Anexa nr. 446/1966
cu privire la organizarea și funcționarea instituțiilor și serviciilor medico-legale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Pune în aplicare 1
- Decretul nr. 446/1966 25 mai 1966 privind organizarea instituțiilor și serviciilor medico-legale
În funcționarea sectorului de medicina judiciară înființat prin Decret nr. 345/1953 s-au constatat unele deficiente de natura organizatorică care au ingreunat activitatea de efectuare a expertizelor și a altor lucrări medico-legale.
În vederea inlaturarii acestor greutăți, precum și pentru dezvoltarea în continuare a activității în domeniul medicinii legale Consiliul de Stat a adoptat Decretul nr. 446/1966 privitor la organizarea instituțiilor și serviciilor medico-legale. Modul de aplicare a decretului este cel stabilit prin Regulamentul de organizare și funcționare a instituțiilor și serviciilor medico-legale, aprobat prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.
Prin schimbarea denumirii de "medicina judiciară" în "medicina legală", se revine la termenul tradițional bine cunoscut și folosit atît în țara noastră cît și pe plan mondial.
Noile acte normative, deși în linii generale mențin actual instituții și servicii medico-legale, a adus însă modificări în structura organizatorică a acestora cît și importante precizări în ce privește activitatea propriu zisa de efectuarea expertizei și a altor lucrări medico-legale.
În ce privește structura organizatorică a instituțiilor medico-legale cît și competența de efectuare a lucrărilor medico-legale, acestea sînt reglementate corespunzător modului de organizare și competentei materiale și teritoriale a organelor judiciare, la cererea cărora se efectuează lucrările medico-legale.
Ținînd seama ca potrivit dispozițiilor legale, principalele cauze în care trebuie efectuată expertiza sau constatarea medico-legală, sînt cele referitoare la omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte și pruncucidere, în care urmărirea penală și judecata se face de organele judiciare de nivel regional, structura organizatorică a organelor medico-legale este astfel prevăzută încît unitatea de baza pentru efectuarea lucrărilor medico-judiciare este serviciul medico-legal din fiecare oraș de regiune cît și din orașele București și Constanta, conduse fiecare de către un medic șef.
Serviciile medico-legale pot avea în orașe reședința de raion și în centrele industriale importante, cabinete medico-legale conduse de un medic legist, unități care au existat și în prezent sub denumirea de servicii medico-judiciare interraionale și raionale și care se transforma în actualele cabinete medico-legale.
Cabinetele medico-legale, care din punct de vedere al competentei materiale deservesc mai multe raioane, fac parte integrantă din serviciul medico-legal al regiunii, nefiind unități distincte de acesta. Ele se înființează prin decizia Comitetului executiv al sfatului popular regional, cu acordul Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale.
În competența lor materială intra:
- efectuarea de expertize, altele decît cele date în competența exclusiva a serviciului medico-legal;
- efectuarea de constatări medico-legale cînd este necesară o examinare corporală asupra învinuitului ori persoanei vătămate, pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infracțiunii;
- efectuarea examenelor medico-legale, la cererea persoanelor interesate pentru constatarea loviturilor și altor vătămări traumatice, infirmitatilor, virginitatii, deflorarii, sarcinii, viduitatii precum și a altor situații enumerate în Regulamentul de aplicare a decretului. Trebuie reținut ca aceste examinari medico-legale de persoane se asigura de cabinetul medico-legal, numai în raza teritorială a raionului în care cabinetul își are sediul. În celelalte raioane care teritorial țin de cabinetul medico-legal dat în care acesta nu-și are sediul, examinarile de persoane se asigura de medici delegați din unitățile sanitare din acele raioane. Acești medici delegați care din punct de vedere tehnic și metodologic sînt indrumati de serviciul medico-legal și cabinetele sale, pot face și expertize și constatări medico-legale referitoare la cadavre și persoane, cu excepția celor ce intră în competența exclusiva a serviciilor medico-legale din regiuni.
Prin urmare, pentru efectuarea expertizelor și constatărilor medico-legale ce intră în competența cabinetelor medico-legale, organele judiciare din raioanele unde sînt înființate asemenea cabinete se vor adresa direct acestora. Tot acestor cabinete se adresează și persoanele sau după caz, organele din cuprinsul raionului care sînt îndreptățite sa ceara efectuarea constatărilor medico-legale.
Pentru efectuarea unor asemenea constatări, persoanele sau după caz, organele din alte raioane decît cele în care-și au sediul cabinetele medico-legale, se vor adresa medicilor delegați.
Serviciile medico-legale din orașele reședința de regiune și din orașele București și Constanta, au în ce privește efectuarea expertizelor și constatărilor medico-legale, următoarea competența materială:
- efectuează în cazurile de omor, de moarte suspecta și loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, expertize în cazurile de deficiente în acordarea asistenței medicale, precum și expertize psihiatrico-legale;
- efectuează orice alte expertize în cazul cînd medicul șef apreciază ca acestea nu pot fi efectuate de cabinetele medico-legale;
- efectuează noi expertize cu excepția celor ce sînt date în competența exclusiva a Institutului de Cercetări Științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici" și filialele sale. Prin "noi expertize" se înțeleg lucrările care pînă acum erau impropriu denumite contraexpertize și care se efectuează atunci cînd exista îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, a constatărilor și altor lucrări medico-legale.
Serviciile medico-legale mai efectuează și constatări medico-legale în caz de moarte violenta.
Pentru efectuarea acestor lucrări, organele judiciare îndreptățite să le ceara se vor adresa direct serviciului medico-legal.
Expertizele și constatările medico-legale sînt verificate sub aspectul științific și al calității lor de medicul legist șef al serviciului medico-legal.
Dacă expertizele și constatările medico-legale privind fapte de omor și loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, deficientele în acordarea asistenței medicale ori expertize noi se trimit pentru avizare în mod obligatoriu comisiei de control și avizare din cadrul filialei Institutului "Prof. Dr. Mina Minovici". Aceste filiale iau fiinta în orașele Cluj, Iași, Timișoara și Tirgu Mures, prin transformarea actualelor laboratoare interregionale de medicina-judiciară, avînd competența teritorială, stabilită pentru fiecare din ele, de Ministerul Sănătății.
