Ordinul nr. 560/2002
privind stabilirea regulilor pentru monitorizarile efectuate în scopul recunoașterii unei zone protejate
prezumat în vigoare
Ținând seama de prevederile Directivei Comisiei Europene 92/70 din 30 iulie 1992 privind stabilirea regulilor detaliate pentru monitorizarile efectuate în scopul recunoașterii unei zone protejate,
în baza prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1.030/2001
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonanței Guvernului nr. 136/2000
privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantina dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 362/2001
privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor emite următorul ordin:
Articolul 1
Prezentul ordin stabilește regulile pentru monitorizarile efectuate în scopul recunoașterii unei zone protejate în România.
Articolul 2
În sensul prezentului ordin, prin zona protejata se înțelege o zona în care:
a) unul sau mai multe organisme de carantina care sunt stabilite în alte zone nu sunt endemice sau stabilite, deși condițiile sunt favorabile pentru stabilirea acestora;
b) exista pericol de stabilire a anumitor organisme de carantina pentru anumite culturi existente datorită condițiilor favorabile, deși aceste organisme nu sunt endemice sau stabilite în țara.
Articolul 3
Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Direcția fitosanitara și Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, va stabili un program oficial de acțiune pentru a se confirma dacă un organism daunator este endemic sau stabilit în zona care urmează să fie recunoscută ca zona protejata.
Programul menționat la alin. (1) va fi coordonat de specialiști desemnați din cadrul Laboratorului Central de Carantina Fitosanitara și al direcțiilor fitosanitare județene și/sau a municipiului București, din județul în care urmează să se desfășoare activitatea de monitorizare.
Specialiștii desemnați au acces la toate datele relevante și preleveaza probe de plante și produse vegetale sau mediu de creștere din zona monitorizata.
Articolul 4
Programul prevăzut la art. 3 alin. (1) va include:
a) o monitorizare bazată pe cunoașterea biologiei organismului daunator, condițiilor de clima și sol, mediului înconjurător, pe inspecția culturii și a mediului de creștere din zona care urmează să fie recunoscută ca zona protejata și, după caz, pe teste de laborator;
b) monitorizari permanente și sistematice, cel puțin o dată pe an, privind organismul daunator;
c) un sistem de păstrare a rezultatelor monitorizarilor.
Articolul 5
Acțiunile prevăzute la art. 4 trebuie să fie efectuate în zona vizata a fi protejata.
Metodologia de monitorizare trebuie să fie bazată pe înregistrarea parcelelor și cuprinde următoarele elemente:
a) o rețea de puncte de observatie împărțită sistematic, astfel încât sa acopere întreaga zona;
b) pentru fiecare punct de observatie se vor inregistra următorii parametri: numărul, coordonatele de latitudine și longitudine, topografia și o descriere a amplasamentului;
c) colectarea de informații suplimentare, după caz;
d) punctele de observatie vor fi marcate și se vor realiza harti pentru reprezentarea acestora.
Articolul 6
Criteriile care stau la baza selecției unui punct de observatie sunt:
a) zona care inconjoara punctul de observatie trebuie să fie suficient de mare pentru a permite selecția punctului;
b) punctul de observatie trebuie localizat în aria menționată la lit. a) pentru a permite efectuarea operațiilor de evaluare;
c) în cazuri speciale pot fi selectate alte puncte de observatie în amplasamente unde riscul de introducere potențiala a organismului daunator în zona este ridicat.
Articolul 7
Înregistrarea datelor meteorologice și a informațiilor edafice, după caz, se face în amplasamentul punctului de observatie sau pot fi obținute de la stațiunea cea mai apropiată unde aceste variabile sunt măsurate cu regularitate.
Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi seceta și ploile torentiale, care pot influența observațiile, vor fi înregistrate.
Articolul 8
Monitorizarea la fiecare punct de observatie va respecta următoarele condiții:
a) va fi concentrata pe un număr reprezentativ de plante sau produse vegetale;
b) va fi concentrata pe una sau mai multe plante ori produse vegetale considerate gazde principale pentru organismul daunator și, unde este cazul, pot fi incluse și alte plante gazda;
c) va include inspecții vizuale pentru a determina prezenta simptomelor datorate organismelor dăunătoare inspectate;
d) va include testarea esantioanelor în laborator în cazul în care exista anumite incertitudini.
Articolul 9
La punctele de observatie, după caz, se pot amplasa capcane care atrag organismele dăunătoare.
Tipul și numărul capcanelor, ca și metodologia utilizata trebuie să țină seama de biologia organismului daunator.
Articolul 10
Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor poate lua și alte măsuri pentru a asigura îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 3.
Articolul 11
Direcția fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Laboratorul Central de Carantina Fitosanitara și direcțiile fitosanitare județene și/sau a municipiului București vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul 12
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării.
Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, Ilie Sarbu București, 5 decembrie 2002. Nr. 560.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.