Legea nr. 74/1995

În exercitarea profesiunii, medicul trebuie să dovedească disponibilitate, corectitudine, devotament și respect față de fiinta umană.

Medicul nu este funcționar public în timpul exercitării profesiunii medicale prin natura umanitara și liberala a acesteia.

Medicul este absolvent al unei instituții de învățământ universitar medical recunoscută de lege. Independenta profesională conferă medicului dreptul de inițiativa și decizie în exercitarea actului medical și deplina răspundere a acestuia.

La absolvirea instituției de învățământ, medicul va depune jurămîntul, în conformitate cu formularea moderna a jurământului lui Hippokrates, adoptat de Asociația Medicală Mondială în cadrul Declarației de la Geneva din anul 1975:

"O dată admis printre membrii profesiunii de medic:

Ma angajez solemn să-mi consacru viața în slujba umanității;

Voi păstra profesorilor mei respectul și recunoștință care le sunt datorate;

Voi exercita profesiunea cu constiinta și demnitate;

Sănătatea pacientilor va fi pentru mine obligație sacră;

Voi păstra secretele încredințate de pacienti chiar și după decesul acestora;

Voi menține prin toate mijloacele onoarea și nobila tradiție a profesiunii de medic;

Colegii mei vor fi frații mei;

Nu voi îngădui să se interpuna între datoria mea și pacient consideratii de naționalitate, rasa, religie, partid sau stare socială;

Voi păstra respectul deplin pentru viața umană de la inceputurile sale chiar sub amenințare și nu voi utiliza cunoștințele mele medicale contrar legilor umanității.

Fac acest jurămînt în mod solemn, liber, pe onoare!"

Profesiunea de medic poate fi exercitată de către cel care îndeplinește următoarele condiții:

a) este cetățean român, cu domiciliul în România;

b) este licențiat al unei instituții de învățământ universitar medical, în condițiile legii;

c) nu se găsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;

d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiunii.

Profesiunea de medic poate fi exercitată în România și de medici cetățeni străini, în condițiile prevăzute de prezenta lege și pe baze de reciprocitate stabilite prin convenții la care România este parte.

Exercitarea profesiunii de medic se face pe baza autorizației de libera practica, care se acordă de Ministerul Sănătății.

Autorizarea de libera practica a profesiunii de medic se acordă pe baza următoarelor acte:

a) diploma eliberata de o instituție de învățământ universitar medical acreditata, în condițiile legii;

b) certificat de cazier judiciar;

c) certificat de sănătate;

d) avizul Colegiului Medicilor din România.

Medicii care au dreptul la pensie pentru munca depusa și limita de vârsta, potrivit legii, pot fi mentinuti în activitatea profesională, la cerere, până la vârsta de 60 de ani femeile și 65 de ani bărbații, prin prelungiri anuale, acordate în condițiile art. 8, cu excepția doctorilor în medicina și a doctorilor docenti a căror activitate poate fi prelungită, în aceleași condiții, până la vârsta de 65 de ani femeile și 70 de ani bărbații.

Academicienii, profesorii, conferentiarii universitari și cercetatorii științifici gradul I și II pot continua, la cerere, activitatea până la vârsta de 65 de ani femeile și 70 de ani bărbații. Menținerea în activitate, după împlinirea acestor virste, se face cu avizul Senatului universitar, al Colegiului Medicilor din România și cu aprobarea Ministerului Sănătății și a Ministerului Învățământului.

Persoanele menționate la alin. (1) pot cere pensionarea la vârsta de 60 de ani bărbații și 55 de ani femeile, dacă este îndeplinită condiția de vechime în munca, precum și celelalte condiții prevăzute de legislația de asigurări sociale de stat.

Medicii care au depășit virstele prevăzute la alin. (1) și (2) pot profesa și în continuare, la cerere, cu autorizație de libera practica, acordată anual în condițiile art. 8, numai în sectorul privat.