În orașul București, avizul este cerut comisiei de control și avizare din cadrul Institutului "Prof. Dr. Mina Minovici".
Comisiile de Control și avizare sînt obligate să-și dea avizul în cel mult 10 zile de la primirea lucrării.
Prin urmare, expertizele și constatările medico-legale se transmit organului care le-a cerut, după verificarea lor de către medicul șef, iar în cazurile de mai sus, după avizarea lor de comisia de control și avizare competența.
Institutul "Prof. Dr. Mina Minovici", unitate de interes republican subordonata Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale, este profilat în principal pentru activitate științifică de cercetare, de îndrumare și coordonare a activității medico-legale și a problemelor tehnico-metodologice, ale medicinei legale și numai prin excepție este organ de expertiza. El are 4 filiale în centrele sus arătate, care sînt unități complexe de expertiza, cercetare științifică și avizare a actelor medico-legale privind atribuții similare celor ale Institutului cu deosebire ca se exercită pe o raza teritorială cuprinzînd mai multe regiuni, potrivit competentei stabilită de Ministerul Sănătății.
În ce privește activitatea legată de efectuarea lucrărilor medico-legale, Institutul și filialele sale sînt în principal organe care efectuează noi expertize cînd exista îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor rapoartelor de expertiza întocmite de serviciul medico-legal în cazurile de omor, moarte suspecta, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, deficiente în acordarea asistenței medicale și în cazurile de expertize psihiatrico-legale.
De asemenea, Institutul și filialele sale avizează în mod obligatoriu expertizele noi efectuate de serviciile medico-legale.
Institutul și filialele sale efectuează expertize, constatări și alte lucrări medico-legale numai în cazul cînd serviciile medico-legale considera că nu pot executa din punct de vedere tehnic lucrările de acest fel care intră în competența lor sau în caz cînd Ministerul Afacerilor Interne, Tribunalul Suprem ori Procuratura Generală cer Institutului sau filialelor să efectueze unele lucrări.
Lucrările efectuate sînt verificate de conducătorul Institutului și filialelor.
În cadrul Institutului funcționează comisia superioară medico-legală care verifica și avizează din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, concluziile contradictorii ale diverselor acte medico-legale cum ar fi între expertiza și noua expertiza sau alte lucrări cu caracter medico-legal. Avizele se trimit în cel mult 10 zile.
Expertiza, noile expertize și constatările medico-legale se cer direct unității medico-legale competente, decretul extinzind și cu privire la aceste lucrări prevederile art. 162 al. 2 cod procedura penală.
Schimbind denumirea necorespunzătoare de "contra expertiza" cu aceea de "noi expertize" decretul și regulamentul de aplicare, stabilește normele procedurale privind efectuarea acestor lucrări în privinta cărora nu a existat pînă în prezent o reglementare suficienta. Noua expertiza se efectuează întotdeauna de o comisie de experți avînd în compunerea ei cel puțin un membru cu un grad egal sau superior expertului sau experților care au efectuat expertiza anterioară.
Important este de asemenea faptul ca noile acte normative reglementează în mod suficient, pentru prima oara în legislația noastră, constatările medico-legale. Din punct de vedere al tehnicii medico-legale constatările se efectuează ca și expertizele numai ca spre deosebire de acestea, constatările pot fi efectuate chiar mai înainte de a se fi început urmărirea penală.
De asemenea, prin noile acte normative s-a reglementat și expertiza psihiatrico-legală, stabilindu-se competența comisiei de expertiza și regulile după care se efectuează aceasta. Expertiza psihiatrico-legală se efectuează întotdeauna de o comisie instituită în acest scop în care intra doi medici specialiști în psihiatrie iar dacă expertiza privește un minor, în comisie sînt cooptati și specialiști în neuropsihiatrie infantila.
Pentru a nu se ajunge la intirzieri în soluționarea cazurilor datorită neefectuarii la timp a expertizelor medico-legale se prevede că regula ca rapoartele de expertiza sau de constatare vor fi înaintate organelor care le-au cerut în termenul fixat de acestea. Organele în drept pot sa ceara sa li se dea concluzii imediat după efectuarea lucrării, caz în care unitatea medico-legală va inainta raportul de expertiza sau de constatare de îndată sau cel mult în trei zile de la efectuarea lucrării. Dacă în acest termen nu pot fi formulate concluziile definitive, raportul va fi înaintat cu concluzii provizorii, urmînd ca raportul cu concluzii definitive să fie trimis în termenul fixat, în afară împrejurărilor excepționale cînd termenul poate fi prelungit fără ca prelungirea să poată însă depăși 6 saptamini pentru expertize sau 10 zile pentru constatări.
Costul expertizelor care se efectuează în cauzele penale, se stabilesc pe baza unui tarif, aprobat de organele competente care va fi inclus în cheltuielile judiciare avansate de stat. În cauzele civile, cheltuielile se stabilesc în același mod și se depun de partea care a cerut expertiza.
Prin acestea s-a înlăturat sistemul onorariilor fixate după apreciere, de organele judiciare și care se plateau individual experților medico-legali, sistem care nu întotdeauna a dat rezultatele cele mai bune.
Regulamentul mai precizează denumirea actului care se întocmește cu privire la fiecare lucrare medico-legală în parte, elementele pe care trebuie să le cuprindă acestea precum și organele în fața cărora pot fi folosite.
De asemenea, cuprinzînd norme cu caracter tehnic, de medicina legală, regulamentul constituie un indreptar util pentru medicii legisti de natura să contribuie la îmbunătățirea activității în acest sector.
REGULAMENT
de aplicare a Decretului nr. 446 din 25 mai 1966 pentru organizarea instituțiilor și serviciilor medico-legale.
Partea I ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA INSTITUȚIILOR ȘI SERVICIILOR MEDICO-LEGALE
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Instituțiile și serviciile medico-legale fac parte din sistemul de unități medico-sanitare.
