Normele din 13 februarie 2002
privind contaminantii din alimente
prezumat în vigoare
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
În sensul prezentelor norme contaminant reprezintă orice substanța care nu se adauga în mod intentionat alimentelor, prezenta în acestea ca rezultat al producției (inclusiv activitățile privind creșterea plantelor, creșterea animalelor și medicina veterinara), fabricației, prelucrării, preparării, tratamentelor, impachetarii, ambalarii, transportului sau manipulării acestora ori ca rezultat al contaminarii mediului înconjurător. Materiile străine, cum ar fi fragmentele de insecte, parul de animale etc., nu sunt incluse în aceasta definiție.
Prezentele norme nu se aplică la contaminantii care fac obiectul unor reglementări românești specifice.
Articolul 2
Se interzice plasarea pe piața a alimentelor care conțin un contaminant într-o cantitate inacceptabila din punct de vedere al sănătății publice și în special pe plan toxicologic.
Limita contaminantului se menține cat mai scăzută prin respectarea metodelor corespunzătoare în timpul tuturor etapelor menționate la art. 1 alin. (1).
În scopul protejării sănătății publice și conform alin. (1) toleranțele maxime pentru contaminantii specifici se vor stabili de Ministerul Sănătății și Familiei în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.
Articolul 3
Comercializarea alimentelor care respecta prezentele norme sau prevederile specifice adoptate în conformitate cu acestea nu poate fi interzisă, restrânsă ori împiedicată din motive legate de nivelul de contaminare.
Capitolul 2 Limite maxime ale contaminantilor prezenți în diferite alimente
Articolul 4
Limitele maxime pentru anumiti contaminanti prezenți în diferite produse alimentare sunt enumerate în anexa nr. I.
Articolul 5
a) În urma desfacerii pe piața produsele indicate în anexa nr. I nu trebuie să conțină niveluri de contaminanti mai mari decât cele specificate în aceasta.
b) Limitele maxime prevăzute pentru produsele stabilite la pct. I.2.1.1.1 și I.2.1.2.1 din anexa nr. I sunt de asemenea aplicabile la produsele derivate din prelucrarea acestora, ținând seama că nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru asemenea produse.
c) Pentru produsele lactate uscate, prelucrate sau compuse din mai multe ingrediente limita maxima aplicabilă se stabilește ca fiind cea de la pct. I.2.1.3 din anexa nr. I, pentru lapte, luând în considerare concentrarea datorată procesului de uscare, din prelucrarea acestor produse lactate, sau concentrația lor în ingredientele care provin din lapte, ținând seama că nu sunt stabilite limite maxime specifice pentru asemenea produse lactate uscate, prelucrate sau compuse.
Ministerul Sănătății și Familiei poate autoriza provizoriu desfacerea pe piața a salatei și spanacului, produse intern și destinate consumului, care conțin limite de nitrati mai mari decât cele stabilite la pct. 1.1 din anexa nr. I, astfel încât codurile de buna practica să se aplice pentru atingerea progresiva a limitelor stabilite.
Cu privire la produsele menționate la pct. I.2.1 din anexa nr. I sunt interzise următoarele:
a) amestecul produselor care respecta limitele maxime stabilite în anexa nr. I cu produsele care depășesc aceste limite maxime sau amestecul produselor supuse metodei sortarii ori altor tratamente fizice cu produsele destinate consumului uman direct sau ca ingredient în produsele alimentare;
b) utilizarea produselor care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.1, I.2.1.2.1 și I.2.1.3 din anexa nr. I ca ingrediente pentru fabricarea altor produse alimentare;
c) decontaminarea produselor prin tratamente chimice.
Arahidele, fructele în coaja și fructele uscate care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.1 din anexa nr. I și cerealele care nu respecta limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.2.1 din aceeași anexa pot fi plasate pe piața, cu îndeplinirea următoarelor condiții:
a) aceste produse:
- sa nu fie destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produsele alimentare;
- să respecte limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.2 din anexa nr. I pentru arahide și la pct. I.2.1.1.3 din aceeași anexa pentru fructe în coaja și fructe uscate;
- să fie supuse unui tratament secundar de sortare sau altor tratamente fizice și, după acest tratament, limitele maxime stabilite la pct. I.2.1.1.1 și I.2.1.2.1 din anexa nr. I sa nu fie depășite și acest tratament sa nu provoace alte reziduuri nocive;
b) destinația acestor produse se evidențiază clar prin etichetarea care conține indicația "produsul se supune tratamentului de sortare sau altor tratamente fizice pentru a reduce nivelul de contaminare cu aflatoxine înainte de consum sau utilizare ca ingredient în produsele alimentare".
