelaria administrațiunii respective.

Depunerea proiectului de buget va fi adusă la cunoștința generală prin publicațiuni, pentru ca cetățenii să poată lua cunoștință de el și să facă reclamațiunile ce le-ar crede trebuincioase.

Articolul 464

Bugetul are trei părți:

a) Partea veniturilor și cheltuelilor normale și periodice;

b) Partea veniturilor și cheltuelilor accidentale și extraordinare;

c) Partea veniturilor și cheltuelilor cu destinațiunea specială.

Articolul 465

Partea veniturilor și cheltuelilor normale și periodice și partea veniturilor și cheltuelilor accidentale și extraordinare conțin veniturile și cheltuelile ce le privesc, după distincțiunile făcute în paragrafele "venituri și cheltueli".

Articolul 466

Echilibrarea bugetului se face astfel ca cheltuelile normale și periodice să fie acoperite din veniturile normale și periodice, plus cotele adiționale suplimentare ce ar mai fi necesare.

Articolul 467

Cheltuelile accidentale și extraordinare urgente se acoper din veniturile normale și periodice ce prisosesc, sau din cotele adiționale extraordinare înființate în vederea acelor cheltueli.

Articolul 468

Cheltuelile dela articolul precedent cari servesc pentru achiziționarea de bunuri și măresc patrimoniul, se pot acoperi și din excedente.

Articolul 469

Veniturile cu destinație specială vor forma capitole separate în buget.

Soldurile lor disponibile vor fi întrebuințate în acelaș scop prin bugetele anilor următori.

Articolul 470

Toate veniturile și cheltuelile satelor, comunelor, municipiilor, județelor și ale asociațiunilor județene se înscriu în buget. Nu se admite întrebuințarea, vreunui venit de orice natură ar fi, pe altă cale.

Evaluarea veniturilor se va face prin socotirea fiecărui venit în parte, după încasările ultimilor trei ani financiari, luându-se cifra de mijloc cu excepțiunea acelora pentru cari a intervenit o importantă modificare legală de fapt.

Articolul 471

În fiecare buget se va prevede într'un articol o sumă destinată pentru deschiderea de credite suplimentare, în cazul când creditele deschise prin buget pentru necesitățile cerute nu ajung a acoperi cheltuelile la cari au fost afectate și alta pentru deschiderea de credite extraordinare când se ivesc cheltueli neprevăzute ce nu pot suferi amânare.

Articolul 472

Prin încheierea de aprobare a bugetului se vor indica articolele cari pot fi alimentate prin deschidere de credite. Se vor prevede deasemenea în bugete alte două articole speciale, unul la venituri pentru înscrierea rămășițelor din exercițiul închis, iar altul la cheltueli pentru reordonanțarea sumelor din ordonanțele de plăți rămase neachitate din acel exercițiu, conform tabelului anexat la buget.

Articolul 473

Proiectul de buget întocmit conform prevederilor de mai sus, va fi însoțit de raportul comisiunii de verificare și de o expunere motivată a primarului, a președintelui delegațiunii județene sau a președintelui delegațiunii asociațiunii județene și va fi supus deliberării consiliului respectiv în cea dintâi întrunire după expirarea termenului de zece zile dela afișarea publicațiunii de depunere, dimpreună cu reclamațiunile ce s'ar fi ivit.

Consiliul respectiv va fi întrunit pentru a delibera asupra bugetului, cel mai târziu până la 15 Octomvrie, iar bugetul votat va fi înaintat autorității tutelare până cel mai târziu 1 Noemvrie.

Articolul 474

Orice întârziere în întocmirea sau depunerea spre aprobare a proiectului de buget la datele fixate se socotește ca o abatere gravă dela datorie.

Articolul 475

Consiliul va examina bugetul printr'o comisiune aleasă din sânul său care, de va găsi necesar, poate lua și avizul unor specialiști ce nu fac parte din consiliu; iar în urmă pe baza referatului acestei comisiuni, având în vedere actele ce însoțesc proiectul de buget și reclamațiunile ce eventual s'ar fi făcut, va proceda la deliberare și hotărîre, în ședință publică.

Bugetul se votează pe articole.

