Acordul din 16 noiembrie 1994

Articolul 1

Definiții

În prezentul acord:

a) Termenul investitor înseamnă oricare persoana fizica care este cetățean al unei părți contractante și orice persoană juridică constituită în conformitate cu legislația uneia dintre părțile contractante pe teritoriul căreia se efectuează investiția.

b) Termenul investiție cuprinde toate tipurile de active pe care le investesc investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante în conformitate cu legislația acesteia și, în particular:

- proprietate mobiliară și imobiliară (clădiri, construcții, instalații și alte valori materiale) și drepturi patrimoniale corespunzătoare, inclusiv dreptul de gaj;

- mijloace bănești, precum și acțiuni, plasamente și alte forme de participare la societăți;

- drepturi de creanta asupra mijloacelor financiare plasate pentru crearea de valori economice sau servicii care au o valoare economică;

- drepturi de autor, drepturi de invenții, modele industriale, mărci de comerț sau de servicii, nume comerciale, precum și tehnologii și "know-how";

- drepturi pentru efectuarea de activități economice, acordate pe bază de lege sau de contract, inclusiv, în particular, drepturi de explorare, prelucrare și exploatare a resurselor naturale.

c) Termenul venituri înseamnă sumele obținute ca rezultat al investițiilor, incluzind, în particular, profit (cota de profit), dividende, dobinzi, onorarii din licențe și comisioane, plati pentru asistența tehnica și service tehnic și alte onorarii.

d) Termenul teritoriu desemnează:

- pentru România: teritoriul României, inclusiv marea teritorială, precum și zona economică exclusiva, asupra cărora România, în concordanta cu legislația sa și cu dreptul internațional, își exercită suveranitatea, drepturile suverane și jurisdicția;

- pentru Turkmenistan: teritoriul Turkmenistanului, inclusiv apele teritoriale, platforma maritima și zona economică, asupra cărora Turkmenistanul, în conformitate cu legislația sa și cu dreptul internațional, își exercită drepturile suverane și jurisdicția.

Articolul 2

Promovare, admitere

1. Fiecare parte contractantă va promova pe teritoriul sau investițiile investitorilor celeilalte părți contractante și va admite asemenea investiții conform legislației sale.

2. Fiecare dintre părțile contractante va facilita, în conformitate cu legislația sa, obținerea aprobărilor necesare în legătură cu investiția care se realizează pe teritoriul sau, inclusiv pentru angajarea, la alegerea investitorului, a personalului de conducere și a personalului tehnic, indiferent de naționalitate.

Articolul 3

Protejare, tratament

1. Fiecare dintre părțile contractante se obliga să asigure pe teritoriul sau un tratament echitabil, egal, și protecție în legătură cu investițiile investitorilor celeilalte părți contractante și nu va încalcă managementul și dreptul de decizie asupra investițiilor celeilalte părți contractante prin adoptarea de măsuri nerezonabile sau discriminatorii.

2. Tratamentul menționat la alin. 1 al prezentului articol va fi nu mai puțin favorabil decît tratamentul care se acordă investițiilor propriilor investitori sau investitorilor oricărui stat terț și activității în legătură cu astfel de investiții.

3. Tratamentul cel mai favorabil, care se acordă, în conformitate cu alin. 2 din prezentul articol, nu se va extinde și avantajelor pe care le acorda sau le va acorda în viitor o parte contractantă:

a) în legătură cu participarea la o zona de comerț liber, la o uniune vamală sau economică;

b) în baza unei convenții internaționale de evitare a dublei impuneri sau a altor înțelegeri referitoare la probleme de impozitare;

c) în baza unei înțelegeri în legătură cu comerțul de frontieră.

Articolul 4

Transferuri

1. Fiecare dintre părțile contractante, în conformitate cu legislația sa, va garanta investitorilor celeilalte părți contractante, după plata de către aceștia a impozitelor și taxelor corespunzătoare, transferul nerestrictionat în străinătate al părților legate de investiții și, în particular, al:

a) veniturilor, asa cum au fost ele definite la lit. c) a art. 1 al prezentului acord;

b) sumelor care se plătesc pentru rambursarea împrumuturilor, recunoscute de ambele părți contractante ca fiind investiții;

c) sumelor obținute de investitor în legătură cu lichidarea parțială sau totală, sau vânzarea investițiilor.

d) sumelor din despăgubirea prejudiciului și pierderilor în conformitate cu art. 5 al prezentului acord.

2. Cu toate prevederile alin. 1 al prezentului articol, fiecare parte contractantă, în situații financiare deosebite, poate impune restrictii valutare în conformitate cu legislația sa și în conformitate cu Statutul Fondului Monetar Internațional.

3. Dacă nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua la cursul de schimb folosit la data transferului, în conformitate cu reglementările valutare în vigoare ale părții contractante pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția.

Articolul 5

Expropriere

1. Investițiile investitorilor unei părți contractante, care se efectuează pe teritoriul celeilalte părți contractante, nu pot fi expropriate, naționalizate sau supuse unor măsuri cu același efect ca cel al exproprierii sau naționalizarii (în continuare denumite expropriere), cu excepția cazurilor când asemenea măsuri se iau în interes public, în modalitatea legal stabilită, fiind nediscriminatorii și însoțite de plată unei despăgubiri prompte, adecvate și efective.

Despăgubirea trebuie să corespundă valorii reale a investițiilor expropriate din ziua premergătoare zilei luării hotărârii sau când oficial s-a anuntat hotărârea referitoare la expropriere. Despăgubirea se va plati fără întârziere nejustificată, în valută liber convertibilă în care s-a efectuat investiția, va include, de asemenea, dobinda uzuală a băncii centrale, calculată până la data plății, și se va transfera liber de pe teritoriul unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante.

2. Dacă investițiile investitorilor unei părți contractante au suferit pierderi pe teritoriul celeilalte părți contractante datorită războiului, stării de necesitate, rebeliunii sau altor situații asemănătoare, partea contractantă pe teritoriul căreia s-a efectuat investiția, în cazul luării de către aceasta de măsuri pentru compensarea pierderii sau a altor măsuri corespunzătoare, va acorda acestor investitori un tratament nu mai puțin favorabil decît cel acordat investitorilor proprii și/sau oricăror investitori ai unui stat terț.

Articolul 6

Aplicarea acordului

Prezentul acord se va aplica, de asemenea, investițiilor efectuate pe teritoriul unei părți contractante, în conformitate cu legislația sa, de către investitorii celeilalte părți contractante, până la intrarea în vigoare a acestui acord. Acordul nu se va aplica însă diferendelor apărute până la intrarea în vigoare a acordului.

Articolul 7

Alte obligații

1. Dacă legislația unei părți contractante acorda investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante condiții mai favorabile decît cele prevăzute în prezentul acord, atunci aceasta legislație, întrucît este mai favorabilă, va prevala prezentului acord.

2. Fiecare parte contractantă va respecta orice obligație pe care și-o poate asuma în legătură cu investițiile aprobate de către aceasta pe teritoriul sau.

Articolul 8

Principiul subrogarii

Dacă o parte contractantă sau reprezentantul desemnat de ea pe baza garanției acordate de ea în legătură cu investiția investitorului acestei părți contractante efectuează plata despăgubirii investitorului, aceasta parte contractantă sau reprezentantul desemnat de ea obține, în virtutea principiului subrogarii, drepturile și obligațiile corespunzătoare ale investitorului, care se bazează pe prevederile prezentului acord.

Articolul 9

Soluționarea diferendelor între o parte contractantă și investitorul celeilalte părți contractante

1. Diferendele dintre o parte contractantă și investitorul celeilalte părți contractante, care apar în legătură cu investițiile, inclusiv diferendele în problemele privind cuantumul, condițiile și modalitatea de plată a despăgubirii, se vor soluționa, pe cît posibil, pe calea tratativelor.

2. Dacă diferendele nu se vor soluționa în acest mod în timp de 6 luni de la data comunicării scrise de către una dintre părțile la diferend, diferendul se poate supune, la alegerea investitorului:

a) unei instanțe judecătorești competente sau arbitrajului părții contractante pe teritoriul căreia s-a realizat investiția;

sau

b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la investiții, în conformitate cu Convenția pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă pentru semnare la Washington la 18 martie 1965, în cazul când ambele părți contractante sunt parte la convenția sus-menționată;

sau

c) unui tribunal arbitral ad-hoc, în conformitate cu regulile Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL), luând în considerare toate îmbunătățirile adoptate de ambele părți contractante în momentul adresarii cererii de declansare a acțiunii procedurale arbitrale.

3. În timpul procedurii arbitrale sau al executării hotărârii tribunalului arbitral, partea contractantă participanta la diferend nu va invoca, drept argument, faptul ca investitorul celeilalte părți contractante a obținut, parțial sau total, despăgubirea pe bază de asigurare, pentru pierderea pricinuită.

Articolul 10

Soluționarea diferendelor dintre părțile contractante

1. Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord se vor soluționa pe cale diplomatică.

2. Dacă ambele părți contractante nu pot ajunge la un acord în termen de 6 luni de la declanșarea diferendului dintre ele, acest diferend, la solicitarea uneia dintre părțile contractante, se va prezenta spre examinare la un tribunal arbitral.

3. Tribunalul arbitral este compus din trei arbitri și se constituie separat pentru fiecare caz concret, astfel: în decurs de doua luni de la data primirii de către una dintre părțile contractante a înștiințării scrise a celeilalte părți contractante cu privire la transmiterea diferendului la tribunalul arbitral, fiecare dintre părțile contractante numește cîte un arbitru. Acești doi arbitri, în decurs de doua luni de la data numirii celui de-al doilea arbitru, aleg al treilea arbitru - cetățean al unui stat terț, care are legături diplomatice cu ambele părți contractante -, care, cu acordul părților contractante, va fi numit președinte al tribunalului arbitral.

4. Dacă tribunalul arbitral nu se constituie în decurs de 4 luni de la data primirii înștiințării scrise privind supunerea diferendului la tribunalul arbitral, oricare dintre părțile contractante, în lipsa altei înțelegeri, poate să propună președintelui Curții Internaționale de Justiție de la Haga să efectueze numirea necesară. Dacă președintele este cetățean al uneia dintre părțile contractante sau dacă dintr-o alta cauza nu poate îndeplini funcția menționată, atunci numirea necesară poate fi propusă urmatorului membru al Curții Internaționale de Justiție cu funcția cea mai mare, care nu este cetățean al nici uneia dintre părțile contractante.

5. Tribunalul arbitral își stabilește singur regulile de procedura. El adopta hotărâri în conformitate cu prevederile prezentului acord și cu principiile general recunoscute ale dreptului internațional.

6. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit și ale reprezentării sale în instanța. Cheltuielile legate de președinte și alte cheltuieli se vor suporta de către părțile contractante în cote egale.

7. Hotărârile tribunalului arbitral sunt definitive și obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

Articolul 11

Dispoziții finale

1. Prezentul acord va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data la care părțile contractante și-au notificat reciproc, printr-un schimb de note, ca cerințele lor legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord au fost îndeplinite. El va rămâne în vigoare timp de 10 ani. Dacă, cu 12 luni înainte de expirarea acestui termen, nu se va prezenta o notificare oficială privind denunțarea, acordul se va considera prelungit în aceleași condiții pentru următoarea perioada de 10 ani.

2. În cazul unei notificări oficiale cu privire la denunțarea prezentului acord, prevederile art. 1-10 vor rămâne în vigoare în următoarea perioada de 10 ani pentru investițiile efectuate înainte de a se face notificarea oficială.

Drept pentru care semnatarii de mai jos, autorizați de către guvernele lor, au semnat prezentul acord.

Semnat la București la 16 noiembrie 1994, în doua exemplare originale, în limbile română, turkmena și rusa, toate textele având aceeași valabilitate. În caz de diferențe în interpretarea textelor prezentului acord, textul în limba rusa va prevala.

Pentru Guvernul României,

Florin Georgescu,

ministru de stat,

ministrul finanțelor

Pentru Guvernul Turkmenistanului,

V.G. Otcertov,

vicepreședinte al

Cabinetului de Miniștri