Capitolul 3 Metode de prelevare a probelor și de analiza utilizate în controlul oficial al concentratiilor de aflatoxine din alimente
Articolul 6
Prelevarea probelor efectuată în timpul controlului oficial al limitelor de aflatoxine în alimente se efectuează conform metodelor descrise în anexa nr. II.
Articolul 7
Pregătirea probelor și metodele de analiza utilizate în controlul oficial al limitelor de aflatoxine din alimente se efectuează în conformitate cu criteriile descrise în anexa nr. III.
Articolul 8
Anexele nr. I-III fac parte integrantă din prezentele norme.
Anexa I ────────
la norme ────────── LISTA cuprinzând limitele maxime pentru anumiti contaminanti prezenți în alimente Contaminanti de origine agricolă 1. Nitrati 1.1 Legume proaspete Produsul Limitele maxime de nitrați1) (mg NO3/kg produs proaspăt) Spanac2) (Spinacia oleracea L.) recoltat de la 1 noiembrie la 31 martie 3.000 recoltat de la 1 aprilie la 31 octombrie 2.500 Produsul Limitele maxime de nitrați1) (mg NO3/kg produs proaspăt) Salată verde recoltată de la 1 octombrie la 31 martie 4.500 (Latuca Sativa L.) recoltată de la 1 aprilie la 30 septembrie, 3.500 (salată cultivată în seră și salată cultivată în câmp deschis) cu excepția salatei cultivate în câmp deschis, recoltată de la 1 mai la 31 august 2.500 1) Limitele maxime nu se aplică la alimente, în special la cele preparate pentru sugari și copii de vârsta mica. 2 ) Limitele maxime pentru spanacul proaspăt nu se aplică la spanacul proaspăt destinat prelucrării, care este direct transportat în vrac din camp până la unitatea de prelucrare. 1.2. Alte legume prelucrate destinate consumului Produsul Limitele maxime de nitrați1) (mg NO3/kg produs proaspăt) Spanac conservat, congelat sau refrigerat 2.000 1) Limitele maxime nu se aplică la alimente, în special la cele preparate pentru sugari și copii de vârsta mica. 2. Micotoxine 2.1. Aflatoxine Produsul Aflatoxine: limite maxime admise1) (μg/kg) Modul de prelevare a probelor Metoda de analiză B1 B1+B2+G1+G2 M1 2.1.1. Arahide, fructe în coajă și fructe uscate - 2.1.1.1. Arahide, fructe în coajă și fructe uscate și produsele obținute din prelucrarea lor, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produsele alimentare 22) 42) - art. 6 și 7 anexa nr. II 2.1.1.2. Arahide destinate supunerii unui tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate ca ingredient în produsele alimentare 82) 152) - art. 6 și 7 anexa nr. II 2.1.1.3. Fructe în coajă și fructe uscate destinate supunerii unui tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate ca ingredient în produsele alimentare 52) 102) - art. 6 și 7 anexa nr. II 2.1.2. Cereale (inclusiv hrișcă, Fagopyrum sp.) 2.1.2.1. Cereale (inclusiv hrișcă, Fagopyrum sp.) și produsele obținute din prelucrarea lor, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produsele alimentare 2 4 - art. 6 și 7 anexa nr. II 2.1.2.2. Cereale (inclusiv hrișcă, Fagopyrum sp.) destinate supunerii unui tratament de selectare sau altor metode fizice înainte de a fi consumate ori utilizate ca ingredient în produsele alimentare - - - art. 6 și 7 anexa nr. II 2.1.3. Lapte (lapte crud, lapte destinat fabricării produselor pe bază de lapte, lapte de consum tratat termic conform reglementărilor în vigoare) - - 0,05 art. 6 și 7 anexa nr. II 1 ) Limitele maxime nu se aplică la alimente, în special la cele preparate pentru sugari și copii de vârsta mica. 2 ) Limitele maxime se aplică pentru secțiunea arahide, fructe în coaja sau fructe uscate destinate consumului. Dacă sunt analizate fructele întregi, interpretarea rezultatelor obținute se realizează presupunandu-se ca întreaga contaminare se afla în secțiunea destinată consumului în momentul evaluării conținutului în secțiunea destinată consumului.