Îndată după votare, bugetul asociațiunii județene este supus spre verificare Ministerului de Interne; acelea ale județelor și municipiilor comitetului local de revizuire, iar acelea ale comunelor urbane și rurale delegațiunii județene. Bugetele sătești se înaintează delegațiunii comunale rurale respective care, dacă nu le aprobă după verificare, le transmite însoțite cu un raport, delegațiunii județene.

Articolul 476

Autoritatea însărcinată cu aprobarea bugetului dacă constată că alocațiunile pentru cheltuelile obligatorii nu sunt înscrise în buget sau nu sunt îndestulătoare, ori că sunt omise, în caz de asociațiuni particulare sau societăți constituite potrivit legii de față, partea contributivă a satului, comunei, municipiului, județului sau asociațiunii județene generale respective, ori că unele alocațiuni în deosebi cele facultative sunt exagerate, poate refuza aprobarea și restitui bugetul administrațiunii respective, cu recomandările cuvenite;

Dacă revenind, bugetul n'a fost amendat în această privință, autoritatea tutelară îl corijează din oficiu.

Articolul 477

Plângerile împotriva încheierilor prin care se refuză înscrierea unei datorii certe, lichide și exigibile, recunoscute în mod legal sau constatate prin titlu executor vor putea fi admise de către autoritatea tutelară care va dispune înscrierea lor în buget.

Articolul 478

În cazul când bugetul unui sat, unei comune, unui municipiu, județ sau al asociațiunii județene nu a fost aprobat înaintea începerii exercițiului, cu toate că a fost înaintat autorității tutelare în termenul prescris de această lege, el este considerat ca aprobat. Iar dacă întârzierea provine din pricina administrațiunii respective, fiindcă n'ar fi fost votat și înaintat la termenul prescris, bugetul exercițiului expirat va continua să fie aplicat până la aprobarea noului buget, fără însă a se putea trece peste un an.

SECȚIA VII

G. Execuțiunea bugetelor

Articolul 479

Nici un venit nu se poate percepe decât potrivit legilor și regulamentelor în vigoare și nici o cheltuială nu se poate face decât prin buget sau prin credite regulat deschise.

Orice cheltuială autorizată peste alocația bugetară, este ilegală și va rămâne în sarcina funcționarilor cari au aprobat-o. Cei cari vor contraveni acestor dispozițiuni vor fi pedepsiți cu închisoare dela trei luni până la un an, fără prejudiciul acțiunii disciplinare.

Articolul 480

Veniturile și cheltuelile satelor, comunelor, municipiilor, județelor, și ale asociațiunilor județene sunt stabilite prin bugetul fiecărui an.

Fondurile alocate prin bugetul unui an nu vor fi întrebuințate la cheltuelile altui an, deasemenea și cele privitoare la un capitol sau articol nu pot fi întrebuințate la cheltuelile altui capitol sau articol.

Articolul 481

Consiliile și funcționarii în drept a angaja cheltueli vor lua în prealabil avizul înscris al șefilor de contabilitate cari vor atesta dacă există sau nu fonduri disponibile. Aceștia sunt obligați a ține registre în regulă de conturile angajate și de lichidarea cheltuelilor.

Articolul 482

Serviciile vor fi organizate în așa fel ca angajarea, lichidarea, ordonanțarea și achitarea cheltuelilor să se facă de funcționari diferiți.

Articolul 483

Când creditele alocate prin buget nu ajung pentru a acoperi cheltuelile la cari au fost afectate sau când se ivesc cheltuelile prevăzute ce nu pot suferi amânare, se vor putea deschide credite suplimentare sau extraordinare în marginile articolului special prevăzut în acest scop prin buget. În nici un caz alocațiunile pentru personal nu pot fi sporite prin deschideri de asemenea credite, nici direct, nici indirect.

Articolul 484

Deschiderea creditelor suplimentare sau extraordinare se face printr'un vot al consiliului respectiv, ca și pentru aprobarea bugetului.

Articolul 485

Dacă fondul special pentru deschiderea de credite suplimentare sau extraordinare a fost complet întrebuințat, el va putea fi sporit cu economiile cerute ce ar rezulta din alte credite bugetare și numai cu aceeaș aprobare ca și pentru buget.