Articolul 2
Instituțiile medico-legale sînt institutul de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici", subordonat Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale și filialele institutului.
Articolul 3
În regiuni și în orașele București și Constanta funcționează servicii medico-legale subordonate comitetelor executive ale sfaturilor populare din aceste unități administrativ-teritoriale. Serviciile medico-legale au cabinete medico-legale cu sediul în orașele reședința de raion și în centrele industriale importante.
Articolul 4
Instituțiile și serviciile medico-legale au următoarele atribuții:
a) ajuta organele de urmărire penală și instanțele de judecată în stabilirea adevărului prin efectuarea de expertize, noi expertize cînd exista îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, constatări și alte lucrări cu caracter medico-legal;
b) efectuează cercetări științifice în problemele de medicina legală;
c) contribuie la ridicarea nivelului calitativ al asistenței medicale prin sesizarea deficiențelor constatate în activitatea unităților sanitare, cu ocazia efectuării lucrărilor medico-legale.
Capitolul 2 Institutul de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici"
Articolul 5
Institutul de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici", cu sediul în orașul București, efectuează cercetări științifice, indrumeaza și coordonează activitatea științifică în domeniul medicinei legale din întreaga țara și este forul superior tehnico-metodologic în problemele de medicina legală.
Institutul de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici" are filiale în orașele Cluj, Iași, Timișoara și Tirgu Mures. Filialele institutului au, în limita competentei lor teritoriale, stabilită pentru fiecare dintre ele de Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale, aceleași atribuții și sarcini ca și Institutul, în afară de cele date în competența exclusiva a acestuia prin prezentul regulament sau prin Ordinul Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale.
Articolul 6
Institutul de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici" și filialele sale efectuează:
a) expertize, constatări și alte lucrări medico-legale la cererea serviciilor medico-legale, atunci cînd acestea considera ca din punct de vedere tehnic nu le pot executa sau la cererea Ministerului Afacerilor Interne, Tribunalului Suprem ori a Procuraturii Generale;
b) noi expertize medico-legale, la cererea organelor în drept, în cazurile de:
- omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte și moarte suspecta;
- deficienta în acordarea asistenței medicale;
- expertize psihiatrico-legale.
c) Examene complimentare de laborator, solicitate de serviciile medico-legale, de Ministerul Afacerilor Interne, Tribunalul Suprem ori de Procuratura Generală (examene histopatologice, serologice, hematologice, toxicologice, bacteriologice, etc.).
Conducătorul institutului și conducătorii filialelor desemnează pe medicii legisti ce urmează să efectueze constatări medico-legale, expertizele și noile expertize și verifica nivelul științific și calitatea lucrărilor efectuate de aceștia putind dispune, dacă socotesc necesar, refacerea lor totală sau parțială prin aceeași medici legisti sau prin alții.
Articolul 7
În cadrul Institutului de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici" funcționează Comisia superioară medico-legală. În cadrul aceluiași institut și al filialelor sale funcționează comisii de control și avizare a actelor medico-legale.
Compunerea comisiei superioare medico-legale și a comisiei lor de control avizare a actelor medico-legale se stabilește prin ordinul Ministrului Sănătății și Prevederilor Sociale.
Modul de retribuire a membrilor acestor comisii se stabilește de Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale cu avizul Comitetului de stat pentru probleme de muncă și salarii.
Articolul 8
Comisia superioară medico-legală verifica și avizează din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, concluziile contradictorii ale diverselor acte medico-legale cum ar fi între expertiza și noua expertiza sau alte acte cu caracter medico-legal.
În acest scop, dacă socotește necesar, comisia superioară medico-legală poate dispune refacerea totală sau parțială, în cadrul institutului de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici", a lucrărilor la care se referă actele medico-legale primite spre verificare și avizare.
Avizele comisiei superioare medico-legale se trimit celor care le-au cerut în cel mult 40 zile de le sesizare.
Articolul 9
Comisiile de control și avizare a actelor medico-legale examinează și avizează:
a) actele de constatare sau de expertiza medico-legală efectuate de serviciile medico-legale în cazurile de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte și moarte suspecta în cele cu deficiente în acordarea asistenței medicale precum și în orice alte cazuri în care avizarea este prevăzută în mod obligatoriu de lege:
b) actele noii expertize efectuate de aceleași servicii.
Actele prevăzute la lit. a) și b) vor fi trimise la avizare de către medicii legisti șefi, mai înainte ca acestea să fie înaintate organului judiciar.
Comisiile de control și avizare a actelor medico-legale pot dispune, în cazul cînd socotesc necesar, refacerea totală sau parțială a lucrărilor avizate, dînd în același timp și indicațiile necesare, care sînt obligatorii.
Avizele comisiilor de control și avizare a actelor medico-legale se trimit celor ce le-au cerut în cel mult 10 zile de la sesizare.
Capitolul 3 Serviciile medico-legale
Articolul 10
În orașele reședința de regiune și în orașele București și Constanta funcționează cîte un serviciu medico-legal subordonat comitetului executiv al sfatului popular regional, respectiv al orașelor București și Constanta.
În orașele reședința de raion și în centrele industriale importante pot funcționa cabinete ale serviciilor medico-legale regionale, înființate prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional cu acordul Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale.
Comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor București și Constanta vor asigura mijloacele materiale necesare desfășurării activității (local, cabinete pentru examinari medico-legale la cererea persoanelor interesate, laboratoare, morga, instrumentar, aparatura, mijloace de transport etc.) serviciile medico-legale și cabinetelor lor.
Articolul 11
Serviciul medico-legal este condus de un medic legist șef.
Angajarea, transferarea și desfacerea contractului de muncă al medicului legist șef se face de comitetul executiv al sfatului popular regional, respectiv al orașelor București și Constanta, cu acordul Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale.
Articolul 12
Serviciile medico-legale au următoarele atribuții:
a) efectuează expertize:
- în cazurile de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte și moarte suspecta;
- în cazurile de deficiente în acordarea asistenței medicale;
- psihiatrico-legale.
b) efectuează orice alte expertize în cazul cînd medicul legist șef considera ca acestea nu pot fi efectuate de cabinetele medico-legale;
c) efectuează examinari medico-legale la cererea persoanelor interesate și orice alte lucrări medico-legale, cu excepția acelora care intră în competența teritorială a cabinetelor medico-legale;
d) efectuează noi expertize, în afară cazurilor prevăzute în art. 6 lit. b);
e) colaborează cu organele de urmărire penală și instanțele de judecată în vederea stabilirii lucrărilor pregătitoare și altor măsuri necesare pentru ca expertiza sau constatarea medico-legală să fie efectuată în condiții bune și la timp;
f) pun la dispoziția catedrelor de medicina legală ale institutelor de medicina și farmacie materiale documentare, cadavre, precum și tesuturi și alte produse biologice, necesare procesului de învățămînt.
De asemenea, pun la dispoziția Institutului de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici" și filialelor sale materiale necesare cercetării științifice;
g) contribuie la ridicarea nivelului calitativ al asistenței medicale din unitățile sanitare curative-profilactice, comunicînd organului ierarhic superior al acestor unități deficientele constatate cu ocazia activității practice medico-legale;
h) participa la cercetarea cauzelor de deces, la cererea organelor în drept, executind autopsii și luînd parte la lucrările comisiilor de ancheta fixată de către acestea;
i) la cererea secțiilor de sănătate și prevederi sociale de pe lîngă comitetele executive ale sfaturilor populare participa la lucrările comisiilor de ancheta instituite de aceasta și contribuie la elucidarea cauzelor care au provocat decesul bolnavilor în primele 24 de ore după internarea în spital.
Articolul 13
Medicul legist șef are următoarele atribuții:
- organizează, indrumeaza și controlează buna desfășurare a activității serviciului medico-legal și cabinetelor medico-legale;
- formează comisii de expertiza largita cu cadre de specialitate, în expertizele psihiatrice, în expertizele privind deficiente în acordarea asistenței medicale, amînarea și întreruperea executării pedepsei, precum și ori de cîte ori socotesc necesar, cooptind în acest scop medici de diferite specialități, chimisti, biologi, etc.;
- verifica nivelul științific și calitatea expertizelor și constatărilor medico-legale efectuate de medicii legisti sau de alți medici din regiunea respectiva, putind dispune, dacă socotesc necesar refacerea lor totală sau parțială;
- solicita Institutului de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici" sau filialelor sale, efectuarea expertizelor și constatărilor medico-legale pe care din punct de vedere tehnic serviciul nu le poate executa;
- organizează, în colaborare cu organele de urmărire penală și instanțele de judecată, consfatuiri în legătură cu probleme medico-legale din regiune;
- propune comitetului executiv al sfatului popular respectiv delegarea personalului medical pentru efectuarea examinarilor medico-legale cerute de persoane din alte raioane decît acelea în care își au sediul cabinetelor medico-legale și fixează competența teritorială a medicilor delegați;
- face instructajul medicilor delegați cu efectuarea unor lucrări cu caracter medico-legal și controlează activitatea acestora.
Articolul 14
Medicul șef efectuează personal expertizele medico-legale în cazurile de omor și lovire sau vătămare cauzatoare de moarte, precum și constatările medico-legale în caz de moarte violenta.
De asemenea, participa în mod obligatoriu la efectuarea expertizelor în cazurile de deficiente în acordarea asistenței medicale.
În caz de împiedicare, el poate delega pentru efectuarea lucrărilor prevăzute în alineatele precedente pe medicul legist de la cabinetul medico-legal competent din punct de vedere teritorial, iar în lipsa acestuia, un medic legist din cadrul serviciului medico-legal.
Articolul 15
Medicul legist șef, în limitele competentei serviciului medico-legal, poate efectua în comisie, noile expertize cerute de organele în drept.
Articolul 16
Cabinetele medico-legale ale serviciilor medico-legale sînt conduse de un medic legist numit de comitetul executiv al sfatului popular regional și au, în limitele competentei lor teritoriale, următoarele atribuții:
a) efectuează orice expertize cu excepția celor arătate la art. 12 lit. a) și b);
b) asigura efectuarea examinarilor medico-legale la cererea persoanelor interesate, precum și a altor lucrări cu caracter medico-legal;
c) îndeplinesc atribuțiile prevăzute în art. 12 lit. e).
Articolul 17
Serviciile medico-legale efectuează la cererea organelor în drept constatări medico-legale în caz de moarte violenta sau a carei cauza nu se cunoaște ori este suspecta.
Cabinetele medico-legale efectuează constatări medico-legale cînd este necesară o examinare corporală asupra învinuitului ori persoanei vătămate, pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infracțiunii.
Articolul 18
Examinarile medico-legale cerute de persoane interesate din alte raioane decît acelea în care își au sediul cabinetele medico-legale, se asigura printr-un medic delegat dintr-o unitate sanitară curativo-profilactica. Delegarea se face de comitetul executiv al sfatului popular regional, la propunerea medicului legist șef.
Medicii delegați vor efectua examinarile medico-legale, la cererea persoanelor interesate pot face și expertize și constatări medico-legale referitoare la cadavre și persoane, cu excepția celor arătate la art. 12 lit. a) și art. 17 alin. 1, pe baza delegației data de medicul legist șef pentru fiecare caz în parte.
Medicii delegați a efectua expertizele medico-legale cerute de persoanele interesate sînt indrumati din punct de vedere tehnic și metodologic, de către serviciul medico-legal și cabinetele sale. Ei pot cere sprijinul acestora ori de cîte ori intimpina greutăți în efectuarea expertizelor, constatărilor sau examinarilor medico-legale, iar cînd este cazul și concursul medicului legist șef.
Atribuțiile medicilor delegați se vor fixa prin instrucțiuni ale Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale.
Partea II EXPERTIZA, NOUA EXPERTIZA, CONSTATAREA ȘI ALTE LUCRĂRI MEDICO-LEGALE
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 19
Expertiza și constatarea medico-legală consta din:
a) examinari și cercetări privind cadavre umane sau părți din ele;
b) examinari și cercetări privind produsele biologice și cadavrele provenite de la oameni;
c) examinari și cercetări privind persoane în viața;
d) examinari de lucrări medicale și medico-legale în legătură cu activitatea medico-legală.
Articolul 20
Se considera examene complimentare orice lucrări medico-legale care se efectuează în legătură cu lucrarea principala ca: examene histopatologice, hematologice, toxicologice etc. privind piese anatomice, secretiuni, excretiuni, dejectiuni, pete, urme; examene ale obiectelor și substanțelor; cercetări experimentale; cercetări medico-legale de la locul faptei sau de la locul unde s-a aflat cadavrul; examinari de lucrări medicale etc.
Examenele complimentare, indiferent dacă sînt efectuate de medicul legist sau de alți specialiști din unitățile sanitare la cererea acestuia, nu se socotesc expertize sau constatări medico-legale separate.
Articolul 21
Pentru efectuarea expertizelor și constatărilor medico-legale prevăzute în art. 16 lit. a) și art. 17 alin. 2 în raioanele unde își au sediul cabinete medico-legale organele în drept sa ordoneze expertiza sau constatarea se vor adresa direct acestor cabinete. În celelalte cazuri de expertiza sau constatare, ele se vor adresa serviciului medico-legal.
Pentru efectuarea noii expertize, organele în drept se vor adresa, după caz, serviciului medico-legal sau instituției medico-legale, competente potrivit prezentului regulament.
Articolul 22
Noua expertiza se efectuează de o comisie de experți, indiferent dacă expertiza anterioară a fost efectuată de un singur medic legist sau de mai mulți. Comisia se instituie la nivelul Institutului de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici" sau al uneia din filialele sale, ori la nivelul serviciului medico-legal, potrivit prevederilor prezentului regulament.
Comisia care face noua expertiza va avea în compunerea ei cel puțin un membru cu un grad egal sau superior expertului sau experților care au efectuat expertiza anterioară.
Noile expertize făcute la serviciile medico-legale se trimit la avizare, în mod obligator, la Institutul de cercetări științifice medico-legale "Prof. Dr. Mina Minovici" sau la una din filialele sale, potrivit competentei teritoriale a acestora.
Articolul 23
În cazurile de incompatibilitate precum și ori de cîte ori medicul legist este împiedicat din alte motive justificate să efectueze lucrarea ce i s-a cerut, el este obligat sa comunice de îndată aceasta în scris organului medico-legal competent sa desemneze un alt medic legist, aratind și motivele împiedicării.
Articolul 24
Ori de cîte ori medicul legist considera necesar sa ia cunoștința de lucrări suplimentare aflate la dosar (certificate, buletine de analiza, plăci radiografice etc.) el are dreptul sa ceara, potrivit dispozițiilor legale organelor ce au ordonat constatarea sau expertiza, să-i pună la dispoziție aceste lucrări.
Articolul 25
Medicul legist este obligat sa păstreze secretul în ce privește lucrările ce efectuează și constatările ce le face. El poate face constatări și lucrări științifice, folosind materialul documentar al lucrărilor efectuate numai după soluționarea definitivă a cauzei.
Articolul 26
Unitățile sanitare vor da sprijin prin secțiile, serviciile și laboratoarele lor la efectuarea expertizelor, constatărilor și altor lucrări medico-legale, oricînd li se cere.
De asemenea, ele vor trimite unităților medico-legale la cererea acestora, copii de pe lucrări medicale, extrase din registrele de consultații, din fise, din protocoalele operatorii etc.
Articolul 27
Lucrările cerute de organele în drept sînt efectuate de medicii legisti în cadrul îndatoririlor lor de serviciu.
Medicii legisti au dreptul la indemnizația de deplasare și cazare stabilită prin dispozițiile legale.
Cînd este necesară deplasarea medicilor legisti de la serviciile și cabinetele medico-legale, comitetele executive ale sfaturilor populare le vor asigura mijloace de transport precum și plata cheltuielilor făcute (procurarea materialelor, transportul pieselor, etc.).
Articolul 28
Costul expertizelor și al constatărilor medico-legale se stabilește pe baza tarifului întocmit de Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale, cu avizul Ministerului Finanțelor.
În cazurile penale, costul expertizelor și al constatărilor medico-legale precum și borderoul de alte cheltuieli prilejuite de efectuarea acestora se comunică organului care a ordonat expertiza sau constatarea odată cu raportul de expertiza sau constatare, pentru a include sumele la cheltuielile judiciare avansate de stat.
În cazurile civile, costul expertizelor precum și un borderou provizoriu de cheltuieli necesare efectuării lor, se comunică îndată după primirea cererii de expertiza instanței, pentru ca aceasta să poată stabili suma pe care partea care a cerut expertiza sa o depună potrivit legii. Expertiza se efectuează după ce suma a fost depusa. Borderoul definitiv de cheltuieli se comunică instanței odată cu raportul de expertiza, în vederea obligării părții, prin încheierea executorie, la plata diferenței. Suma reprezentind costul expertizei și cheltuielile incluse în borderoul definitiv se va depune sau, după caz, se va vira la bugetul statului.
Capitolul 2 EXPERTIZA ȘI CONSTATAREA MEDICO-LEGALĂ REFERITOARE LA CADAVRE
Articolul 29
Expertiza și constatarea medico-legală referitoare la cadavre consta din:
a) examinarea exterioară a cadavrului și autopsia lui (examinarea interna) inclusiv exhumarea, cînd este cazul;
b) examinari la locul unde s-a găsit cadavrul sau în alte locuri, pentru constatarea indiciilor asupra cauzelor morții și a circumstanțelor ei;
c) examene complimentare de laborator (histopatologice, bacteriologice, toxicologice, hematologice, serologice și altele).
Articolul 30
Autopsia cadavrului este obligatorie în următoarele cazuri:
a) cînd moartea este violenta (consecutiva omuciderii, sinuciderii sau accidentului ori numai banuita ca atare);
b) cînd cauza morții este necunoscută sau suspecta;
c) cînd moartea a survenit în împrejurări deosebite și pe neașteptate, în instituții sau în întreprinderi, pe cai publice, pe locuri virane, pe cimp, în padure, în locuri de deținere etc.;
d) cînd moartea este pusă în legătură cu vreo deficienta în acordarea asistenței medicale sau în aplicarea măsurilor de profilaxie sanitară ori de protecție a muncii;
e) în cazul decesului survenit în primele 24 ore de la internarea bolnavului în spital;
f) cînd identitatea celui decedat nu se poate preciza.
În cazurile prevăzute la literele a), b), c), d) și f) autopsia se efectuează numai pe baza dispoziției organului în drept.
Articolul 31
Autopsia cadavrului se efectuează la morga serviciului medico-legal din localitatea respectiva.
Dacă în localitate nu exista o asemenea morga, autopsia se va efectua la morga prosecturii spitalului în a cărui raza teritorială s-a produs moartea sau s-a găsit cadavrul.
Dacă nu exista o morga de prosectura și nu exista nici posibilitatea transportării cadavrului la morga cea mai apropiată, autopsia se va putea efectua acolo unde se afla cadavrul sau într-un loc din apropiere, anume ales pentru aceasta.
Articolul 32
Exhumarea cadavrelor umane în vederea efectuării experimentelor sau constatărilor medico-legale se face numai cu autorizarea procurorului, afară de cazul cînd efectuarea expertizei a fost dispusă de instanța de judecată. Cadavrul va fi exhumat în prezenta și după indicațiile medicului legist desemnat a efectua expertiza sau constatarea.
Examinarea cadavrului exhumat și autopsia se va face la locul unde se afla cadavrul (în cimitir, pe cimp, etc.), sau în imediata apropiere.
Articolul 33
Medicul legist va fi ajutat la efectuarea autopsiei de personal mediu sau elementar sanitar.
Cînd expertiza sau constatarea medico-legală se efectuează de o comisie medicală, autopsia se va executa de medicul legist sau de medicul specialist în anatomia patologica.
Autopsia trebuie să fie completa, examinîndu-se toate tesuturile și organele.
Este interzis a se formula concluzii medico-legale privind cauzele și împrejurările morții, numai pe baza unor examene parțiale sau examene externe.
Cînd stabilirea cauzei morții se bazează pe constatări morfo-patologice precum și ori de cîte ori se considera necesar se vor ridica piese pentru examene histopatologice.
Cînd se constata vreo infectie, se vor lua piese pentru examene bacteriologice (frotiuri, însămînțări), iar cînd se banuieste o otravire se vor lua organe, tesuturi și uneori pentru examene toxicologice. Se vor efectua și celelalte examene complimentare oricînd va fi nevoie de ele (examenul imbracamintei, stabilirea grupei sanguine etc.).
În toate cazurile considerate ca accidente de transfuzie precum și în cazurile în care cadavrul are plagi ce pot lasă urme de singe, se va cere obligator grupa sanguina a cadavrului și petelor găsite.
În accidente de circulație și accidentele de muncă se va stabili în mod obligator și alcoolemia, iar în celelalte cazuri, ori de cîte ori se considera necesar.
Materialul biologic ca: organe, singe sau alte asemenea, precum și corpurile delicte care poarta urme de singe sau de alt material biologic vor fi transportate prin grija organelor de urmărire penală.
Cînd identitatea celui decedat se cunoaște, se vor lua impresiunile digitale, se vor nota semnele de identitate și se vor face fotografii după readucerea cadavrului în situația de a fi identificat.
Articolul 34
Constatările făcute cu ocazia autopsiei, inclusiv examenul extern, se vor consemna într-un protocol de autopsie pe baza căruia se va întocmi raportul de expertiza sau după caz, de constatare medico-legală.
Protocolul de autopsie se va redacta imediat după efectuarea autopsiei, înscriindu-se toate cele consemnate fără comentarii sau concluzii.
Articolul 35
Cînd medicul prosector al unui spital sau al unei instituții sanitare efectuează o autopsie în virtutea atribuțiilor sale și constata ca este un caz medico-legal, va opri de îndată lucrarea începută și va anunta imediat procuratura raionului sau orașului respectiv.
Procurorul poate autoriza pe medicul prosector sa continue autopsia. În acest caz protocolul de autopsie întocmit de prosector are valoarea unei lucrări medico-legale. Dacă exista bănuieli de omucidere sau de moarte în legătură cu deficiente în acordarea asistenței medicale, procurorul va delega pentru continuarea autopsiei pe medicul legist. Medicul prosector care a început lucrarea poate asista la autopsie.
Capitolul 3 EXPERTIZA, CONSTATAREA ȘI ALTE LUCRĂRI MEDICO-LEGALE REFERITOARE LA PERSOANE
Articolul 36
Expertiza și constatarea medico-legală referitoare la persoane consta în examinari clinice și examene complimentare (radiologie, hematologie, serologie, bacteriologie, antropologie etc.) și pot avea ca obiect:
a) constatarea sexului, virginitatii, capacității sexuale, virstei, conformatiei, sau dezvoltării fizice, identității fizice, precum și a elementelor necesare stabilirii filiației;
b) constatarea starilor de boala, a leziunilor traumatice a infirmitatilor și a capacității de muncă legate de aceste stări;
c) constatarea stării obstreticale (sarcina, viduitate, avort, naștere, lehuzie etc.);
d) alte examinari cerute de organele în drept.
Expertiza poate avea ca obiect și constatarea stării psihice (normale sau patologice).
Articolul 37
Expertizele, constatările și celelalte lucrări medico-legale și cabinetele lor. Dacă acestea nu dispun de aparatura necesară, examenul persoanelor în cauza se poate efectua la alte unități sanitare (spitale, policlinici, dispensare). Unitățile sanitare sînt obligate să efectueze examenele complimentare cerute de medicii legisti.
Examinarea persoanelor se pot face și la locul unde ele se afla (domiciliul, locuri de detenție) dacă nu se pot deplasa la unitățile arătate în alineatul precedent.