Anexa II ────────
la norme ────────── METODE de prelevare a probelor utilizate pentru controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente 1. Scopul și domeniul de aplicare Probele destinate controlului oficial al limitelor de aflatoxine din alimente trebuie prelevate în conformitate cu metodele descrise mai jos. Probele globale astfel obținute sunt considerate reprezentative pentru loturile respective. Respectarea limitelor maxime stabilite în prezentele norme este determinata pe baza limitelor determinate în probele de laborator. 2. Definiții Lot - cantitatea de aliment identificabila, livrata o singură dată și determinata de agentul responsabil pentru a prezenta caracteristici comune, cum ar fi: originea, varietatea, tipul de ambalaj, ambalatorul, expeditorul sau marcajul. Sublot - partea desemnată dintr-un lot mare pentru aplicarea metodei de prelevare a probei pe partea desemnată respectiva. Fiecare sublot trebuie separat fizic și să fie identificabil. Proba elementara - cantitatea de material prelevata dintr-un singur punct al lotului sau sublotului. Proba globală - totalul combinat al tuturor probelor elementare prelevate din lot sau sublot. Proba de laborator - proba destinată laboratorului (subproba). 3. Prevederi generale 3.1. Personalul Prelevarea probelor se va efectua de persoane autorizate, conform reglementărilor în vigoare. 3.2. Materialele care vor fi prelevate Fiecare lot supus examinării va trebui prelevat separat. Conform prevederilor specifice de la pct. 5 loturile mari trebuie subdivizate în subloturi care vor fi prelevate separat. 3.3. Măsuri de precautie necesare În cursul prelevarii probelor și al pregătirii probelor de laborator trebuie luate măsurile de precautie necesare pentru a se evita orice modificări care ar putea schimba conținutul de aflatoxine, determinarea analitica sau reprezentativitatea probei globale. 3.4. Esantioane elementare În măsura posibilităților esantioanele elementare se vor preleva din diferite puncte ale lotului sau sublotului. Abaterea de la aceasta regula trebuie semnalata într-un proces-verbal, conform specificatiilor de la pct. 3.8. 3.5. Pregătirea probei globale și a probelor de laborator (subprobe) Proba globală se obține prin amestecul corespunzător al probelor elementare. După amestec proba globală trebuie divizata în subprobe egale, conform prevederilor specifice de la pct. 5. Amestecul este un proces necesar pentru garantarea faptului ca fiecare subproba conține părți ale întregului lot sau sublot. 3.6. Probele identice Probele identice utilizate în scopul controlului, dreptului la recurs și al arbitrajului vor fi prelevate din proba de laborator omogenizata, cu condiția ca aceasta procedura să fie în conformitate cu reglementările în vigoare privind prelevarea probelor. 3.7. Ambalarea și transmiterea probelor de laborator Fiecare proba de laborator va fi introdusă într-un recipient curat, închis, care să asigure o protecție adecvată împotriva contaminarii și pagubelor ce se pot produce în timpul transportului. Trebuie luate toate măsurile de precautie necesare pentru ca în timpul transportului sau depozitarii sa nu se producă modificări în compozitia probei de laborator. 3.8. Etansarea și etichetarea probelor de laborator Fiecare proba prelevata în scopul utilizării oficiale va fi închisă etans la locul de prelevare și identificata conform reglementărilor în vigoare respective. Pentru fiecare prelevare se va tine evidenta, ceea ce va permite o identificare sigura a fiecărui lot, care va conține data și locul prelevarii, precum și orice alte informații suplimentare care ar putea fi de ajutor analistului. 