Articolul 486

Toate sumele datorite satelor, comunelor, municipiilor, județelor și asociațiunilor județene, trebuiesc plătite la epocile prevăzute prin legi și regulamente, ori prin contracte încheiate, fără să fie nevoie de vreo punere în întârziere.

Debitorii lor, sub orice titlu, contribuabili, arendași, concesionari și alții, dacă nu vor plăti la timp sumele ce datoresc, vor plăti drept o dobândă de 10 la sută pentru timpul întârziat. Această dispozițiune se aplică și acelora cari somați a plăti datoriile anterioare promulgării acestei legi, vor târzia plata.

În acest din urmă caz dobânda va curge, dela expirarea termenului prevăzut în somațiune.

Articolul 487

Nici o plată în contul satului, comunei, municipiului, județului sau asociațiunii județene nu se va putea face decât în baza unei ordonanțe emise asupra unui credit regulat deschis; aceste ordonanțe vor fi semnate de primar, de președintele delegațiunii județene sau de președintele delegațiunii asociațiunii județene și contrasemnate de șefii serviciilor de contabilitate; ele vor fi întocmite și înregistrate potrivit regulelor de contabilitate publică, agentul însărcinat cu plata nu va achita ordonanțele sub a sa proprie răspundere, decât după ce se va încredința că ele au fost emise în marginea articolului respectiv din buget sau în marginea creditelor acordate potrivit legii.

Articolul 488

În sate, comune rurale și în comune urbane nu se va putea ordonanța decât până la 15 Decemvrie, iar achitarea ordonanțelor de plată nu se va face decât până la 31 Decemvrie.

În municipii, în județe și asociații județene, ordonanțarea de plată asupra creditelor bugetare se prelungește peste împlinirea, anului financiar după cum urmează:

a) Până la 1 Martie, după finele anului financiar, pentru a se îndeplini în limitele creditelor deschise plățile de material a căror executare începută în cursul anului financiar, nu s'a putut îndeplini până la 31 Decemvrie din cauză de forță majoră;

b) Până la 1 Mai pentru regularea și deschiderea creditelor suplimentare și extraordinare, precum și pentru lichidarea și ordonanțarea sumelor datorite;

c) Până la 1 Iulie pentru a completa toate operațiunile relative la strângerea veniturilor și achitarea ordonanțelor de plată emise.

Articolul 489

Sumele rămase de încasat vor fi trecute în bugetul anului viitor ca rămășițe din exerciții închise.

Ordonanțele de plată rămase neachitate, precum și creditele rămase neîntrebuințate, se vor anula și plata se va reordonanța pe baza vechilor ordonanțe anulate asupra noului buget, în care scop fiecare buget va cuprinde o alocație pentru plata de cheltueli din exerciții închise.

Orice ordonanță de plată, emisă dela acest articol, fără asemenea justificare, va atrage pedepse până la doi ani închisoare atât pentru ordonator cât și pentru contabil și imputabilitatea sumei respective.

Articolul 490

Fondurile satelor, comunelor, județelor și ale asociațiunilor județene nu pot fi urmărite nici sechestrate decât în limitele sumelor prevăzute în bugetul anual și pe cari ele ar refuza pe nedrept să le ordonanțeze.

Se pot aplica urmăriri și sechestre asupra sumelor consemnate din exerciții închise, exceptându-se capitalurile cu destinațiune specială*).

Creanțele lichide și exigibile rămase în suferință se vor înscri obligator în bugetul următor.

──────────
*) Rectificat conform eratei, Monitorul Oficial Nr. 219 din 2 Octomvrie 1929.
──────────

Articolul 491

Nimeni în afară de încasatorul sătesc și comunal, de cassier, contabil și agenții împlinitori în regulă numiți, instalați în funcțiune și autorizați, nu se poate amesteca în mânuirea fondurilor satelor, comunelor, municipiilor, județelor și ale sociațiunilor județene, sub pedeapsa de a fi constituit, prin acest singur fapt, contabil responsabil, și urmărit penalmente pentru faptul că fără autorizațiune s'a amestecat în funcțiuni publice.

Gestiunile, de fapt sunt supuse acelorași jurisdicțiuni și trag după ele aceleași răspunderi ca și gestiunile legale.