Articolul 38
În cazul expertizei conducătorul unității medico-legale poate institui comisii de expertiza în mod obligator în cazurile cînd legea prevede aceasta, precum și cînd obiectul expertizei îl constituie:
a) constatarea stării psihice a unei persoane în vederea stabilirii responsabilității penale a capacității civile;
b) constatarea starilor morbide datorită unor fapte medicale ilicite, deficiente sau nerespectării ale normelor tehnice medicale;
c) determinarea elementelor necesare pentru stabilirea paternității.
Din comisiile de expertiza vor face parte un medic legist și medici specialiști în domeniile indicate în fiecare caz în parte.
Articolul 39
La examinarea persoanelor se va avea în vedere organizarea condițiilor corespunzătoare sexului persoanei examinate.
În timpul examinării, medicul legist va fi ajutat de personalul mediu sanitar. La examenele pentru constatarea virginitatii sau a deflorarii se va îngădui prezenta unei persoane de sex femeiesc din partea familiei.
Articolul 40
Persoanele aflate în stare de reținere sau deținere se vor examina în prezenta personalului de paza de același sex.
Minorii vor fi examinati în prezenta unuia dintre părinți sau a tutorelui, iar în lipsa acestora în prezenta unui membru major al familiei de același sex cu minorul.
Persoanele internate în spitale se vor examina în prezenta medicului care are în îngrijirea sa pe bolnav.
Articolul 41
Dacă pentru stabilirea diagnosticului este nevoie de observatie medicală pe un timp mai îndelungat, medicul legist putind indica spitalul și secția precum și durata estimativă a observatiei.
Dacă expertiza sau constatarea medico-legală se referă la o persoană aflată în stare de deținere, internarea și expertiza sau constatarea se vor face potrivit dispozițiilor legale.
Deosebit de examenele clinice, în spital se vor efectua și examenele complimentare necesare (examene radiologice, examene de laborator).
Capitolul 4 EXPERTIZA PSIHIATRICO-LEGALĂ
Articolul 42
Expertiza psihiatrico-legală se executa de o comisie instituită în acest scop, formată dintr-un medic legist și 2 medici din specialitatea psihiatrie. Comisia poate funcționa numai în centrele unde exista servicii sau cabinete medico-legale și spital sau secții de psihiatrie.
Dacă expertiza privește un minor, în comisia de expertiza vor fi cooptati specialiști de neuropsihiatrie infantila și eventual psihopedagogi.
Articolul 43
Expertiza psihiatrico-legală se va executa în principiu după următoarele reguli:
a) observatia clinica prin internarea expertizatului dacă este cazul, procedîndu-se la toate investigațiile clinice și de laborator;
b) consultarea următoarelor date în dosarul cauzei:
- antecedentele medicale ale expertizatului;
- antecedentele penale și ancheta socială;
- mobilul și împrejurările în care s-a savirsit infracțiunea;
c) examenul psihic efectuat imediat după identificarea învinuitului.
Articolul 44
În cazul cînd sînt supuse expertizei persoane cu tulburări care prezintă stare de pericol, în concluziile raportului de expertiza se vor propune și măsurile ce trebuie luate în conformitate cu dispozițiile legale.
În cazul expertizarii minorilor, concluziile raportului de expertiza vor cuprinde obligator măsurile medico-psihopedagogice care urmează să se ia pentru asigurarea dezvoltării în condiții corespunzătoare a personalității acestora.
Capitolul 5 EXPERTIZA MEDICO-LEGALĂ PE BAZA DE LUCRĂRI
Articolul 45
În cazurile în care materialul de expertiza este restrîns numai la lucrări medicale și medico-legale conducătorul unității medico-legale, aceștia pot cere de la unitățile sanitare foi de observatie, protocoale operatorii, buletine de analiza etc.
Articolul 46
Medicul legist sau comisia examinează lucrările din punct de vedere al conținutului lor și al concordanței dintre ele.
Pentru verificarea datelor din lucrări, medicul legist sau comisia de expertiza pot recurge la examinarea pacientului sau cadavrului, eventual la exhumare, la refacerea examenelor complimentare în total sau în parte precum și la orice alte analize și cercetări științifice ce s-ar găsi necesar.
Capitolul 6 EXAMINARILE MEDICO-LEGALE EFECTUATE LA CEREREA PERSOANELOR INTERESATE
Articolul 47
Pot cere efectuarea examinarilor medico-legale:
a) persoana în cauza, dacă a depășit vîrsta de 14 ani;
b) unul din părinți, pentru copiii minori;
c) tutorele sau autoritatea tutelara, pentru persoanele puse sub tutela, precum și curatorul în cazul cînd s-a instituit curatela;
d) persoanele care îl ingrijesc, pentru minori, alții decît cei prevăzuți la lit. a), b) și c);
e) directorul instituției respective, pentru persoanele internate în cămine, preventorii, internate școlare etc.;
f) comandantul locului de deținere pentru detinutii condamnați și organul de urmărire penală sau instanța de judecată, pentru persoanele aflate în stare de reținere sau deținere;
g) orice altă persoană, pentru copii gasiti, pentru persoanele debile mintal, pentru cei care nu se pot îngriji singuri și nici nu sînt în îngrijirea cuiva.
Articolul 48
Examinarile medico-legale la cererea persoanelor internate se fac numai pentru constatarea:
a) loviturilor și altor vătămări traumatice (striviri, arsuri, degeraturi, muscaturi);
b) infirmitatilor și incapacitatilor consecutive traumatismului sau indiferent de cauze cînd sînt cerute de organele în drept;
c) virginitatii, deflorarii, sarcinii, viduitatii, a nașterii sau a avortului consecutiv unui traumatism;
d) sexului, virstei, conformatiei și dezvoltării fizice;
e) stării psihice, numai în vederea unui act de dispoziție (vînzare, donație, testament, schimb etc.).
Articolul 49
Unitățile medico-legale și celelalte unități sanitare din care face parte medicul legist vor percepe taxa pentru examinarile medico-legale efectuate la cererea persoanelor interesate.
Cuantumul acestor taxe se va face de Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale cu avizul Ministerului Finanțelor, stabilindu-se totodată și cazurile de scutire.
Capitolul 7 EXAMENE COMPLEMENTARE
Articolul 50
Medicul legist este obligat să efectueze examene complimentare în toate cazurile cînd dispozițiile legale prevăd aceasta, precum și ori de cîte ori examenele complimentare pot ajuta la stabilirea diagnosticului și a împrejurărilor în care a survenit boala sau complicatiile ei, ori pot ajuta la precizarea cauzelor morții și a circumstanțelor în care a survenit.
Medicul legist poate efectua el însuși asemenea examene dacă are pregătirea în domeniul respectiv, sau poate recurge la laboratorul serviciului medico-legal ori la laboratoarele sau serviciile altor unități sanitare, pentru examene bacteriologice, radiologice etc.
Prelevarea pieselor biologice și cadaverice, a secretiilor și dejectiilor, a hainelor precum și altor materiale ce pot forma obiectul examenelor complimentare, se va efectua în conformitate cu instrucțiunile Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale.
Articolul 51
În cazurile de viol ori contaminare venerică, se va examina, cînd e posibil și persoana banuita a fi savirsit fapta, iar în caz de inversiune sexuală persoanele între care au avut loc asemenea acte.
Capitolul 8 IMBALSAMAREA CADAVRELOR
Articolul 52
Imbalsamarea cadavrelor se va efectua de serviciile medico-legale și de prosecturile spitalelor, potrivit instrucțiunilor Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale.
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 53
Medicii legisti sînt obligați sa consemneze în scris lucrările efectuate, constatările și concluziile rezultate.
Actul întocmit cu privire la expertiza cerută de organele de urmărire penală sau de instanțele de judecată se numește "raport de expertiza medico-legală".
Actul întocmit cu privire la constatarea medico-legală cerută de organele în drept se numește "raport de constatare medico-legală".
Actul întocmit cu privire la examinarea medico-legală în cazurile arătate la art. 48, se numește "certificat medico-legal".
Articolul 54
Raportul de expertiza medico-legală cuprinde:
a) partea introductivă în care se arata data și organul care a ordonat expertiza, cine a efectuat-o, cînd și unde a fost efectuată, data întocmirii raportului de expertiza, obiectul expertizei și întrebările la care expertul urma sa răspundă, materialul pe baza căruia expertiza a fost efectuată și dacă părțile au dat explicații în cursul expertizei;
b) descrierea în amănunt a operațiilor de executare a expertizei, explicațiile părților, precum și analiza acestor explicații în lumina celor constatate de expert;
c) concluziile care cuprind răspunsurile la întrebările puse, părerea expertului asupra obiectului expertizei, precum și propunerile prevăzute în art. 44, atunci cînd este cazul.
Dispozițiile prevăzute la lit. a) și e) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește cuprinsul raportului de constatare medico-legală.
Articolul 55
Cînd cu ocazia efectuării expertizei sau constatării medico-legale, medicul legist constata și alte situații care constituie cazuri medico-legale, deosebite de cele care formează obiectul lucrării, el va extinde expertiza sau constatarea și asupra acestora, consemnindu-le în raport. De asemenea, cînd medicul legist sau medicul delegat cu ocazia examinarilor medico-legale efectuate la cererea persoanelor interesate, constata existenta unei fapte penale pentru care se urmărește din oficiu, el o va aduce la cunoștința organului de procuratura competent.
Articolul 56
Raportul de expertiza sau de constatare medico-legală și certificatul medico-legal se semnează de toți cei care au participat la întocmirea lui, atunci cînd nu exista deosebiri de păreri. Dacă exista deosebiri de păreri, fiecare va expune și motiva în scris părerea sa.
Rapoartele de expertiza sau de constatare medico-legală vor purta antetul și ștampila unității medico-legale în care au fost executate și vor fi înregistrate în registrul de evidenta a expertizelor și constatărilor medico-legale.
Articolul 57
Certificatele medico-legale se eliberează de unitățile medico-legale sau de unitățile sanitare în care lucrează medicii delegați. Ele pot fi folosite în fața organelor de urmărire penală, instanțelor de judecată sau organelor administrative ori obștești cu activitate jurisdicțională.
Articolul 58
Identitatea persoanelor examinate se va stabili în baza buletinului de identitate sau adeverintei temporare de identitate a carei serie și număr se va menționa în certificatul eliberat.
Dacă persoana examinata nu prezintă buletinul de identitate sau adeverinta temporară de identitate se va menționa acest fapt în certificat, iar pentru identificare se vor lua impresiunile digitale de la indexul sting, atît pe certificat cît și pe copia rămasă în serviciu.
Articolul 59
În cazurile în care organele în drept cer sa li se dea concluzii imediat după efectuarea lucrării, unitatea medico-legală va inainta raportul de expertiza sau de constatare medico-legală de îndată sau cel mult în 3 zile de la data executării lucrării.
Dacă în acest termen nu pot fi formulate concluzii definitive raportul va fi înaintat cu concluzii provizorii, urmînd ca raportul cu concluziile definitive să fie înaintat de îndată ce va putea fi întocmit. Concluziile provizorii vor arata numai datele ce se pot deduce din lucrările efectuate.
Articolul 60
Unitățile medico-legale au îndatorirea sa trimită rapoartele organelor în drept care au dispus expertiza sau constatarea medico-legală în termenul fixat de acestea, cu excepția cazurilor specificate în art. 59 alin. 2 urmînd ca și în alte cazuri termenul de prelungire sa nu depășească 6 saptamini pentru expertiza sau 10 zile pentru constatări medico-legale în afară împrejurărilor excepționale.
Articolul 61
Dispozițiile art. 23, 25, 27, 53 alin. 1 și 55 se aplică și medicilor delegați, precum și celorlalți membri ai comisiei de expertiza sau constatare medico-legală.
Articolul 62
Instrucțiunile prevăzute de art. 18, precum și orice alte instrucțiuni ce se vor emite de Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale cu privire la activitatea instituțiilor și serviciilor medico-legale vor fi avizate de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.