4. Prevederi explicative 4.1. Diferite tipuri de loturi Mărfurile alimentare pot fi comercializate în vrac, în containere sau în ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul etc.). Metoda de prelevare a probelor se poate aplica tuturor mărfurilor plasate pe piața, indiferent de forma în care sunt comercializate. Fără a aduce prejudicii prevederilor specifice menționate la pct. 5, formula de mai jos se poate utiliza ca ghid pentru prelevarea probelor din loturile comercializate în ambalaje individuale (saci, pungi, ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul etc.): Frecventa prelevarii probei = (masa lotului x masa probei elementare)/(masa probei globale x masa unui ambalaj individual) - Masa este exprimată în kg - Frecventa prelevarii de probe (FP): fiecare "n" sac sau punga din care trebuie să se preleveze proba elementara (zecimalele trebuie rotunjite la numărul întreg cel mai apropiat). 4.2. Masa probei elementare Dacă nu s-au menționat alte specificății la pct. 5, proba trebuie să aibă o masa de aproximativ 300 g. În cazul loturilor în ambalaje destinate vânzării cu amănuntul masa probei elementare depinde de masa ambalajului respectiv. 4.3. Numărul de probe pentru loturi mai mici de 15 tone Numărul probelor elementare de prelevat depinde de masa lotului, cu o valoare minima de 10 și maxima de 100, dacă nu s-a definit altfel la pct. 5. Tabelul următor conține valorile ce pot fi utilizate la determinarea numărului de probe elementare de prelevat. Masa lotului (în tone) Numărul de probe elementare <= 0,1 10 > 0,1 - <= 0,2 15 > 0,2 - <= 0,5 20 > 0,5 - <= 1,0 30 > 1,0 - <= 2,0 40 > 2,0 - <= 5,0 60 > 5,0 - <= 10,0 80 > 10,0 - <= 15,0 100 5. Prevederi specifice 5.1. Prezentarea generală a metodei de prelevare a probelor pentru arahide, fructe în coaja, fructe deshidratate și cereale Tabelul nr. 2 - Subdivizarea loturilor în subloturi în funcție de produs și de masa lotului Produsul Masa lotului (în tone) Masa sau numărul de subloturi Numărul de probe elementare Proba globală Masa/kg Smochine uscate și alte fructe uscate >= 15 15-30 tone 100 30 < 15 - 10-100*) <= 30 Arahide, fistic, nuci braziliene și alte fructe în coajă >= 500 100 tone 100 30 > 125 și < 500 5 subloturi 100 30 >= 15 și <= 125 25 tone 100 30 < 15 - 10-100*) <= 30 Cereale >= 1.500 500 tone 100 30 > 300 și < 1.500 3 subloturi 100 30 >= 50 și <= 300 100 tone 100 30 < 50 - 10-100*) 1-10 Smochine uscate Cereale (masa lot ≥ 50 tone) 5.2.1. Metoda de prelevare a probelor: - conform tabelului nr. 2 de la pct. 5.1 fiecare lot trebuie subdivizat în subloturi, cu condiția ca aceste subloturi să poată fi separate fizic. Având în vedere ca masa lotului nu este întotdeauna un multiplu exact al masei subloturilor, masa sublotului poate depăși masa indicată cu maximum 20%; - fiecare sublot trebuie prelevat separat; - numărul probelor elementare: 100. În cazul loturilor mai mici de 15 tone numărul probelor elementare ce trebuie prelevate depinde de masa lotului, cu o valoare minima de 10 și una maxima de 100 (pct. 4.3); - masa probei globale = 30 kg, care înainte de macinare trebuie amestecata și divizata în 3 subprobe egale de 10 kg (divizarea în 3 subprobe nu este necesară în cazul arahidelor, fructelor în coaja și al fructelor uscate destinate sortarii sau altui tratament fizic; totuși aceasta va depinde de disponibilitatea echipamentelor care pot omogeniza o proba de 30 kg). Probele globale care nu depășesc 10 kg nu trebuie divizate în subprobe; - proba de laborator: o subproba de 10 kg (fiecare subproba trebuie macinata fin și amestecata bine, separat, pentru ca astfel să se poată realiza omogenizarea completa, în conformitate cu prevederile stabilite în anexa nr. III); - în cazul în care metoda de prelevare a probelor descrisă mai sus nu poate fi aplicată fără a cauza consecințe economice care decurg din deteriorarea lotului (din cauza formelor de ambalare, a mijloacelor de transport etc.), aceasta poate fi înlocuită cu o metoda alternativa de prelevare, cu condiția ca prelevarea să fie cat mai reprezentativa și ca metoda aplicată să fie descrisă și solid documentata. 