Acordul din 1 septembrie 1994

Articolul 1

Definiții

În sensul acestui acord:

1. Termenul investitor se referă, în legătură cu ambele părți contractante, la:

a) persoane fizice care, în conformitate cu legea părților contractante, sunt considerate a fi cetățenii ei;

b) persoane juridice, incluzind societăți comerciale, corporatii, asociații de afaceri și alte organizații, care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzător, în conformitate cu legea părții contractante, și își au sediul împreună cu activitățile economice efective pe teritoriul aceleiași părți contractante.

2. Termenul investiții va include orice fel de active și în special:

a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și alte drepturi reale, cum ar fi servituți, ipoteci, garanții și gajuri;

b) acțiuni, părți sociale sau orice alt fel de participare la societăți;

c) drepturi de creanta sau orice alte drepturi privind prestații care au o valoare economică;

d) drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt, drepturi de autor, brevete, design sau modele industriale, mărci de comerț sau de serviciu, nume comerciale, know-how și goodwill, precum și orice alte drepturi similare recunoscute de legile părților contractante;

e) concesiuni în conformitate cu legea, incluzind concesiunile privind prospectarea, extractia sau exploatarea resurselor naturale, precum și alte drepturi conferite prin lege, prin contract sau prin hotărârea autorităților, în conformitate cu legea.

Orice modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investiție.

3. Termenul venituri înseamnă sumele produse de o investiție și include, în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobinzi, sporuri de capital, redevențe, prime de conducere, drepturi de asistența tehnica sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plătit venitul.

4. Termenul teritoriu desemnează teritoriul fiecărei părți contractante, inclusiv marea teritorială, precum și zona economică exclusiva, asupra cărora statul, în concordanta cu legislația sa și cu dreptul internațional, își exercită suveranitatea, drepturile suverane și jurisdicția.

Articolul 2

Promovare, admitere

1. Fiecare parte contractantă va promova, pe cît posibil, investițiile efectuate pe teritoriul sau de către investitorii celeilalte părți contractante și va admite aceste investiții în conformitate cu legile și reglementările sale.

2. Dacă o parte contractantă a admis o investiție pe teritoriul sau, ea va acorda, în conformitate cu legile și reglementările sale, autorizațiile necesare în legătură cu acea investiție, inclusiv autorizațiile pentru angajarea de personal de conducere și tehnic la alegerea sa, indiferent de naționalitate.

Articolul 3

Protejare, tratament

1. Fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul sau investițiile efectuate, în conformitate cu legile și reglementările sale, de investitorii celeilalte părți contractante și nu va afecta, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întreținerea, folosință, fructificarea, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investiții. În particular, fiecare parte contractantă sau autoritățile sale competente va emite autorizațiile necesare menționate la art. 2 paragraful 2 din acest acord.

2. Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just și echitabil pe teritoriul sau investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante. Acest tratament nu va fi mai puțin favorabil decît cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul sau de către investitorii oricărui stat terț.

3. Clauza națiunii celei mai favorizate nu va fi interpretată ca obligație a părții contractante de a extinde asupra investitorilor și investițiilor celeilalte părți contractante avantajele rezultate din orice uniune vamală sau economică, existenta sau viitoare, ori zona de comerț liber, la care oricare dintre părțile contractante este sau devine membru. Acest tratament nu se va referi nici la avantajele pe care oricare parte contractantă le acorda investitorilor unui stat terț în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau altor acorduri pe bază de reciprocitate referitoare la impozite.

Articolul 4

Transferul liber

1. Fiecare parte contractantă pe a carei teritoriu s-au efectuat investiții de către investitorii celeilalte părți contractante va garanta acelor investitori transferul liber al plăților în legătură cu aceste investiții, în special al:

a) veniturilor conform art. 1 paragraful 3 din acest acord;

b) sumelor provenind din împrumuturi contractante sau alte obligații contractuale asumate, pentru investiție; și

c) sumelor provenind din vânzarea totală sau parțială, înstrăinarea sau lichidarea investiției.

2. Cu toate prevederile paragrafului 1 al acestui articol, oricare parte contractantă poate, în împrejurări economice și financiare excepționale, sa impună restrictii de schimb valutar în conformitate cu legile și reglementările sale (și potrivit Statutului Fondului Monetar Internațional).

3. Dacă nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua la rata de schimb în vigoare la data transferului, în conformitate cu reglementările în vigoare ale părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția.

Articolul 5

Expropriere și despăgubire

1. Nici una dintre părțile contractante nu va lua, fie direct, fie indirect, măsuri de expropriere, naționalizare sau alte măsuri de aceasta natura sau cu același efect împotriva celeilalte părți contractante, decît dacă măsurile sunt luate în interes public, asa cum s-a stabilit prin lege, pe o baza nediscriminatorie și în conformitate cu procedura legală și cu condiția să fie luate prin acordarea unei despăgubiri efective și adecvate. Despăgubirea, inclusiv dobinda, se va stabili în valută convertibilă și se va plati, fără întârziere, investitorului îndreptățit sa o primească. Sumele rezultate vor fi în mod liber și prompt transferabile.

2. Investitorii uneia dintre părțile contractante ale cărora investiții au suferit pierderi datorită războiului sau oricărui alt conflict armat, revoluției, stării de necesitate sau rebeliunii, care au avut loc pe teritoriul celeilalte părți contractante, vor beneficia, din partea acesteia din urma, de un tratament în conformitate cu art. 3 paragraful 2 din acest acord. Ei vor fi îndreptățiți, în toate cazurile, la despăgubiri.

Articolul 6

Aplicare pentru investiții

Prezentul acord se va aplica investițiilor efectuate de investitorii unei părți contractante, pe teritoriul celeilalte părți contractante, după intrarea sa în vigoare.

Articolul 7

Alte obligații

1. Dacă legislația oricărei părți contractante indreptateste investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decît cel prevăzut de acest acord, respectiva legislație va prevala acestui acord, în măsura în care este mai favorabilă.

2. Fiecare parte contractantă va respecta orice alte obligații pe care și le-a asumat privind investițiile efectuate pe teritoriul sau de investitorii celeilalte părți contractante.

Articolul 8

Principiul subrogarii

Dacă oricare parte contractantă sau agenția desemnată de ea de a face plati unora dintre investitorii săi pe baza unei garanții financiare împotriva riscurilor necomerciale, în legătură cu o investiție de pe teritoriul celeilalte părți contractante, aceasta din urma recunoaște, în virtutea principiului subrogarii, cesiunea oricărui drept sau titlu al acestui investitor către prima parte contractantă sau agenția desemnată de ea. Cealaltă parte contractantă va fi indreptatita sa deducă taxele și celelalte obligații cu caracter public datorate și plătibile de către investitor.

Articolul 9

Diferende între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante

1. În scopul reglementării diferendelor în legătură cu investițiile între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, vor avea loc consultări între părțile interesate în vederea soluționării cazului, pe cît posibil, pe cale amiabila.

2. Dacă aceste consultări nu conduc la o soluție în termen de șase luni de la data cererii de reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre soluționare la:

a) instanța judecătorească competența a părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția; sau

b) Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (I.C.S.I.D.), având în vedere punerea în aplicare a prevederilor Convenției pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965, în eventualitatea în care ambele părți contractante vor deveni parte la aceasta convenție; sau

c) un tribunal ad-hoc, care, dacă nu s-a convenit altfel între părțile la diferend, va fi constituit pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (U.N.C.I.T.R.A.L.).

3. Fiecare parte contractantă consimte prin aceasta sa supună diferendele privind investițiile concilierii sau arbitrajului internațional.

4. Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca niciodată, pe durata procedurilor privind diferendele legate de investiții, ca apărare, imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit o despăgubire în cadrul unui contract de asigurare, acoperind integral sau parțial prejudiciul ori pierderea suferită.

Articolul 10

Diferende între părțile contractante

1. Diferendele între părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi soluționate pe canale diplomatice.

2. Dacă cele doua părți contractante nu pot ajunge la un acord în termen de douasprezece luni de la declanșarea diferendului între ele, acesta, la cererea oricărei părți contractante se va supune unui tribunal arbitral compus din trei membri. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru, iar cei doi arbitri vor numi un președinte care va fi cetățean al unui stat terț.

3. Dacă una dintre părțile contractante nu a numit propriul arbitru și nu a dat curs invitatiei celeilalte părți contractante să facă numirea în termen de doua luni, arbitrul va fi numit, la cererea acestei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

4. Dacă ambii arbitrii nu pot ajunge la un acord privind alegerea președintelui, în termen de doua luni după numirea lor, acesta va fi numit la cererea oricărei părți contractante de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

5. Dacă, în cazurile specificate în paragrafele 3 și 4 ale acestui articol, președintele Curții Internaționale de Justiție este împiedicat să își îndeplinească funcția sa sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către vicepreședinte și, dacă acesta din urma este împiedicat sau dacă este cetățean al uneia dintre părțile contractante, numirea se va face de către judecătorul cu cel mai înalt grad al Curții, care nu este cetățean al uneia dintre părțile contractante.

6. În lipsa altor prevederi ale părților contractante, tribunalul își va stabili procedura.

7. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit și ale reprezentării sale în procedurile arbitrale. Cheltuielile pentru președinte și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de către părțile contractante.

8. Hotărârile tribunalului sunt definitive și obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

Articolul 11

Prevederi finale

1. Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data la care părțile contractante își vor fi notificat îndeplinirea cerințelor legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Va rămâne în vigoare pe o perioadă inițială de zece ani. Dacă o notificare oficială de expirare nu este transmisă cu șase luni înainte de expirarea acestui termen, acordul va fi considerat ca reînnoit, în aceleași condiții, pentru noi perioade de zece ani.

2. În cazul unei notificări oficiale de expirare a prezentului acord, prevederile art. 1 la 10 vor continua să fie în vigoare pentru o perioadă de încă zece ani pentru investițiile efectuate înainte de a se transmite notificarea oficială.

Drept pentru care subsemnații, pe deplin autorizați de către guvernele respective, au semnat acest acord.

Încheiat la București, la data de 1 septembrie 1994, în doua exemplare, în limbile română, vietnameza și engleza, fiecare text fiind egal autentic. În cazul unor diferențe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,

Florin Georgescu,

ministru de stat,

ministrul finanțelor

Pentru Guvernul Republicii

Socialiste Vietnam,

Tran Duc Luong,

viceprim-ministru

al Guvernului Republicii

Socialiste Vietnam