Medicii din rețeaua sanitară de stat, care au împlinit vârsta de pensionare - 60 de ani femeile și 65 de ani bărbații -, nu pot deține funcții administrative de conducere: director în Ministerul Sănătății, director al direcției sanitare județene, director de spital, cu excepția celor de la spitalele clinice și de la institutele de cercetare.

Controlul și supravegherea exercitării profesiunii de medic se realizează de către Ministerul Sănătății și de către Colegiul Medicilor din România.

Colegiul Medicilor din România, prin președintele consiliului județean, respectiv al municipiului București, precum și al Consiliului Național, al Colegiului Medicilor din România este în drept sa exercite acțiunea civilă sau sa sesizeze, după caz, organele judiciare și autoritățile competente pentru urmărirea și trimiterea în judecata a persoanelor care își atribuie sau care întrebuințează fără drept titlul sau calitatea de medic, care practica în mod ilicit medicina și să se constituie ca parte civilă sau parte vătămată, după caz, potrivit legii.

Colegiul Medicilor din România se înființează ca organizație profesională, neguvernamentala, cu personalitate juridică, apolitica și fără scop patrimonial, care reprezintă interesele profesiunii de medic. Colegiul Medicilor din România acționează pentru dezvoltarea acestei profesiuni și a prestigiului ei în cadrul vieții sociale.

Colegiul Medicilor din România are autonomie instituțională și își exercită atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

Colegiul Medicilor din România cuprinde toți medicii, cetățeni români, domiciliați în România, autorizați sa practice profesiunea de medic. Medicii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt autorizați și își desfășoară activitatea în unități ale Ministerului Sănătății sau ale altor ministere cu rețea sanitară proprie, precum și în sectorul privat, sunt membri ai Colegiului Medicilor din România de la această dată.

Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul București.

Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscriși într-un registru care se publică periodic.

Medicii ajunsi la vârsta pensionării rămân înscriși, la cerere, în Colegiul Medicilor din România.

Medicii pensionari, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se pot înscrie în Colegiul Medicilor din România.

Consiliul județean are un număr de membri proporțional cu numărul medicilor înscriși în evidenta, aleși de adunarea generală, după cum urmează:

- până la 500 medici înscriși în registru 11 membri

- între 501 și 1.000 medici înscriși în registru 13 membri

- între 1.001 și 2.000 medici înscriși în registru 19 membri

- peste 2.000 medici înscriși în registru 21 membri.

Consiliul constituit la nivelul municipiului București este format din 23 de membri.

Consiliul județean are un număr de 3-11 membri supleanți, aleși de adunarea generală.

Consiliul județean, respectiv al municipiului București, va alege dintre membrii săi un birou format din președinte, trei vicepreședinți și un secretar.

Funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar sunt incompatibile cu:

a) funcția corespunzătoare dintr-un sindicat profesional;

b) funcția de director și de director adjunct al direcției sanitare;

c) funcții de conducere în structura Ministerului Sănătății (ministru, secretar de stat, șef de departament, director general, director general adjunct, director și director adjunct).

Membrii consiliului județean, respectiv al municipiului București, titulari și supleanți, se aleg pe o perioadă hotarita de adunarea generală a reprezentanților pe țara a Colegiului Medicilor din România.

Alegerea membrilor se va face prin vot secret, cu majoritatea simpla, prin participarea a minimum două treimi din numărul total al medicilor înscriși. Dacă nu se va realiza proporția de două treimi din numărul total al medicilor, la conferința pentru alegerea conducerii consiliului județean sau al municipiului București, se va organiza, după doua saptamini, o alta conferința de alegeri, indiferent de numărul participanților.

Membrii primului consiliu județean, respectiv al municipiului București, titulari și supleanți, se aleg pe o durată de 2 ani.