5.2.2. Acceptarea unui lot sau sublot: ● în cazul arahidelor, fructelor în coaja și al fructelor uscate destinate sortarii sau altor tratamente fizice: - acceptate dacă proba globală sau media subprobelor este în conformitate cu limita maxima; - respinse dacă proba globală sau media subprobelor depășește limita maxima; ● pentru arahidele, fructele în coaja, fructele uscate și cerealele destinate consumului uman direct: - acceptate dacă nici una dintre subprobe nu depășește limita maxima; - respinse dacă una sau mai multe subprobe depășesc limita maxima; ● în cazul în care proba globală este mai mica de 10 kg: - acceptată dacă proba este în conformitate cu limita maxima; - respinsă dacă proba depășește limita maxima. 5.3. Alte fructe în coaja, în afară de arahide, fistic și nuci braziliene Fructe uscate, altele decât smochinele Cereale (masa lot sub 50 tone) 5.3.1. Metoda de prelevare a probelor Procedura descrisă la pct. 5.2.1 poate fi aplicată și acestor produse. Totuși, având în vedere incidența scăzută a contaminarii acestor produse și/sau a noilor forme de ambalaje în care pot fi comercializate, pot fi aplicate și metode de prelevare a probelor mai simple. În cazul loturilor de cereale mai mici de 50 tone se poate utiliza o metoda de prelevare și în funcție de masa lotului, care consta în utilizarea a 10 până la 100 de probe elementare de 100 g fiecare, care insumate reprezintă o proba globală de la 1 la 10 kg. Valorile din tabelul următor pot fi utilizate la determinarea numărului de probe elementare de prelevat. Tabelul nr. 3 - Numărul de probe elementare pentru prelevare, în funcție de masa lotului de cereale Masa lotului (în tone) Numărul de probe elementare <= 1 10 > 1 - <= 3 20 > 3 - <= 10 40 > 10 - <= 20 60 > 20 - <= 50 100 5.3.2. Acceptarea unui lot sau sublot Vezi pct. 5.2.2. 5.4. Lapte 5.4.1. Metoda de prelevare a probelor Prelevarea probelor în conformitate cu reglementările în vigoare privind anumite metode de analiza și testare a laptelui crud și a laptelui tratat termic: - numărul probelor - minimum 5; - masa probei globale - minimum 0,5 kg sau l. 5.4.2. Acceptarea unui lot sau sublot: - acceptat dacă proba medie este în conformitate cu limita maxima; - respins dacă proba medie depășește limita maxima. 5.5. Produse derivate și alimente compuse 5.5.1. Produse lactate 5.5.1.1. Metoda de prelevare a probelor Prelevarea probelor în conformitate cu reglementările în vigoare care stabilesc metode de prelevare a probelor pentru analiza chimica utilizata în controlul produselor din lapte conservat: - numărul probelor - minimum 5. Pentru celelalte produse lactate se aplică o metoda echivalenta de prelevare. 5.5.1.2. Acceptarea unui lot sau sublot: - acceptat dacă proba este în conformitate cu limita maxima; - respins dacă proba depășește limita maxima. 5.5.2. Alte produse derivate care conțin particule foarte mici, de exemplu: făina, pasta de smochine, untul de alune (distribuția omogenă a contaminarii cu aflatoxine). 5.5.2.1. Metoda de prelevare a probelor: - numărul de probe elementare - 100. În cazul loturilor mai mici de 50 tone, numărul probelor elementare trebuie să fie cuprins între 10 și 100, în funcție de masa lotului (tabelul 3 de la pct. 5.3.1.); - masa probei elementare trebui să fie de aproximativ 100 g. În cazul loturilor în ambalaje destinate vânzării cu amănuntul, masa probei depinde de masa ambalajului pentru vânzarea cu amănuntul; - masa probei globale = 1-10 kg amestecate suficient. 5.5.2.2. Numărul probelor de prelevat: - numărul probelor globale de prelevat depinde de masa lotului. Divizarea loturilor mari în subloturi se va efectua conform celor prevăzute pentru cereale la pct. 5.2; - fiecare sublot trebuie prelevat separat. 5.5.2.3. Acceptarea lotului sau sublotului: - acceptat dacă proba globală este în conformitate cu limita maxima; - respins dacă proba globală depășește limita maxima. 5.6. Alte produse derivate cu particule de dimensiuni relativ mari (distribuția eterogena a contaminarii cu aflatoxine) Pentru produsele agricole neprelucrate metoda de prelevare și acceptarea sunt în conformitate cu prevederile pct. 5.2 și 5.3.