SECȚIA VIII

Încheierea, cercetarea și aprobarea conturilor

Articolul 492

Până la trei luni dela închiderea anului sau al exercițiului financiar, primarul sătesc și cel comunal, președintele delegațiunii județene și președintele delegațiunii, asociațiunii județene sunt datori a încheia și depune conturile de venituri și cheltueli.

Depunerea va fi adusă la cunoștința generală prin publicațiuni, ca și a bugetului, în aceleași condițiuni și cu acelaș drept de reclamațiune.

Articolul 493

Consiliile sătești, consiliile comunale rurale și urbane, consiliile județene și cele ale asociațiunilor județene vor alege în fiecare an și pe timp de un an o comisiune de verificare compusă la satele în cari funcționează consiliile sătești și la comune rurale, din trei membri, iar la comunele urbane, județe și asociațiuni județene, din cinci membri cari sunt datori să verifice gestiunea și să încheie raport de constatările făcute.

Pentru satele mici cari nu aleg un consiliu, sarcina comisiunii de verificare va fi îndeplinită de cei doi delegați ai satului.

Articolul 494

Pentru veniturile și cheltuelile fiecărui buget, șefii autorităților, vor încheia un fond definitiv care va cuprinde rubricile de mai jos.

Pentru venituri:

1. Numerele articolelor bugetare.

2. Natura veniturilor.

3. Evaluațiunile bugetare.

4. Drepturile constatate în favoarea autorităților.

5. Sumele încasate (conturile, municipiilor, județelor și ale asociațiunilor județene, se vor înființa trei rubrici, din care una "sumele încasate în primele 12 luni", a doua pentru "sumele, încasate în cele șase luni din perioada complimentară" și a treia pentru "totalul sumelor încasate").

6. Sumele rămase de încasat la închiderea exercițiului.

Pentru cheltueli:

1. Numerele articolelor bugetare.

2. Natura cheltuelilor.

3. Alocațiile prevăzute în buget.

4. Creditele deschise.

5. Creditele anulate.

6. Alocația bugetară definitivă.

7. Drepturile constatate în sarcina comunei.

8. Sumele plătite, (pentru municipii, județe și asociațiuni județene, se vor înființa trei rubrici din care prima pentru "sumele plătite în primele 12 luni ale exercițiului", iar a doua pentru "sumele plătite în cele 6 luni din perioada complimentară" și a treia pentru "totalul sumelor plătite"

9. Alocațiile rămase neîntrebuințate.

10. Sumele rămase de plată.

11. Sumele din coloana: "alocațiile rămase neîntrebuințate" se anulează prin conturi.

Articolul 495

Pentru cheltuelile neachitate trecute în coloana "sumele rămase de plată", se va atașa la conturi un tablou alcătuit pe articole, în care se va arăta numele furnizorului, actul prin care s'a prestat cheltuiala, data când s'a executat lucrarea, când s'a prestat serviciul sau când s'a predat furnitura și numărul ordonanței de plată emisă pentru achitare. Reordonanțarea sumelor din ordonanțele de plată rămase neachitate, se va face conform prevederilor speciale.

Cheltuelile rămase neachitate pentru cari nu se emisese ordonanța de plată, nu se vor considera ca obligatorii pentru comună, decât dacă au fost angajate în limita fondului anulat prin conturi dela articolul respectiv, conform dispozițiunilor articolului precedent.

Pentru achitarea acestor cheltueli, după încheierea contului, se va deschide credit extraordinar asupra bugetului în curs, sau se vor prevede sume în bugetul anului următor, cu preferința asupra oricăror cheltueli.

Funcționarii cari au prevăzut în tablou cheltueli angajate peste alocațiile bugetare, precum și aceia cari au luat măsuri pentru achitarea unor asemenea, cheltueli, se vor pedepsi cu destituirea, în afară de pedeapsa penală prevăzută la art. 479.

Pentru achitarea acestor cheltueli, rămân direct răspunzători personal, administratorii și funcționarii cari le-au angajat fără alocație bugetară.

Articolul 496

Pentru împrumuturi nu se vor încheia conturi separate ele fiind cuprinse în conturile generale la articolul unde au fost încasate.

