Metodologia din 12 iunie 2002

1. DISPOZIȚII GENERALE

Monitorizarea solurilor și a vegetației forestiere pentru silvicultura se realizează la doua niveluri:

a) nivelul I - constituit din rețeaua transnationala (16 x 16 km) și din rețeaua naționala;

b) nivelul II - constituit din rețeaua de supraveghere intensiva.

Supravegherea stării pădurilor este coordonata pe plan european, în strânsă cooperare, de către Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (UN/ECE), prin Programul internațional de cooperare privind evaluarea și monitorizarea efectelor poluarii aerului asupra pădurilor (ICP Forests), și de către Uniunea Europeană, prin Schema Uniunii Europene privind protecția pădurilor impotriva poluarii atmosferice (anexa nr. 1).

2. MONITORIZAREA VEGETAȚIEI FORESTIERE DIN ROMÂNIA (NIVELURILE I SI II)

2.1. Rețeaua naționala (4 x 4 km)
Rețeaua naționala de sondaje permanente, amplasata sistematic în toate pădurile tarii, are o densitate de 4 x 4 km (un sondaj la 1.600 ha). Aceasta rețea este destinată atât supravegherii anuale a stării de sănătate a arborilor din cuprinsul suprafețelor de proba permanente (SPP) aferente sondajelor, cat și inventarierii statistice a pădurilor la nivel național și regional (din 5 în 5 ani). In aceasta rețea nu se desfășoară lucrări privind monitorizarea solurilor forestiere.
Un sondaj este alcătuit din doua suprafețe de proba permanente de forma circulara, amplasate la o distanta de 30 m fata de centrul SPP (pe direcția E-V în terenuri plane și pe curba de nivel în terenuri înclinate - fig. 1). Fiecare SPP conține doua cercuri concentrice cu razele de 7,98 m si, respectiv, de 12,62 m, în funcție de mărimea diametrului de baza al arborilor din cuprinsul acesteia. Atât centrul sondajului, cat și centrele suprafețelor de proba permanente sunt materializate prin borne de metal, lemn sau beton îngropate, capătul superior al acestora situandu-se la 10-15 cm deasupra solului. Pentru facilitarea identificarii bornelor sau a locului unde acestea au fost materializate (în cazul dispariției lor), la baza celui mai apropiat arbore și pe fata dinspre borna se înscriu indicativele "M(i)" (pentru centrul sondajului "i", "C(1)" și "C(2)" pentru centrele SPP(1) și SPP(2)), precum și distanta exprimată în decimetri pana la borne.
Numărul "i" al sondajului este unic în cadrul unui ocol silvic și corespunde Listei de sondaje proiectate pe hărțile amenajistice ale unităților de producție (UP). Conform acesteia, elementele de amplasare în teren ale fiecărui sondaj sunt: unitatea amenajistica (ua) în care se afla instalat sondajul, numărul celei mai apropiate borne amenajistice, unghiul format de direcția borna amenajistica-Nord cu direcția borna amenajistica-centrul sondajului (azimutul) și distanta de la borna amenajistica la centrul sondajului exprimată în metri. Traseul de la cea mai apropiată borna amenajistica pana la centrul sondajului este marcat prin puncte de vopsea materializate pe arbori la o distanta care sa permită vizibilitatea, dus-întors, la înălțimea ochiului.
In situația în care procedeul de materializare în teren a sondajului si, respectiv, a suprafețelor de proba permanente nu este respectat, precum și în situația dispariției marcajelor, a indicativelor înscrise pe arbori, a centrelor sondajelor și ale suprafețelor de proba permanente, se va proceda după cum urmează:
a) materializarea în teren a sondajului pe baza informațiilor înscrise în Lista de sondaje proiectate la nivel de ocol.
Operatorul transpune pe harta amenajistica a UP locul de amplasare a sondajului. Dacă în urma localizarii pe harta a sondajului operatorul considera ca traseul de la borna amenajistica pana la centrul sondajului este inaccesibil, acesta poate alege un alt traseu, accesibil, de la o alta borna, determinând un alt azimut, respectiv o alta distanta pana la centrul sondajului. Eventualele modificări ale elementelor de amplasare (număr de borna, azimut, distanta) se operează în lista sondajelor.
In teren, stationat în dreptul bornei, operatorul stabilește cu ajutorul busolei azimutul direcției borna-centrul sondajului, iar cu ruleta sau cu panglica măsoară distanta redusă pana la centrul sondajului. In același timp, pe arbori, la o distanta care sa permită vizibilitatea, se marchează dus-întors traseul stabilit prin puncte de vopsea la înălțimea ochiului.
Ajuns în centrul sondajului se executa materializarea acestuia printr-o borna de lemn, metal sau beton, ingropata astfel încât capătul superior sa fie situat la 10-15 cm deasupra solului, iar la baza arborelui cel mai apropiat și pe fata dinspre centrul sondajului se înscrie indicativul "M(i)" (unde "i" reprezintă numărul curent al sondajului corespunzător listei la nivel de ocol) și sub acest indicativ, distanta exprimată în decimetri (dm) de la arbore pana la centrul sondajului (borna).
Din centrul sondajului, pe direcția E-V (în terenuri plane) și pe curba de nivel (în terenuri înclinate), se măsoară de o parte și de alta a acestuia 30 m, stabilindu-se astfel centrele celor doua SPP, care se materializeaza în mod asemănător ca și centrul sondajului, cu excepția indicativului înscris la baza arborelui cel mai apropiat, care în acest caz este "C(1)" sau "C(2)" (corespunzător SPP(1), respectiv SPP(2));
b) actualizarea marcajelor; în situația în care nu mai poate fi identificat traseul de la borna la centrul sondajului, acesta se reface prin stabilirea direcției (cu busola) și măsurarea distantei (cu ruleta sau cu panglica), pe baza informațiilor preluate din Lista sondajelor proiectate (actualizată dacă a fost nevoie). Se reface traseul cu puncte de vopsea pe arbori, la o distanta care sa permită vizibilitatea, dus-întors, la înălțimea ochiului;
c) actualizarea indicativelor, a centrelor sondajelor și a suprafețelor de proba permanente (bornelor) se realizează prin identificarea arborilor la baza cărora s-au înscris indicativele ("M(i)", "C(1)" și "C(2)") și distanțele în decimetri pana la borne. Pe baza acestor informații se restabileste poziția reală a bornelor, efectuându-se din nou materializarea lor. Dacă nici inscripțiile pe arbori nu mai pot fi descifrate sau arborii respectivi au dispărut (inclusiv cioatele acestora), centrele sondajelor, respectiv ale suprafețelor de proba permanente, vor fi din nou amplasate în conformitate cu procedura descrisă la materializarea în teren a sondajelor. Corectitudinea reamplasarii centrelor SPP se va verifica și corecta corespunzător, pe baza informațiilor referitoare la azimut și distanta fiecărui arbore înregistrat cu ocazia inventarierilor anterioare (în anii 1990, 1995, 2000 ...) în suprafața de proba respectiva.
2.1.1. Inventarierea și evaluarea stării de sănătate a arborilor din cuprinsul suprafețelor de proba permanente
Pentru inventarierea arborilor din cuprinsul suprafețelor de proba permanente se folosește metoda cercurilor concentrice, cu razele de 7,98 m (200 mp) si, respectiv, de 12,62 m (500 mp). Diametrul de baza minim al arborilor ce se inventariaza este de 80 mm.
In cercul cu raza r = 7,98 m (200 mp) se inventariaza toți arborii cu diametrul mai mare de 80 mm, iar pe coroana circulara determinata de cercurile concentrice cu raze de 7,98 m și 12,62 m se inventariaza numai arborii cu diametrul de baza mai mare de 280 mm.
Operatorul se instalează în centrul SPP, stabilește direcția nordului cu ajutorul busolei și efectuează înregistrarea informațiilor începând cu arborele al cărui azimut este cel mai mic, continuând cu arborii următori în sensul creșterii azimutului (sensul acelor de ceasornic).
Dacă în cadrul reinventarierii, ca urmare a creșterii în diametru a arborilor, pe raza cercului de 7,98 m, precum și în coroana circulara cuprinsă între cercurile cu razele de 7,98 m și 12,62 m apar arbori cu diametrul cuprins între 80 mm și 280 mm si, respectiv, mai mare de 280 mm, care nu au fost înregistrați la inventarierile precedente, aceștia se înregistrează în formularul 1 (anexa nr. 2) în continuare, după ce au fost inventariati arborii comuni pentru inventarierea actuala și cea precedenta. Măsurarea diametrului se face prin aplicarea clupei pe trunchiul arborelui la nivelul semnului marcat inițial (în anul 1990) cu vopsea, iar poziția de măsurare în cazul terenurilor înclinate va fi din amonte. In cazul în care secțiunea transversala este neregulata se măsoară doua diametre perpendiculare, iar în formularul 1, de teren, din anexa nr. 2 se va înregistra media celor doua măsurători. Semnul de aplicare a clupei pe trunchiul arborelui se revopseste. Inaltimile se măsoară la 3-5 arbori din specia preponderenta, la aceiași arbori la care au fost măsurate cu ocazia inventarierilor anterioare (în anii 1990, 1995, 2000 ...), precum și la fiecare al zecelea arbore (arborii nr. 1, 11, 21 ...) din formularul 1 din anexa nr. 2 (SPP(1) si, respectiv, SPP(2)).
Evaluarea stării de sănătate se realizează anual numai pentru lotul de arbori (predominanti, dominanti, codominanti și fără vătămări fizice de intensitate moderata sau puternica) selectat în anul 1990 și reactualizat în anii 1995, 2000 ... (formularul 1 din anexa nr. 2 utilizat în anul 2000, coloana "Nr. arb. în lot."). La reinventarieri, în lotul de proba sunt evaluati numai arborii situati în clasele I, II și III Kraft la momentul respectiv.
O data la 5 ani evaluarea stării de sănătate se face pentru toți arborii, indiferent de poziția lor cenotica (clasa Kraft).
Pentru estimarea stării de sănătate a arborilor este necesar sa se înregistreze vătămările fiziologice, adică defolierea și decolorarea frunzisului din coroana arborilor, precum și vătămările fizice cauzate de diferiți factori (formularele 1 și 2 din anexa nr. 2).
Evaluarea stării de sănătate a arborilor din loturile de proba selectate se realizează anual prin estimarea vizuala a defolierii și decolorarii frunzisului coroanelor arborilor, inregistrandu-se totodată și prezenta unor vătămări de natura mecanică existente în coroane sau pe tulpinile arborilor.
Defolierea reprezintă unul dintre cei mai importanți parametri și exprima pierderea de frunze sau ace din coroana unui arbore, comparativ cu un altul al cărui aparat foliar este complet (arbore de referința). Aceasta se estimează prin apreciere vizuala, folosindu-se ca arbore de referința un arbore din aceeași specie, cu frunzis complet, situat în imediata vecinătate a locului de proba (sondajului) sau imagini foto aplicabile speciilor din țara noastră. Dat fiind caracterul relativ al estimării, înregistrarea se face în procente, prin rotunjirea la cea mai apropiată valoare divizibilă cu 5 (ex: 0, 5, 10, 15 ...). In arboretele dense, pentru apreciere se va lua în considerare jumătatea superioară a coroanei, iar în cele mai puțin dense, treimea mijlocie și superioară a acesteia. Defolierea trebuie sa fie considerată ca o reducere a densității coroanei arborilor (transparenta), aceasta fiind mai puțin influențata de diferențele morfologice naturale dintre arbori. La estimarea defolierii trebuie sa se ia în considerare pierderea seturilor de ace, defolierea ramurelelor existente, precum și reducerea mărimii frunzelor sau acelor. De asemenea, prezenta frunzelor sau a acelor moarte în coroana indica defolierea (acele varstnice având o pondere mai redusă în apreciere). In cazul reducerii neomogene a densității coroanei, aprecierea procentului de defoliere se realizează ca o medie ponderată a valorilor estimate separat pentru părțile coroanei defoliate omogen, respectiv neomogen. Arborii defoliati 100% se înregistrează numai în primul an al apariției fenomenului, aceștia nemaiintregistrandu-se în anii următori (dacă nu au fost extrasi) decât dacă în coroana apar frunze viabile.