*) În funcție de masa lotului - vezi pct. 4.3 sau 5.3.
5.2. Arahide, fistic și nuci braziliene (Bertholea excelsa)
Anexa III ────────
la norme ────────── PREGĂTIREA PROBELOR ȘI CRITERIILE pentru metodele de analiza utilizate în controlul oficial al limitelor de aflatoxine din anumite alimente 1. Introducere 1.1. Măsuri de precautie În timpul metodei de analiza trebuie evitata pe cat posibil lumina zilei, deoarece aflatoxinele se distrug sub influența razelor ultraviolete. Probele trebuie pregătite și, în special, omogenizate cu foarte multă grija, deoarece distribuția aflatoxinelor este extrem de neomogena. Pentru pregătirea materialului de testare vor fi utilizate toate probele primite de laborator. 1.2. Calculul proportiei coaja/sambure la fructele în coaja întregi Concentrația fixată pentru aflatoxine de prezentele norme se aplică părții comestibile. Concentrația de aflatoxine din partea comestibila poate fi determinata astfel: - probele de fructe în coaja pot fi decorticate și concentrația de aflatoxine se determina în partea comestibila; - modul de preparare a probei se poate aplica la fructele în coaja întregi. Metoda de prelevare a probelor și cea analitica vor estima masa samburelui de nuca din proba medie. Masa samburelui de nuca din proba medie va fi estimată după stabilirea unui factor corespunzător pentru raportul coaja de nuca/sambure de nuca, aplicat nucii întregi. Acest raport se utilizează la estimarea cantității de miez din proba medie prelevata prin metoda de pregătire și analiza a probei. Dintr-un lot se separa la întâmplare 100 de nuci întregi sau se separa din fiecare esantion. Raportul precizat se poate obține, pentru fiecare proba de laborator, prin cantarirea nucilor întregi, decojirea și recantarirea părților de coaja și de miez. Totuși raportul coaja/miez poate fi calculat de laborator prin estimarea unui număr de probe și astfel se poate folosi pentru determinarile analitice viitoare. În cazul în care o anumită proba este în contravenție cu orice limite, acest raport va trebui determinat pentru acea proba care se folosește de cele aproximativ 100 de nuci separate. 2. Tratarea probei sub forma primită în laborator La sfârșit toate probele de laborator se macina și se amesteca bine printr-un proces căruia i s-a demonstrat eficienta de omogenizare completa. 3. Subdivizarea probelor pentru măsurile de aplicare și pentru acțiunile de apărare Probele identice utilizate în măsurile de aplicare, comerț și în scopuri de arbitraj vor fi prelevate din materialul omogenizat, dacă acest lucru nu contrazice reglementările în vigoare privind prelevarea de mostre. 4. Metodele de analiza care vor fi utilizate în laborator și condițiile de control ale laboratorului 4.1. Definiții Mai jos este prezentat un număr de definiții cel mai des întrebuințate și care se utilizează în laboratoare. Cel mai des citați parametri de precizie sunt repetabilitatea și reproductibilitatea. r = repetabilitatea - valoarea sub care diferența absolută dintre rezultatele a doua teste separate, obținute în condiții de repetabilitate (de exemplu: aceeași proba, același operator, același aparat, același laborator și intervalul scurt de timp), se situeaza în limitele de probabilitate specifice (în principiu 95%); astfel, r = 2,8 x S(r) ; S(r) = deviatia standard calculată din rezultatele obținute în condiții de repetabilitate; RSD(r) = deviatia standard relativă, calculată din rezultate obținute în condiții de repetabilitate [(S(r)/x) x 100], unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor și probelor; R = reproductibilitate - valoarea sub care diferența absolută dintre rezultatele unui singur test, obținute în condiții de reproductibilitate (de exemplu, pentru materialul identic obținut de operatori în diferite laboratoare prin utilizarea metodei testului standardizat), se situeaza în limitele de probabilitate specifică (în principiu 95%); R = 2,8 S(R); S(R) = deviatia standard calculată din rezultate obținute în condiții de reproductibilitate; RSD(R) = deviatia standard relativă, calculată din rezultatele obținute în condiții de reproductibilitate [(S(R)/x) x 100], unde x este media rezultatelor tuturor laboratoarelor și probelor. ────────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.