Decizia nr. 71/1995

Curtea Constituțională a fost sesizată la data de 30 iunie 1995 de către 27 de senatori, și anume: Victor Apostolache, Gabor Menyhert Hajdu, Sabin Ivan, Dumitru Calueanu, Șerban Sandulescu, Emil Tocaci, Matei Boila, Dumitru Mocanu, Dumitru Vasile, Ioan Lupu, Niculai Senciuc, Victor Neagu, Ștefan David, Dimitrie Popa, Marin Predila, Constantin Radu Baltazar, Karoly Ferenc Szabo, Iosif Csapo, Gabor Kozsokar, Petre Constantin Buchwald, Tiberiu Ștefan Incze, Denes Sereș, Zoltan Hosszu, Lajos Magyari, Ioan Paul Popescu, Ion Manea și Attila Verestoy, în legătură cu neconstituționalitatea Legii privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în munca.

În sesizare se susține ca proiectul de lege a fost adoptat în redactari diferite de cele două Camere ale Parlamentului, iar cu ocazia medierii s-au încălcat prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora medierea se face "prin intermediul unei comisii paritare", deoarece comisia a fost formată din 7 deputați și numai 2 senatori.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională este competența să soluționeze sesizarea care s-a înaintat cu respectarea prevederilor art. 144 lit. a) din Constituție și ale art. 17 alin. (1) din legea sa de organizare.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat punctele de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se apreciază ca legea care face obiectul sesizării a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituție, la constituirea comisiei de mediere atât Camera Deputaților, cat și Senatul desemnând același număr de membri, respectiv 7 deputați și 7 senatori. Se mai precizează ca, în speta, comisia a funcționat în prezenta majorității membrilor săi - 7 deputați și 2 senatori -, iar hotărârea a fost valabil adoptată cu majoritatea de voturi prevăzută de regulamentele celor două Camere.

Președintele Senatului, în punctul sau de vedere, considera ca sesizarea este neîntemeiată, deoarece paritatea este obligatorie numai la constituirea comisiei, hotărârile fiind adoptate cu votul majorității membrilor comisiei, ceea ce în cauza s-a realizat.

Potrivit punctului de vedere al Guvernului, sesizarea este nefondata, întrucât, cu ocazia medierii, cerința înscrisă în art. 76 alin. (1) din Constituție, referitoare la inițierea procedurii de mediere prin intermediul unei comisii paritare, a fost riguros respectata, atât Camera Deputaților, cat și Senatul desemnând, fiecare, câte un număr de 7 membri. Se menționează că la lucrările comisiei au participat 7 deputați și 2 senatori, iar hotărârea a fost adoptată cu votul celor 9 membri prezenți, neexistand divergențe asupra textelor finale propuse de comisie.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

având în vedere obiecția de neconstituționalitate din sesizarea grupului de 27 de senatori, punctele de vedere exprimate de președinții celor două Camere ale Parlamentului și de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere la soluționarea divergentelor apărute în legătură cu proiectul de lege privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în munca, prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992, ale Regulamentului Camerei Deputaților și ale Regulamentului Senatului, constata ca obiecția de neconstituționalitate nu este intemeiata.

Potrivit art. 76 alin. (1) din Constituție, dacă una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferita de a celeilalte Camere, președinții celor două Camere declanseaza procedura de mediere, prin intermediul unei comisii paritare.

Caracterul paritar al comisiei reprezintă o condiție esențială pentru alcătuirea ei, iar nu pentru adoptarea unor hotărâri.

Regulamentul Senatului stabilește în art. 58 ca din comisia de mediere fac parte 7 senatori, aceeași cifra fiind prevăzută și de art. 72 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Aceasta comisie, la fel ca toate comisiile parlamentare, lucrează, astfel cum se prevede în art. 38 din Regulamentul Senatului și în art. 50 din cel al Camerei Deputaților, în prezenta majorității membrilor. Adoptarea hotărârilor este supusă dispozițiilor art. 60 din Regulamentul Senatului și ale art. 74 din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora hotărârile comisiei se iau cu votul majorității membrilor acesteia.

Din raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere, semnat de cei doi presedinti și de membri, rezultă ca, potrivit prevederilor regulamentare, comisia a fost constituită pe baza paritara, din câte 7 membri ai fiecăreia dintre cele două Camere, situație în care condiția pusă de textul constituțional a fost îndeplinită.

Se retine ca aceasta comisie a lucrat valabil în prezenta a 9 membri, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de cele doua regulamente, iar hotărârea a fost adoptată, de asemenea, cu majoritatea voturilor membrilor. Faptul ca la dezbateri nu au participat decât 2 din cei 7 senatori desemnați ca membri nu este de natura sa atragă nulitatea hotărârii comisiei de mediere, care s-a constituit pe baza paritara și a lucrat cu respectarea prevederilor regulamentare.

Având în vedere considerentele expuse, dispozițiile art. 76 alin. (1) și ale art. 144 lit. a) din Constituție, precum și prevederile art. 17 - 20 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Constata ca Legea privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în munca este constituțională.

2. Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 18 iulie 1995 și la ea au participat Ioan Muraru, președinte, Costica Bulai, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Antonie Iorgovan, Lucian Stangu și Victor Dan Zlatescu, judecători.