Articolul 497

Cassierii vor forma conturi personale de gestiuni încheiate pe anii financiari, afară de cazul în care un cassier nu a funcționat întreg anul financiar, când contul se încheie numai pe perioada efectiv servită.

Articolul 498

Contul de gestiune are următoarele rubrici:

1. Situațiunea dela începutul gestiunii.

2. Încasări.

3. Plăți.

4. Situațiunea la finele gestiunii cu indicarea amănunțită a felului numerariului și actelor de portofoliu.

Conturile cari privesc două exerciții, vor indica date pe exerciții.

Pentru serviciile și întreprinderile cari au bugete separate, se vor face conturi speciale după aceleași norme.

Articolul 499

Pentru bugetele și contabilitatea satelor mici, directorii ministeriali locali vor elabora, pe temeiul legii de față, un regulament de aplicare simplificat, potrivit resurselor acestor administrațiuni, cu avizul comitetului local de revizuire.

Articolul 500

Conturile însoțite de rapoartele comisiunii de verificare, de toate actele justificative și de reclamațiunile ce eventual s'ar face, vor fi supuse încuviințării consiliilor respective cari vor proceda în acest caz ca și pentru votarea bugetelor.

După a lor votare și încuviințare de consilii, conturile satelor, comunelor rurale și urbane, precum și cele ale municipiilor, județelor și ale asociațiunilor județene, vor fi înaintate Comitetului local de revizuire, pentru a fi cercetate și aprobate.

Comitetul local de revizuire judecă conturile tuturor mânuitorilor de bani și materiale publice ai satelor, comunelor, municipiilor, județelor și ai asociațiunii or județene și ai oricăror alte stabilimente de utilitate publică din resortul Directoratului.

Deasemenea, judecă gestiunile tuturor acelora cari, cu sau fără autorizare legală, se vor fi amestecat în mânuirea banilor publici, valori sau materiale, autorităților sau instituțiunilor din aliniatul precedent, și cari s'au constituit astfel contabili.

Articolul 501

Ca organ de control, comitetul local de revizuire constată și certifică, după deciziunile date asupra conturilor individuale, judecate conform articolului precedent, exactitatea conturilor de administrațiune ale comunelor, plășilor, municipiilor, județelor sau ale asociațiunilor județene și ale stabilimentelor de utilitate publică din resortul Directoratului.

El se mai pronunță:

Asupra degajărilor totale sau parțiale ale garanțiilor depuse de diferiții contabili ai satelor, comunelor, municipiilor, județelor sau ai asociațiunilor județene și ai stabilimentelor de utilitate publică din resortul Directoratului; asupra cererilor de scăderi de debite făcute de către aceste administrațiuni pentru cazul de insolvabilitate a debitorilor; asupra cererilor de prescripții făcute de contribuabilii din resortul Directoratului, prin neurmărire la timp a contribuțiunilor; precum și asupra contestațiunilor la urmăriri, făcute de contabilii acestor administrațiuni, conform art. 5 din legea de urmărire.

Pentru judecarea acestor contestațiuni, nu este necesară consemnarea sumei cerute pentru suspendarea urmăririi.

Articolul 502

Comitetul local de revizuire în resortul său, are în atribuțiunile sale constatarea anilor de serviciu ai funcționarilor satelor, comunelor, municipiilor și județelor, sau ai asociațiunilor județene și ai stabilimentelor de utilitate publică din cuprinsul lor, în conformitate cu legea de pensiuni.

Articolul 503

Sunt justițiabili direct de comitetul de revizuire, toți mânuitorii de bani și materiale, ale căror conturi sunt supuse jurisdicțiunii sale, precum și orice funcționar sătesc, comunal, municipal, județean sau directoral, cari nu va fi justificat sumele de bani ce i se vor fi încredințat pentru îndeplinirea de servicii sau efectuarea de lucrări.

Mai sunt justițiabili de comitetul local de revizuire, administratorii și contabilii satelor, comunelor, municipiilor, județelor sau ai asociațiunilor județene și ai stabilimentelor de utilitate publică, pentru întârzieri în depunerea conturilor, în prezentarea scriptelor și actelor justificative, pentru necomunicarea în termenul fixat, al documentelor și lămuririlor cerute de consiliu, precum și pentru orice alte neregularități constatate în gestiunile lor.

Articolul 504

Deciziunile comitetului local de revizuire sunt supuse apelului la înalta Curte de conturi, în termen de o lună dela comunicarea deciziunii, afară de cele referitoare la sate, comune rurale și urbane nereședințe, cari sunt definitive.

Aceste deciziuni definitive sunt supuse revizuirii, în termen de șase luni dela data când au fost comunicate celor interesați, dacă cererea de revizuire se întemeiază pe acte justificative, pe cari comitetul local de revizuire nu le-a avut în vedere la pronunțare, sau pentru erori, omisiuni, sunt false înscrieri recunoscute în urmă sau cu ocazia verificării altor conturi;

În aceste din urmă cazuri, comitetul local poate proceda, la revizuire chiar din oficiu.

SECȚIA IX

Bugetele și conturile așezămintelor de binefacere

Articolul 505

Bugetele așezămintelor și instituțiunilor de utilitate publică din comune municipii, sunt supuse aprobării consiliului comunal sau municipal, afară numai dacă actele de fundațiune și legile lor organice nu dispun altfel.

Contabilitatea lor se ține după regulele stabilite pentru contabilitatea comunelor rurale.

Se exceptează bugetul Eforiei Spitalelor Civile din București, al Eforiei Sf. Spiridon din Iași, precum și al așezământului Madona Dudu din Craiova, cari vor fi supuse aprobării Adunării deputaților.

Articolul 506

Examinând bugetele supuse aprobării lor, consiliile comunale și municipale le pot aduce modificările trebuincioase, potrivit statutelor acelor așezăminte și le pot acorda subvențiuni în limitele mijloacelor.

În contra hotărîrii lor, administrațiunile respective pot face apel, cele din comunele rurale și urbane la delegațiunea județeană, iar cele din municipiu la delegațiunea asociațiunii județene.

Deciziunile acestora sunt definitive.

Articolul 507

Conturile așezămintelor și instituțiunilor, ale căror bugete sunt supuse aprobării consiliilor comunale sau municipale, vor fi supuse cercetării și aprobării comitetului local de revizuire.

Articolul 508

Primarul sătesc și cel comunal, președintele delegației județene, membrii consiliilor sătești, comunale, municipale, județene, ai asociațiunilor județene și ai delegațiunilor sătești, comunale, județene sau ai asociațiilor județene, precum și funcționarii lor, sunt obligați să despăgubească satul, comuna, municipiul, județul, asociația județeană sau pe particularii vătămați de orice pagubă le-ar fi cauzat pe nedrept și fără competență, dacă dauna nu a putut fi reparată pe căile de reformare prevăzute de lege. Aceasta fără prejudiciul acțiunii generale, sau a unei acțiuni disciplinare, dacă va fi locul.

Articolul 509

Acțiunile de despăgubire trebuiesc intentate înaintea tribunalului, potrivit regulelor de procedură civilă.

Reclamațiunile și toate actele de procedură se fac fără timbru și fără plată de taxe.

Prezidentul instanței la care s'a introdus acțiunea, este dator să încunoștiințeze de îndată autoritatea locală respectivă.

Articolul 510

Dacă funcționarul ar dovedi că a lucrat în virtutea unul ordin dat în scris, instanța va putea introduce în cauză și pe cel care a dat ordinul, și va stabili răspunderile fără ca ordinul superiorului, dacă a fost vădit ilegal, să apere de răspundere pe cel care l-a executat, afară numai de cazul când funcționarul va fi referit în scris despre ilegalitatea lui.

În caz când instanța, respingând acțiunea, constată că ea a fost intentată cu rea credință, va condamna pe reclamant pe lângă plata cheltuelilor procesului, la o amendă până la 1.000 lei, în folosul Asistenții Sociale.

Articolul 511

Membrii consiliilor sătești comunale municipale, județene și consilierii asociațiunilor județene, precum și membrii delegațiunii sătești comunale, județene și ai asociației județene pot fi supuși judecății pentru faptul de a se întruni și a delibera în mod ilegal.

În acest caz, primarul sătesc și comunal, președintele delegației județene, prefectul județului, ori prezidentul delegațiunii asociațiunii județene, va constata faptul prin proces-verbal, pe care îl va înainta Parchetului.

Prezidentul delegațiunii asociațiunii județene, directorul ministerial local și Ministerul de Interne, vor fi totdeauna încunoștiințați.

Pe lângă pedeapsa unei amende de 200 până la 1.000 lei, și închisoare dela 15 zile până la 6 luni, membrii culpabili pierd de drept, mandatul și pot fi declarați incapabili de a mai fi aleși consilieri sătești comunali, municipali și județeni, pe termen de trei ani dela pronunțarea deciziunii.

Articolul 512

Când consiliile a două sau mai multe sate, comune, municipii sau județe, cad de acord și hotărăsc a se uni între ele, în afară de asociațiunile județene generale, diferitele administrațiuni locale, se pot asocia în vederea unui scop determinat, sau chiar cu persoane și instituțiuni particulare în vederea unor lucrări, servicii sau întreprinderi de interes local, reciproc, pentru a căror realizare prevăd mijloacele necesare, Ministerul de Interne, luând avizul comitetului central de revizuire, poate autoriza înființarea unor asemenea asociațiuni.

Asociațiunile vor avea de scop, mai ales realizarea de lucrări, servicii și întreprinderi de ordin economic, cultural sau sanitar, și se vor constitui pe bază de statute.

Articolul 513

Statutele asociațiunilor speciale, vor arăta neapărat scopul lor și sediul, modul de administrare, de control și de exploatare, ținerea adunărilor ordinare și extraordinare, poliția ședințelor și modul votării, veniturile asociațiunii, condițiunile în cari se întocmește bugetul și se încheie conturile, darea de seamă asupra veniturilor și cheltuelilor, numirea și revocarea personalului, cazurile și modalitățile lichidării.

Sediul asociațiunii se va determina definitiv prin autorizarea dată de Ministerul de Interne.

Articolul 514

Asociațiunile speciale, sunt instituțiuni publice, învestite cu personalitate juridică.

Articolul 515

În asociațiuni constituite, pot intra și alte sate, comune, municipii, județe, persoane sau instituțiuni particulare decât cele deja asociate, însă numai cu consimțământul acestora și cu autorizarea cerută pentru constituire.

Cu acelaș consimțământ, cu aceeaș autorizare, se poate modifica și scopul pentru care asociațiunea a fost constituită.

Articolul 516

Administrațiunea fiecărei asociațiuni este încredințată unui consiliu, în condițiunile stabilite de legea de față și de statut.

Consiliul asociațiunii speciale se va compune din câte doi reprezentanți pentru fiecare sat, comună, municipiu sau județ, desemnați de consiliile respective, afară de cazurile când statutele vor dispune altfel.

Persoanele și instituțiunile particulare asociate, vor fi reprezentate în Consiliu, conform prevederilor din statute.

Îndată după constituire el își alege din sânul său un președinte, doi vice-președinți și un secretar.

În caz când un consiliu sătesc, comunal, județean sau al asociațiunii județene și după punerea în întârziere ce i se va face nu-și va desemna delegații, comuna rurală sau urbană respectivă va fi reprezentată de primar și de primul ajutor sau de ajutorul cel mai în etate, județul de doi membri din delegațiunea respectivă, desemnați de președintele delegațiunii județene.

Articolul 517

Mandatul delegaților sătești, comunali și județeni durează cât mandatul lor de consilieri; consiliile respective le pot însă retrage ori când delegațiunea cu majoritatea absolută a membrilor.

În caz de disolvare a consiliului comunal sau județean mandatul delegaților va continuă până când noul consiliu va desemna pe alții.

Delegații ale căror mandate au expirat pot fi realeși.

În caz de vacanță, prin deces, demisiune sau din orice alte împrejurări, consiliul respectiv procedează la înlocuire printr'o nouă alegere.

Articolul 518

Consiliile asociațiunilor speciale țin adunări generale ordinare de două ori pe an la epocile fixate prin statute. Ele se pot întruni și extraordinar ori de câte ori va fi nevoie, după convocarea prezidentului, cu îndatorire pentru acesta de a încunoștiința în prealabil pe prefectul județului în care se află sediul asociațiunii.

Prezidentul consiliului asociațiunii este dator să convoace consiliul și atunci când i se cere de prezidentul delegațiunii județene sau de o treime a membrilor săi.