Intensitatea vatamarii arborelui după procentul de defoliere a coroanei acestuia se stabilește conform metodologiei adoptate la nivel european, astfel: clasa 0 de defoliere (0-10%) - arbore sanatos; clasa 1 de defoliere (11%-25%) - arbore slab vătămat; clasa a 2-a de defoliere (26%-60%) - arbore moderat vătămat; clasa a 3-a de defoliere (61%-99%) - arbore puternic vătămat și clasa a 4-a de defoliere (100%) - arbore mort.
Decolorarea se apreciază în procente rotunjite divizibile cu 5 (0, 5, 10, 15 ...), ca și defolierea, exprimandu-se procentul de frunze sau ace (existente în coroana arborelui) a căror culoare se abate transant de la culoarea normală a frunzisului speciei respective (prezintă nuante de la galben la ruginiu). La estimarea decolorarii trebuie avut în vedere faptul ca în perioada de observare (iulie-august) arborii care au suferit atacuri de insecte defoliatoare în anul respectiv prezintă frunze rezultate din a doua infrunzire, frunze de culoare verde-galbui cu pete ruginii pe margini, ce dau impresia unei decolorari.
Intensitatea vatamarii arborelui după procentul de decolorare a coroanei acestuia se stabilește, de asemenea, conform metodologiei europene, astfel: clasa 0 de decolorare (0-10%) - arbore sanatos; clasa 1 de decolorare (11%-25%) - arbore slab vătămat; clasa a 2-a de decolorare (26%-60%) - arbore moderat vătămat; clasa a 3-a de decolorare (61%-99%) - arbore puternic vătămat.
Pentru a evita erorile de apreciere evaluările trebuie sa se efectueze în perioada de maxima activitate fiziologica a arborilor (începutul lunii iulie - sfârșitul lunii august), dar nu pe timp de ploaie, ceata sau în perioade ale zilei cu lumina difuza. De asemenea, procesele de inflorire și fructificatie pot simula defolieri si/sau decolorari, prin apariția unor frunze de mici dimensiuni și ușor decolorate. In aceste situații trebuie efectuată o observare atenta, pentru ca estimarea sa nu fie influențata în mod negativ în ceea ce privește defolierea si/sau decolorarea.
In terenuri plane observarea se face folosindu-se binocluri, evitându-se vizarea către soare a coroanelor, de la o distanta aproximativ egala cu înălțimea arborelui observat, iar în terenuri înclinate, de la aceeași distanta, numai ca operatorul se va situa în amonte sau pe curba de nivel. Estimarea defolierii și decolorarii se realizează de doi operatori bine instruiti. Dacă exista diferențe în apreciere, atunci aceștia vor schimba între ei pozițiile de observare pana ce diferențele vor fi de cel mult 5 procente.
Vătămările de natura mecanică (fizica) se determina examinandu-se atent starea fizica a tuturor componentelor fiecărui arbore de proba. Când se constata vătămări ale integrității fizice la unele componente ale arborelui (decojiri, roaderea frunzelor, crengilor, scoartei, galerii sub scoarța sau în lemn, porțiuni de scoarța uscata, lemn mort, putred, loviri cu toporul ori alte obiecte, rupturi ale trunchiului, ale coroanei, arsuri de foc ori ger etc.) se stabilesc cauza și intensitatea vatamarii.
Vătămările în funcție de cauza au fost grupate în următoarele categorii: vanat și animale domestice mari, insecte foliare și xilofage, ciuperci foliare și xilofage, agenți abiotici (vant, zăpada, geruri, grindina etc.) vătămări antropice (ciolpaniri, cojiri, cioplaje, rezinaj, vătămări produse de exploatarea și colectarea lemnului), alte vătămări (incendii, poluare etc.).
Identificarea acestora se face după caracteristicile proprii fiecărei vătămări. De exemplu, coaja dislocata de pe arbori de către urs lasa sa se vada urmele ghearelor, cea roasa de animale mari poarta amprentele dinților, frunzele roase de insecte defoliatoare au un contur specific etc.
Intensitatea vatamarii se stabilește pentru fiecare arbore prin aproximari vizuale ale gravitatii acesteia, raportand-o la scara cu următoarele clase: 0 - fără vătămare; 1 - vătămare slaba; 2 - vătămare mijlocie; 3 - vătămare puternica.
Criteriile de încadrare pe clase de intensitate pentru fiecare categorie de vătămare sunt prezentate în anexa nr. 3.
In formular, în rubrica referitoare la cauza se înscrie clasa de vătămare (1, 2 sau 3), evident, numai pentru arborii vătămați. Un arbore poate avea una sau mai multe vătămări. Informațiile suplimentare referitoare la vătămările fiziologice și fizice produse arborilor (speciile de insecte, ciuperci, vanat, localizarea atacului, surse de poluare etc.), ce nu au putut fi înscrise în coduri, se vor înregistra la rubrica "Observații" de pe versoul formularelor 1 și 2 din anexa nr. 2.
2.1.2. Înregistrarea informațiilor
Informațiile referitoare la starea de sănătate a pădurilor se obțin anual, iar cele referitoare la inventarierea fondului forestier se obțin cu o periodicitate de 5 ani.
Pornind de la aceste considerente s-au tipizat doua formulare de înregistrare (prezentate în anexa nr. 2), corespunzătoare următoarelor situații:
- formularul 1 - pentru anii în care se culeg informații referitoare atât la starea de sănătate, cat și la inventarierea arborilor din cuprinsul SPP;
- formularul 2 - pentru anii în care se culeg numai informații referitoare la starea de sănătate a arborilor din loturile de proba selectate încă din anul 1990 și reactualizate în anii 1995, 2000 ... Acest formular este astfel structurat încât permite înregistrarea informațiilor timp de 4 ani consecutivi (corespunzător mărimii intervalului dintre doua inventarieri succesive).
Informațiile de caracterizare a sondajului au aceeași semnificație în ambele formulare. Completarea acestor informații pentru formularul 2 din anexa nr. 2 se realizează doar în primul an. In situația unor modificări ale informațiilor de caracterizare descrise în primul an se va utiliza macheta de pe versoul formularului 2 din anexa nr. 2.
Structura informațiilor de caracterizare a SPP este specifica fiecărui tip de formular utilizat.
Valorile din paranteze reprezintă limita inferioară și superioară a codurilor utilizate; semnificația codurilor folosite în structura de caracterizare generală a sondajului este prezentată în anexa nr. 4.
Informațiile de caracterizare a arborilor din SPP sunt descrise în partea inferioară a formularului 1 din anexa nr. 2 (SPP(1) în partea stânga; SPP(2) în partea dreapta). In partea superioară a machetei de descriere a fiecărei SPP sunt înscrise cifrele 1 și 2, reprezentând numărul SPP din cadrul sondajului.
Simbolurile "C" și "S" reprezintă sistemul utilizat în exprimarea azimutului (centesimal - C sau sexagesimal - S); pentru a indica sistemul folosit se lasa nemarcata cu "x" litera corespunzătoare.
Structura informațiilor de caracterizare generală a sondajului (Rețeaua naționala - formularul 1 din anexa nr. 2)
Structura informațiilor de caracterizare a suprafețelor de proba permanente (formularul 1 din anexa nr. 2)
Structura informațiilor de caracterizare a suprafețelor de proba permanente (formularul 2 din anexa nr. 2)
Semnificația codurilor referitoare la informațiile de caracterizare a suprafețelor de proba permanente (formularele 1 și 2) este prezentată în anexa nr. 3.
Culegerea, validarea și prelucrarea informațiilor la nivel de ocol și de direcție silvică se realizează cu programul informatic specializat FIMON.
2.2. Rețeaua europeană (16 x 16 km)
Rețeaua de sondaje permanente, amplasata sistematic în toate pădurile Europei, are o densitate de 16 x 16 km (un sondaj la 25.600 ha) și conține pe teritoriul forestier al tarii noastre un număr de aproximativ 245 de sondaje.
Aceasta rețea este destinată atât supravegherii stării de sănătate a arborilor din cuprinsul suprafețelor de proba permanente (SPP) aferente sondajelor, cat și supravegherii stării de sănătate a solurilor forestiere (nivelul I de supraveghere).
Un sondaj este alcătuit din 4 suprafețe de proba permanente, amplasate la o distanta de 25 m fata de centrul sondajului, pe direcțiile punctelor cardinale (N, E, S, V - fig. 2).
Materializarea în teren a centrelor sondajelor și a suprafețelor de proba aferente acestora se realizează ca și în cazul rețelei naționale de supraveghere, iar pentru identificarea locurilor unde acestea sunt materializate (în cazul dispariției bornelor), la baza celui mai apropiat arbore și pe fata dinspre borna se înscriu indicativele "ME" (pentru centrul sondajului "i"), "N/C(1)", "E/C(2)", "S/C(3)", "V/C(4)" (pentru centrele SPP(1), SPP(2), SPP(3) și SPP(4)), precum și distanta pana la borne exprimată în decimetri.
Numărul "i" al sondajului este unic la nivel de țara și corespunde Listei de sondaje proiectate, mai întâi pe harți topografice la scara 1:25000, în funcție de coordonatele geografice (latitudine și longitudine) ale fiecărui sondaj, și apoi transpuse pe hărțile amenajistice ale unităților de producție ale ocoalelor silvice.
Pentru fiecare sondaj exista o schita de amplasare a acestuia în teren, care cuprinde borna amenajistica, azimutul direcției de amplasare și distanta de la borna amenajistica pana la centrul sondajului. Traseul de la borna amenajistica pana la centrul sondajului este marcat prin puncte de vopsea care sa permită vizibilitatea, dus-întors, la înălțimea ochiului.
In situația în care procedeul de materializare în teren a sondajului si, respectiv, a suprafețelor de proba permanente nu este respectata, precum și în situația dispariției marcajelor, a indicativelor înscrise pe arbori, a centrelor sondajelor și a suprafețelor de proba permanente aferente, se procedează ca și în cazul rețelei naționale de sondaje permanente (pct. 2.1), cu particularitățile specifice rețelei europene (16 x 16 km).
Evaluarea stării de sănătate a arborilor din cuprinsul suprafețelor de proba permanente
Fiecare SPP aferentă sondajelor din rețeaua europeană de supraveghere forestieră (16 x 16 km) conține un număr de câte 6 arbori, cei mai apropiați de centrul SPP (fig. 3), situati în clasele pozitionale I, a II-a și a III-a Kraft și care nu prezintă vătămări de natura mecanică (fizica) de intensitate moderata sau puternica (clasele a 2-a și a 3-a de vătămare).
Numerotarea arborilor se face în ordine, începând cu numărul 1, de la arborele cel mai apropiat de centrul suprafeței de proba amplasate pe direcția nordului și se continua în următoarele SPP amplasate în ordine pe direcțiile E, S, V, pana la numărul 24. Numărul fiecărui arbore din cuprinsul suprafețelor de proba permanente aferente sondajului se înscrie vizibil cu vopsea, la înălțimea ochiului, pe fata dinspre centrul fiecărei SPP.
Arborii dispăruți din diferite cauze (exploatare, doboraturi produse de vant și zăpada etc.) se înlocuiesc cu alții care îndeplinesc condițiile de pozitionare cenotica și de intensitate a vatamarii, după același procedeu, fiind numerotati în continuarea numărului stabilit inițial (24), începând cu numărul 25, de la SPP amplasata pe direcția N pana la cea amplasata pe direcția V. Prin urmare, se urmărește menținerea unui număr constant de 24 de arbori pe sondaj.
Dacă arboretul în care a fost amplasat sondajul este exploatat, sondajul se poate translata în alt arboret din apropiere, pe o raza care sa nu depășească 300 m-500 m. Dacă aceasta condiție nu este îndeplinită, sondajul se exclude de la evaluare pana la instalarea unui arboret care conține arbori cu diametrul de baza mai mare de 80 mm.
Evaluarea stării de sănătate se realizează anual prin estimarea vizuala a acelorași parametri (defoliere, decolorare, vătămări de natura mecanică), ca și în cazul rețelei naționale de sondaje (pct. 2.1.1).
Informațiile de teren se înscriu într-un formular tipizat adoptat de Schema Uniunii Europene, iar structura de caracterizare a acestora se prezintă după cum urmează:
Structura informațiilor de caracterizare generală a sondajului (rețeaua europeană)
Alte observații
Detaliile referitoare la informațiile de caracterizare generală a sondajului (rețeaua europeană) sunt prezentate în anexa nr. 5.
Culegerea, validarea și prelucrarea informațiilor se realizează cu programul informatic specializat EUROMON.
Formularul de înregistrare a informațiilor privind
starea de sănătate a pădurilor în rețeaua europeană
fata
┌─────────────────────────────┬──┬───┬───────────────────────┬──┬──┬──┬──┬──┬──┐
│ȚARA (1)
│R │O
│ DATA OBSERVARII (6)
│0 │7 │0 │8 │8 │4 │
├──────────────┬──┬──┬──┬──┬──┼──┼───┼────────────────────┬──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│NR. SONDAJULUI│
│
│
│
│
│
│
│ COORDONATE
│
│
│
│
│
│
│
│
│
(2)
│ 3│ 4│ 1│ 2│ 0│ 1│ 6 │ LATITUDINE
(7)
│+ │4 │7 │5 │3 │5 │2 │
├──────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┼───┼────────────────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│DISPONIBILITATEA DE APA PENTRU
│
│ COORDONATE
│
│
│
│
│
│
│
│
│SPECIA PRINCIPALA (3)
│ 2 │ LONGITUDINE
(7)
│+ │2 │6 │3 │3 │0 │3 │
├────────────────────────────────┼───┼────────────────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┼──┤
│TIP DE HUMUS
(4)
│ 2 │ EXPOZIȚIE
(8)
│5 │
├─────────────────────────────┬──┼───┼──────────────────────────────────────┼──┤
│
│
│
│ VÂRSTA MEDIE A ARBORILOR-
│ 2│
│ALTITUDINE
(5)
│2 │ 6 │ ET.PR. (9)
│
│
├────┬─────┬────┬────┬────────┴──┴───┴───────────────────────┬─────┬────────┴──┤
│NU- │
│DE- │DE- │
CAUZELE VATAMARII UȘOR
│
│
│
│MA- │SPE- │FO- │CO- │
IDENTIFICABILE (14)
│DETA-│
│
│RUL │CIA
│LI- │LO- ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤LII
│
│
│AR- │(11) │EREA│RA- │VA- │
│
│AGEN│AC- │
│PO- │ALTE│ ASU-│
ALTE
│
│BO- │
│(12)│REA │NAT │IN- │CIU-│ TI │TI- │IN- │LU- │TIP.│ PRA │
OBSER-
│
│RE- │
│
│(13)│ SI │SEC-│PER │A-
│UNI │CEN-│ARE │DE
│TIPU-│
VATII
│
│LUI │
│
│
│ANI-│TE
│CI
│BIO-│UMA-│DII │LOC.│VA- │ LUI │
(16)
│
│(10)│
│
│
│MALE│
│
│TICI│NE
│
│ SI │TA- │ DE
│
│
│
│
│
│
│DO- │
│
│
│
│
│RE- │MARI│VATA-│
│
│
│
│
│
│MES-│
│
│
│
│
│GIO-│
│MARE │
│
│
│
│
│
│TICE│
│
│
│
│
│NALA│
│ (15)│
│
│
│
│
│
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│
│
│
│
│
│ T1 │ T2 │ T3 │ T4 │ T5 │ T6 │ T7 │ T8 │
│
│
├────┼─┬─┬─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┤
│
1 │1│1│8│ 15 │
0 │
1 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤- Prezenta │
│
2 │1│1│8│ 35 │
5 │
│
1 │
│
│
│
│
│
│T.2.1│unei fa-
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤brici care │
│
3 │1│1│8│ 20 │
0 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│emana SO2
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤si pulberi │
│
4 │1│1│8│ 40 │ 10 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│în suspen- │
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤sie
│
│
5 │1│1│8│ 25 │
0 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│
6 │1│1│8│ 15 │
5 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│
7 │1│1│8│ 20 │
0 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│
8 │1│1│8│ 15 │
0 │
1 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│
9 │1│1│8│ 25 │
5 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤In ultimii │
│ 10 │1│1│8│ 20 │
5 │
│
│
│
│
1 │
│
│
│T.5.2│6 ani s-au │
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤inregis-
│
│ 11 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│trat secete│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤prelungite │
│ 12 │1│1│8│ 30 │
0 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 13 │1│1│8│ 45 │ 10 │
│
1 │
│
│
│
│
│
│T.2.1│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 14 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 15 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 16 │1│1│8│ 35 │
5 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 17 │1│1│8│ 15 │
0 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 18 │1│1│8│ 25 │
5 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 19 │1│1│8│ 15 │
0 │
1 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 20 │1│1│8│ 20 │
0 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 21 │1│1│8│ 30 │
0 │
│
│
1 │
│
│
│
│
│T.3.2│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 22 │1│1│8│ 40 │
5 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 23 │1│1│8│ 30 │
0 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 24 │1│1│8│ 25 │
0 │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└────┴─┴─┴─┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───────────┘
VERSO
┌────┬─────┬────┬────┬───────────────────────────────────────┬─────┬───────────┐
│NU- │
│DE- │DE- │
CAUZELE VATAMARII UȘOR
│
│
│
│MA- │SPE- │FO- │CO- │
IDENTIFICABILE (14)
│DETA-│
│
│RUL │CIA
│LI- │LO- ├────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤LII
│
│
│AR- │(11) │EREA│RA- │VA- │
│
│AGEN│AC- │
│PO- │ALTE│ ASU-│
ALTE
│
│BO- │
│(12)│REA │NAT │IN- │CIU-│ TI │TI- │IN- │LU- │TIP.│ PRA │
OBSER-
│
│RE- │
│
│(13)│ SI │SEC-│PER │A-
│UNI │CEN-│ARE │DE
│TIPU-│
VATII
│
│LUI │
│
│
│ANI-│TE
│CI
│BIO-│UMA-│DII │LOC.│VA- │ LUI │
(16)
│
│(10)│
│
│
│MALE│
│
│TICI│NE
│
│ SI │TA- │ DE
│
│
│
│
│
│
│DO- │
│
│
│
│
│RE- │MARI│VATA-│
│
│
│
│
│
│MES-│
│
│
│
│
│GIO-│
│MARE │
│
│
│
│
│
│TICE│
│
│
│
│
│NALA│
│ (15)│
│
│
│
│
│
├────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤
│
│
│
│
│
│
│ T1 │ T2 │ T3 │ T4 │ T5 │ T6 │ T7 │ T8 │
│
│
├────┼─┬─┬─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┼───────────┤
│ 25 │1│1│8│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 26 │1│1│8│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 27 │1│1│8│
│
│
│
│
│
│
1 │
│
│
│T.5.2│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 28 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 29 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 30 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 31 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 32 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 33 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 34 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 35 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 36 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 37 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 38 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 39 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 40 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 41 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 42 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 43 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 44 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 45 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 46 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 47 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 48 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├────┼─┼─┼─┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│
│ 49 │ │ │ │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└────┴─┴─┴─┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┴───────────┘
2.3. Rețeaua intensiva (Nivel II)
Rețeaua de supraveghere forestieră intensiva este destinată nivelului al II-lea de monitorizare a principalelor ecosisteme forestiere intalnite în țara noastră. Aceasta rețea este alcătuită din 13 suprafețe de supraveghere intensiva (SSI), amplasate în ecosisteme forestiere reprezentative, situate în imediata apropiere a unor stații ale Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie (INMH) și aflate sub influenta poluarii de impact și de fond (tabelul 1). O suprafața de supraveghere intensiva este alcătuită din 5 SPP, amplasate astfel: una în centrul SSI, iar celelalte patru, dispuse în cruce pe direcțiile punctelor cardinale (N, E, S, V), la o distanta de 30 m fata de centrul SSI. Suprafețele de proba permanente au forma circulara, iar mărimea lor este de 500 mp. Toate aceste SPP aferente unei SSI sunt amplasate în aceleași condiții de arboret, suprafața de investigare depășind 0,7 ha (figura 3).
Tabelul 1
Caracteristici generale ale suprafețelor de supraveghere intensiva (SSI)
*Font 7*
+--------------+----------+----------+----+----+----------------------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
|
|
|
|
|
|Coordonate geografice |
|
|
|
|
|Con-|
|
|
|
Denumirea
| Directia |
Ocolul
|U.P.| ua |
|Alti- |
Tip
| Tip
|Expozitie|Struc- |sis-|Varsta|CLP|
|
SSI
| silvica
|
silvic
|
|
+----------+-----------+tudine|statiune|padure|
| tura
|ten-|
|
|
|
|
|
|
|
|Latitudine|Longitudine| (m)
|
|
|
|arboret| ta |
|
|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
| Giurgiu-plop | Giurgiu
| Giurgiu
| II | 56 | +435403
|
+260006
|
12
|
9613
| 9611 | plana
|
1
|0,7 |
22
|II |
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
| Giurgiu-cer
| Giurgiu
| Giurgiu
| IV |117A| +440432
|
+260346
|
90
|
9320
| 7131 | plana
|
1
|0,7 |
41
|III|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
|
Videle-cer
|Alexandria| Slavesti | V
|395A| +441833
|
+253653
| 100
|
8312
| 7322 | plana
|
1
|0,8 |
46
|III|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
|Videle-garnita|Alexandria| Slavesti | V
|394A| +441827
|
+253647
| 100
|
8312
| 7322 | plana
|
1
|0,6 |
46
|III|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
| Stefanesti-
|
ICAS
|Stefanesti| I
| 9B | +443034
|
+261038
|
86
|
8430
| 6222 | plana
|
2
|0,8 |
51
|III|
|
stejar
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
|
Ploiesti-
| Ploiesti | Ploiesti | VI |48A | +445435
|
+260608
| 150
|
8513
| 6223 | plana
|
1
|0,8 |
35
|III|
|
stejar
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
|Campina-gorun | Ploiesti | Campina
| I
|28E | +450640
|
+254237
| 520
|
5142
| 5121 |
N
|
1
|0,8 |
52
|IV |
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
|
Sinaia-fag
| Ploiesti |
Sinaia
| X
| 59 | +452026
|
+253313
| 820
|
4420
| 4131 |
V
|
4
|0,8 | 130
|III|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
|Predeal-molid |
Brasov
|
Brasov
| X
|61C | +453025
|
+253521
| 1185 |
3322
| 1231 |
E
|
1
|0,7 |
85
|II |
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
| Rarau-molid
| Suceava
| Pojorata | I
|94N | +472654
|
+253351
| 1400 |
2322
| 1114 |
N
|
2
|0,8 |
57
|III|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
| Fundata-fag
| Pitesti
|
Rucar
| VI |124C| +452559
|
+251611
| 1300 |
3322
| 4141 |
S
|
1
|0,9 |
40
|III|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
| Stana de V.- |
Oradea
|
Remeti
| V
|14A | +464135
|
+223712
| 1150 |
3333
| 1111 |
S
|
3
|0,6 | 138
|III|
|
molid
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
| Mihailesti-
|
ICAS
|Mihaiesti | I
|175B| +450147
|
+245933
| 500
|
5132
| 5131 |
SV
|
1
|0,9 |
52
|III|
|
gorun
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
+--------------+----------+----------+----+----+----------+-----------+------+--------+------+---------+-------+----+------+---+
NOTA:
Tipul de stațiune și tipul de pădure se prezintă în coduri conform descrierii parcelare din amenajament.
Structura se prezintă în coduri după cum urmează: 1 - echiena; 2 - relativ echiena; 3 - relativ pluriena; 4 - pluriena.
Materializarea în teren a centrelor suprafețelor de supraveghere intensiva și a suprafețelor de proba permanente aferente acestora se realizează ca și în cazul rețelelor naționala și europeană, iar pentru identificarea locurilor unde acestea sunt materializate (în cazul dispariției bornelor), la baza celui mai apropiat arbore și pe fata dinspre borna se înscriu indicativele "M(i)/C(1)" (pentru centrul SSI "i"), "C(2)", "C(3)", "C(4)", "C(5)" [pentru centrele SPP(2), SPP(3), SPP(4), SPP(5)] în ordine, după direcția cardinala (N, E, S, V), precum și distanta în decimetri pana la borna. Numărul "i" al SSI este unic la nivel de țara și corespunde tabelului de mai sus.
Procedeul de identificare a centrului SSI, respectiv actualizarea marcajelor și a indicativelor acestora, este același ca și în cazul rețelelor naționala și europeană, cu particularitățile specifice. Poziția geografică (latitudine, longitudine) a centrelor SSI se determina cu Sistemul de Pozitionare Globală (GPS).
Inventarierea arborilor, prelevarea probelor de creștere și evaluarea stării de sănătate a arborilor
Inventarierea arborilor din cuprinsul suprafețelor de proba permanente aferente fiecărei SSI se efectuează o data la 5 ani pentru toți arborii cu diametrul de baza (d) mai mare de 80 mm. Aceasta operațiune consta in: măsurarea diametrului de baza al arborilor, în amonte, în cazul terenurilor înclinate, și în același loc, marcat cu vopsea printr-o linie orizontala pe trunchiul arborilor, măsurarea inaltimii a 2-3 arbori din fiecare categorie de diametre, încadrarea pe clase pozitionale (Kraft) și pe clase de calitate a arborilor. Diametrele se măsoară cu panglica gradata în milimetri, iar inaltimile cu dendrometrul, la aceiași arbori la care au fost măsurate la inventarierile anterioare.
Prelevarea probelor de creștere radiala se realizează cu burghiul Presler, succesiv pe direcția punctelor cardinale (N, E, S, V), de la un lot reprezentativ de arbori (30-40), din fiecare categorie de diametre, situati în zona-tampon a fiecărei suprafețe de supraveghere intensiva (fig. 3). Acești arbori se aleg din specia principala, din clase de defoliere diferite (0, 1, 2, 3) și pentru fiecare arbore se măsoară diametrul de baza, înălțimea, se apreciază clasa pozitionala, clasa de calitate și procentul de defoliere a coroanei.
Rețeaua de supraveghere intensiva a ecosistemelor forestiere este destinată unor studii complexe referitoare la: starea solurilor forestiere, starea de sănătate a arborilor, analiza compoziției chimice a frunzelor și acelor coroanelor arborilor, parametrii climatici, depunerile atmosferice și biodiversitate.
Evaluarea stării de sănătate a arborilor se estimează după aceiași parametri și se utilizează același procedeu ca și în cazul rețelelor naționala și europeană.
Informațiile de teren se înregistrează într-un formular tipizat a cărui structura este adaptată fisierelor informatice solicitate de ICP Forests și Schema Uniunii Europene (anexa nr. 6).
Culegerea, validarea și prelucrarea informațiilor se realizează cu ajutorul programului informatic specializat INTMON.

3. MONITORIZAREA SOLURILOR FORESTIERE DIN ROMÂNIA (NIVELURILE I SI II)

3.1. Obiectivele principale:
Nivel I: Evaluarea informațiilor (datelor) de baza privind chimia solului și stabilirea acelor proprietăți care sunt sensibile la poluare. De asemenea, în perspectiva se urmărește studierea efectelor poluarii în relatie cu schimbările climatice, implicit cu capacitatea solului de stocare a carbonului.
Nivelul II: La acest nivel se verifica ipotezele privind mecanismele declinului pădurilor și măsurile ce se impun pentru redresarea ecologica a acestora, pornind și de la factorul sol.
3.2. Culegerea datelor de teren și prelevarea probelor de sol
Culegerea datelor de teren și prelevarea probelor de sol se fac cu o periodicitate de 5 ani.
3.2.1. Caracterizarea pedologica a suprafețelor
Aceasta este obligatorie pentru suprafețele de nivel I și nivel II și trebuie sa aibă caracter general, incluzând descrierea locului (statiunii) și caracterizarea morfologica a cel puțin unui profil de sol (conform ghidului FAO, 1990). Descrierea se va face o singura data, înaintea recoltarii probelor, și profilul trebuie sa fie reprezentativ pentru actuala zona de recoltare (pentru nivelul II acesta trebuie sa fie localizat în zona-tampon).
3.2.2. Recoltarea probelor de sol
3.2.2.1. Amplasarea locurilor de recoltare a solului
Nivel I:
- locurile de recoltare pot fi amplasate în interiorul zonei de recoltare, în situația în care probele sunt recoltate cu sonde (burghie); trebuie evitate zonele din jurul trunchiurilor de arbori (1 m), lacasele de animale, doboraturile de vant și cararile;
- evidenta clara (schita) a locurilor din care s-au recoltat probele.
Nivel II:
- locurile de recoltare se amplasează randomizat (intamplator) sau sistematic cu componenta randomizata.
3.2.2.2. Momentul de recoltare
Activitatea de recoltare trebuie limitată la perioadele cu activitate biologica redusă, în special în cazul stratului organic.
3.2.2.3. Straturile recoltate
Stratul organic de la suprafața solului, care poate consta în unul sau mai multe dintre următoarele orizonturi organice: litiera (L), orizontul de fermentație (F) si/sau orizontul de humus (H), este recoltat separat de stratul subiacent de sol mineral. Straturile organice îngropate sunt recoltate în același mod ca straturile minerale.
Recoltarea stratului organic
a) O organic - orizonturi cu straturi cu material organic predominant, acumulat deasupra solurilor minerale sau organice care nu sunt saturate cu apa pentru perioade prelungite și care pot fi localizate la suprafața unui sol mineral sau la orice adâncime fata de suprafața, dacă sunt îngropate.
b) H organic - la fel ca O organic, dar saturate cu apa pentru perioade prelungite sau care au fost odată saturate, dar acum sunt drenate artificial.
Recoltarea orizonturilor organice
Orizontul L trebuie recoltat separat. Orizontul H trebuie recoltat separat numai dacă este mai gros de 1 cm; altfel, acesta poate fi recoltat împreună cu orizontul F. Optional, orizonturile individuale (L, F, H) pot fi recoltate și analizate separat.
Aceste orizonturi sunt desemnate ca orizonturi OL, OF, OFH și OH ale solurilor nesaturate cu apa și ca orizonturi HL, HF, HFH și HH ale solurilor saturate.
Separarea stratului mineral și a celui organic
Separarea se va realiza pe teren și se va verifica în laborator [conform criteriilor internaționale acceptate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultura (FAO)]
Metoda de recoltare
Este recomandabil un cadru de 25/25 cm, dar sunt acceptabile și alternative cu o suprafața totală de 500 cmp; pentru mor și humus brut poate fi folosit un burghiu cu diametrul de 8 cm.
Determinarea greutatii stratului organic
Volum - greutate uscata, kg/mp
Recoltarea stratului mineral
Vor fi recoltate următoarele straturi (orizonturi geometrice):
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nivel I
Nivel II
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Obligatoriu
Optional
Obligatoriu
Optional
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0-10 cm
0-5 cm
0-10 cm
0-5 cm
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10-20 cm
5-10 cm
10-20 cm
5-10 cm
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
20-40 cm
20-40 cm
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
40-80 cm
40-80 cm
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3.2.2.4. Numărul de probe și mărimea probelor
Numărul de probe din probele compuse
Nivel I: Pentru fiecare strat, obligatoriu o proba compusă din minimum 5 subprobe.
Nivel II: Pentru fiecare strat, obligatoriu minimum 24 subprobe care trebuie recoltate, pentru a fi combinate în cel puțin 3 probe compuse (cel puțin 3 probe compuse pentru fiecare 8 subprobe).
Subprobele trebuie sa aibă greutăți egale (cu excepția situațiilor cu limita de adâncime mai scăzută - variabila).
Mărimea probelor trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite efectuarea tuturor analizelor, eventualelor repetari și depozitarea (conservarea).
3.2.3. Conservarea și prepararea probelor:
- uscare la aer sau la temperatura de 40°C;
- mojarare și cernere (sita 2 mm);
- separarea particulelor cu diametrul > 2 mm (necesară pentru determinarea densității aparente).
3.3. Caracterizarea fizica și chimica
3.3.1. Caracterizarea fizica a solului mineral
3.3.1.1. Compoziția granulometrica
Determinarea compoziției granulometrice a solului este obligatorie pentru straturile minerale pentru nivelul II numai dacă nu a fost făcuta în prima supraveghere.
Pentru nivelul I sunt obligatorii, de asemenea, informații despre clasa texturala a straturilor minerale. In plus, este obligatorie și o estimare a conținutului de argila.
Mărimea claselor de particule ale fracțiunii fine de pământ (< 2 mm) este definită conform principiilor FAO, 1990.
3.3.1.2. Densitatea aparenta
O valoare a densității aparente trebuie în mod obligatoriu raportată pentru stratul superior mineral (0-10 cm) al solurilor fără roca. Pentru nivelul I aceasta valoare poate fi obținută prin estimare sau măsurare. Pentru nivelul II densitatea aparenta trebuie sa fie masurata. Nu se cer repetari.
Pentru determinare trebuie recoltate 3 probe cu un volum minim de 100 cmc per suprafața.
In plus, determinarea densității aparente cere o estimare a fragmentelor grosiere (scheletul solului) conform claselor FAO. Aceasta poate fi masurata sau estimată pe profilul solului.
Densitatea aparenta este definită ca masa unității de volum a solului uscat, care cuprinde atât partea solida, cat și porii.
3.3.2. Caracterizarea fizica a solului organic
3.3.2.1. Cantitatea de strat organic
Se determina greutatea stratului organic pe unitatea de suprafața.
3.3.3. Caracterizarea chimica a probelor recoltate
3.3.3.1. Parametrii-cheie ai solului selecTați pentru nivelurile I și II
Parametrii-cheie care trebuie determinați sunt prezentați în anexa nr. 7.
Metode analitice de referința
Metodele analitice de referința sunt prezentate în anexa nr. 8.