Consiliul județean, respectiv al municipiului București, se întrunește la convocarea președintelui, în ședințe ordinare, la interval de doua luni. În mod excepțional, la solicitarea a două treimi din numărul membrilor săi, consiliul județean, respectiv al municipiului București, poate fi convocat în ședințe extraordinare.

Deciziile consiliului județean, respectiv al municipiului București, se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

Consiliul județean, respectiv al municipiului București, exercita atribuțiile prevăzute de lege, data în competența sa, la nivelul județului sau al municipiului București, prin regulamentul de funcționare, adoptat de adunarea generală a Colegiului Medicilor din România.

În vederea exercitării atribuțiilor, consiliul județean, respectiv al municipiului București, își desfășoară activitatea în comisii, alese de adunarea generală respectiva, pe domenii de activitate sau pe specialități medicale, în conformitate cu regulamentul de funcționare adoptat de adunarea generală a Colegiului Medicilor din România.

Adunarea generală a Colegiului Medicilor din România este alcătuită din reprezentanții aleși de adunarea generală din fiecare județ și din municipiul București, prin vot direct și secret. Norma de reprezentare este de 1 la 100.

Adunarea generală a Colegiului Medicilor din România se întrunește anual.

Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România este alcătuit din cîte un reprezentant al fiecărui județ, din trei reprezentanți ai municipiului București și din cîte un reprezentant al medicilor din fiecare minister care are rețea sanitară proprie. În afară de aceștia, Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România poate fi asistat, cu rol consultativ, de către un reprezentant al Academiei de Medicina, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Justiției.

Pentru constituirea Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România este necesară prezenta a cel puțin două treimi din numărul reprezentanților stabiliți la alin. (1).

Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România asigura activitatea permanenta a acestuia, în conformitate cu legea și regulamentele proprii.

Biroul executiv este alcătuit dintr-un președinte, trei vicepreședinți și un secretar general.

Contractul de muncă al persoanei care exercită o funcție de conducere în biroul executiv al consiliului județean, respectiv al municipiului București, și al Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România se suspenda, la cererea persoanei în cauza, pe perioada cît îndeplinește funcția respectiva, cu menținerea locului de muncă.

Persoana aflată într-o situație prevăzută la alin. (1) beneficiază de vechime în munca, perioada respectiva fiind astfel considerată.

Membrii Colegiului Medicilor din România, care încalcă jurămîntul depus, legile și regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de medic și nu respecta Codul de deontologie medicală, răspund disciplinar în funcție de gravitatea abaterii și li se va aplica una dintre următoarele sancțiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) vot de blam;

d) suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni, a calității de membru al Colegiului Medicilor din România;

e) retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România și propunerea către Ministerul Sănătății pentru retragerea autorizației de practica a profesiunii de medic.

Sancțiunile prevăzute la lit. a)-c) se aplică de către consiliul județean, respectiv al municipiului București, pentru membrii lor.

Sancțiunile prevăzute la lit. d) și e) se aplică de către Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România, numai după efectuarea unei expertize de specialitate de către o comisie alcătuită din cel puțin cinci specialiști, din specialitatea persoanei în cauza, aprobată de acesta, la propunerea comisiilor de specialitate.

Concluziile anchetei și sancțiunile aplicate se comunică, în termen de 24 de ore, în mod obligatoriu, Ministerului Sănătății și persoanei juridice cu care medicul sancționat a încheiat contractul de muncă și care decid, după caz, pe baza acestora, cu privire la autorizația de libera practica a profesiunii de medic, precum și cu privire al contractul de muncă.

Consiliul județean, respectiv al municipiului București, reprezintă prima instanța, iar Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România, instanța de recurs, pentru orice litigiu sau abatere comisă de medic.

Împotriva sancțiunilor prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. a)-c) se poate introduce contestație la comisia deontologica competența, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii.

Împotriva sancțiunilor prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. d) și e) se poate introduce contestație la judecătoria în raza căreia își desfășoară activitatea medicul sancționat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancțiunii.