Decizia nr. 88/2002
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Popa - președinte
Costica Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stanoiu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Mirela Malacu în Dosarul nr. 1.798/2001 al Judecătoriei Tulcea.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate, ca fiind neîntemeiată. Se apreciază ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor art. 41 din Constituție, deoarece acțiunea pauliana reprezintă un mijloc juridic prin care se da expresie atât funcției de gaj general, îndeplinită de patrimoniul debitorului, cat și limitarilor ce se pot aduce dreptului de proprietate și libertății contractuale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 24 septembrie 2001, pronunțată în Dosarul nr. 1.798/2001, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Mirela Malacu într-o cauza civilă ce are ca obiect o acțiune pauliana.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arata ca: "Dreptului de proprietate ce conferă titularului cele trei prerogative constând în: posesie, folosință și dispoziție, precum și principiului stabilitatii derivând din contractele legal încheiate, li se aduce prin prevederile art. 975 Cod civil o limitare și chiar o stirbire, textul fiind general, deci, necontinand toate condițiile concrete și prealabile care ar face admisibilă acțiunea pauliana.
Exercitarea acestei acțiuni în aceste condiții de către orice creditor chirografar se face cu încălcarea dreptului fundamental privitor la proprietatea privată reglementat de prevederile art. 41 din Constituția României."
Instanța de judecată, exprimandu-și opinia, apreciază ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, apreciind ca susținerea autorului excepției "nu are temei juridic", considera excepția ca fiind nefondata.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepția este neîntemeiată. Se apreciază ca acțiunea pauliana, ca "expresie a principiului exercitării cu buna-credința a drepturilor și libertăților constituționale", se înscrie "între limitarile legale care se pot aduce dreptului de proprietate și principiului libertății contractuale" și deci nu contravine art. 41 din Constituție.
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 975 din Codul civil, care au următorul conținut: "Ei (creditorii) pot asemenea, în numele lor personal, sa atace actele viclene, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor."
Textul constituțional invocat de autorul excepției ca fiind încălcat este art. 41, potrivit căruia:
"(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor." [...]
Examinând excepția, Curtea constata ca dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 41, referitoare la protecția proprietății private. În acest sens Curtea retine ca, în conformitate cu art. 1 alin. (3) din Constituție, statul, în calitate de garant al drepturilor și libertăților, trebuie să asigure o protecție reală și nediscriminatorie a drepturilor legale ale tuturor cetățenilor săi. Prin textul de lege criticat nu se instituie "o limitare" sau "o stirbire" a dreptului de proprietate, astfel cum se susține de autorul excepției, ci se reglementează un mijloc juridic (acțiunea pauliana) prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice făcute în frauda drepturilor sale de către debitor. Aceasta deoarece legiuitorul nu poate să tolereze frauda debitorului care, prin micșorarea patrimoniului sau, cauzează o dăuna creditorului. De aceea, creditorul poate să urmărească repararea prejudiciului, indreptandu-se atât împotriva debitorului, cat și împotriva complicilor săi (terții).
De altfel, interdicția cu privire la crearea, prin mijloace frauduloase, a unei stări de insolvabilitate a debitorului constituie o sancțiune care intervine tocmai pentru a proteja dreptul de proprietate și libertatea contractuală. Asadar, dispozițiile art. 975 din Codul civil instituie o garanție legală a exercitării de către debitor a obligațiilor sale cu bunacredinta.
Curtea constata, de asemenea, ca textul legal criticat da expresie principiului exercitării cu buna-credința a drepturilor și libertăților constituționale. Astfel fiind, excepția este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al
art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Mirela Malacu în Dosarul nr. 1.798/2001 al Judecătoriei Tulcea.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2002.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.