Directorul ministerial local sau prefectul, la asociațiunile ce își au sediul în municipii și în comunele urbane reședințe, în comunele rurale și urbane nereședințe, un prim-pretor delegat, sunt în drept a asista la adunările consiliilor, acestea fiind datoare a-i asculta când ar lua cuvântul și a se pronunța asupra propunerilor ce vor face.

Articolul 519

Regulele privitoare la deliberările consiliilor sătești, comunale sau județene, sunt aplicabile și la deliberările consiliilor asociațiunilor, după cum ele sunt constituite.

Hotărîrile consiliilor asociațiunilor sunt supuse acelorași aprobări, cu o deslușire că dacă din asociațiune face parte o comună urbană reședință de județ, un municipiu sau județ, se vor aplica normele de aprobare prescrise pentru aceasta, iar dacă nu, se vor aplica normele prescrise pentru sate, comune rurale și comune urbane nereședințe.

Aprobarea se va da de autoritățile tutelare competente din județul sau din resortul directoratului în care se află sediul, asociațiunii.

Funcționarii consiliilor asociațiunilor sunt asimilați cu ai comunelor.

Articolul 520

Prezidentul consiliului asociațiunii execută hotărîrile consiliului și reprezintă asociația în justiție, dacă statutul nu prevede sau consiliul nu ia pe baza lui alte dispozițiuni.

Pentru executarea hotărîrilor sale și pentru administrațiunea proprie a asociațiunii, consiliul poate delega la trebuință, fie din sânul său, fie din afară, un comitet de supraveghere cu puterile ce i se vor conferi în marginele legii de față și ale statutului.

În aceleași condițiuni el poate numi unul sau mai mulți delegați.

Durata mandatului acestui comitet și a delegațiilor, nu poate întrece durata consiliului.

Articolul 521

Bugetul asociațiunii cuprinde toate veniturile de cari dispune după statut și cheltuelile necesare în marginile acestor venituri.

Regulele de contabilitate comunală sunt aplicabile și contabilității asociațiunilor dacă statutele nu dispun altfel.

Articolul 522

Veniturile asociațiunilor speciale cuprind:

1. Contribuțiunile satelor, comunelor, municipiilor sau județelor asociate obligatorii, pe tot timpul asociațiunii în limitele prescrise de statute sau convenite ulterior prin îndeplinirea formelor legale.

Pentru a face față acestor contribuțiuni, satele, comunele, municipiile sau județele, pot afecta din veniturile lor ordinare, sau extraordinare, iar la trebuință pot vota zecimi adiționale speciale.

2. Partea contributivă a persoanelor sau instituțiunilor particulare în limitele obligațiunilor luate și prevederilor statutelor.

3. Veniturile averei mobile sau imobile a asociațiunii;

4. Sumele ce se vor încasa din veniturile serviciilor înființate.

5. Subvențiuni.

6. Daruri și legate.

7. Orice alte venituri.

Articolul 523

Copii după bugete și extrase depe conturi se vor înainta în fiecare an satelor, comunelor, municipiilor și județelor, precum și persoanelor și instituțiunilor cari fac parte din asociațiune.

Articolul 524

Membrii consiliilor comunale, municipale sau județene, precum și persoanele sau instituțiunile particulare asociate pot cere oricând să ia cunoștință de procesele-verbale relative la deliberațiunile consiliului sau de orice alte acte ale asociațiunii.

Articolul 525

Asociațiunea încetează de drept prin expirarea termenului sau prin îndeplinirea scopului pentru care a fost autorizată să se constituie.

Ea se disolvă prin consimțământul mutual al părților asociate cu aprobarea Ministerului de Interne, dată în urma avizului comitetului central de revizuire.

Asociațiunea însă poate fi disolvată și prin deciziunea Ministerului de Interne, luată cu avizul comitetului central de revizuire, după cererea motivată a majorității consiliilor sătești, comunale, municipale sau județene, asociate sau din oficiu, cu avizul comitetului central de revizuire și cu încuviințarea Consiliului de Miniștri.

Deciziunea de disolvare va determina condițiunile în cari se va urma lichidarea, cu rezerva drepturilor celor de al treilea.