Ghidul din 26 septembrie 2002

Partea I 1. Locul și rolul etapei de definire a domeniului evaluării ca parte componenta a procedurii EIM

2. Aspecte practice ale realizării etapei de definire a domeniului EIM

3. Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM.

Partea II - Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Partea I 1. Locul și rolul etapei de definire a domeniului evaluării ca parte componenta a procedurii EIM

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul prin care proiectele activităților cu potențial impact semnificativ asupra mediului, prin natura activității, mărimea și/sau amplasamentul lor, sunt supuse unei evaluări a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu.

În cadrul acestui proces etapa prin care se determina problemele care vor fi supuse evaluării și gradul de extindere a acestora este numita etapa de definire a domeniului evaluării.

Într-o analiza privind modul în care a fost implementata

Directiva 85/337/EEC

, efectuată în 1997 pentru Comisia Europeană, s-a făcut recomandarea ca etapa de definire a domeniului să fie introdusă ca unul dintre mijloacele de intarire a rolului EIM în atingerea obiectivelor de protecție a mediului. Aceasta recomandare a fost adoptată prin

Directiva 97/11/EC

care modifica

Directiva 85/337/EEC

, prin care se cere statelor membre care nu au încă aceasta etapa în procedura EIM sa introducă o asemenea etapa măcar într-o formă minima, și anume: autoritatea competentă trebuie să emita o opinie asupra conținutului raportului la studiul de evaluare a impactului.

Directiva permite, de asemenea, ca etapa de definire a domeniului să fie introdusă ca parte obligatorie a procedurii EIM, atunci când statele membre doresc acest lucru.

Procesul EIM este conform cu

Legea protecției mediului nr. 137/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că proiectele activităților cu potențial impact semnificativ asupra mediului, prin natura activității, mărimea și/sau amplasamentul lor, să fie supuse unui proces de evaluare a acestor efecte înainte de a li se elibera acordul de mediu.

Faza de definire a domeniului evaluării urmează celei de încadrare a acțiunii propuse în tipurile de obiective și activități cu impact semnificativ asupra mediului care se supun evaluării acestor efecte. Aceasta faza era prevăzută la

art. 11 lit. c) și d) din Legea protecției mediului nr. 137/1995 , republicată, iar modul sau de desfășurare era reglementat prin

Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 125/1996 , paragraful 4.3.1.

În urma procesului de armonizare a legislației naționale de mediu cu cea a Uniunii Europene, prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 91/2002

pentru modificarea și completarea

Legii protecției mediului nr. 137/1995 , și prin

Hotărârea Guvernului nr. 918/2002

privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri a fost modificată o serie de prevederi în legătură cu evaluarea impactului asupra mediului.

Cerințele privind etapa de definire a domeniului sunt continuate în:

-

art. 3 alin. (4) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 ;

-

art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 .

Stabilirea domeniului evaluării se realizează de către autoritatea competentă pentru protecția mediului cu sprijinul autorităților din colectivul de analiza tehnica (CAT), respectându-se Procedura de evaluare a impactului asupra mediului și de emitere a acordului de mediu, aprobată prin

Ordinul ministrului apelor și protecției mediului nr. 860/2002 , și pe baza indicațiilor din prezentul ghid.

Ca urmare a definirii domeniului evaluării, autoritățile competente pentru protecția mediului transmit titularului de proiect un îndrumar pe care acesta este obligat sa îl respecte în evaluarea impactului asupra mediului și la întocmirea raportului la studiul de evaluare.

2. Aspecte practice ale realizării etapei de definire a domeniului EIM

Prin realizarea etapei de definire a domeniului trebuie să se răspundă la 3 întrebări majore:

- care sunt efectele potențiale asupra mediului, generate de proiect;

- care dintre aceste efecte sunt cele mai importante și de aceea necesita o analiza mai profunda în studiul de evaluare a impactului asupra mediului;

- care sunt variantele de realizare a proiectului care ar trebui luate în considerare.

Indicații practice pentru abordarea primelor doua probleme sunt prezentate la pct. 3.

2.1. Identificarea variantelor posibile

Prin variante posibile se înțelege celelalte moduri fezabile în care titularul proiectului ar putea atinge scopul pentru care realizează proiectul, ca de exemplu un alt mod de acțiune, alegerea unui alt amplasament sau modificarea proiectului.

Variantele pot lua forme diferite, mergandu-se de la o strategie de înalt nivel până la un proiect detaliat, și pot să se refere la:

- strategii alternative: de exemplu, aceea de a gestiona resursele sau de a reduce pierderile în loc de a exploata alte resurse;

- variante de amplasament sau de traseu pentru întregul proiect sau pentru părți componente ale acestuia;

- variante de tehnologii și/sau de materii prime: de exemplu, construirea unei centrale termice pe gaze în locul unei centrale termice pe cărbuni;

- variante de realizare a unor părți componente ale proiectului sau de amplasare a acestora (de exemplu, amplasarea activităților care produc zgomot la distanta mai mare față de receptorii sensibili);

- variante de măsuri de limitare a efectelor adverse (de exemplu, construirea unui ecoduct pentru a asigura posibilitatea traversarii unei autostrăzi de către animalele din zona, în loc de a realiza un habitat compensatoriu).

Alternativa "zero", care corespunde situației fără realizarea proiectului, trebuie să fie considerată referința față de care se determina efectele proiectului. Aceasta va include, unde este cazul, modificările condițiilor de mediu față de situația momentului prezent, rezultate ca urmare a altor dezvoltări care sunt în curs de realizare în vecinătate.

Tipurile de variante pot sa depindă de statutul titularului proiectului; de exemplu, un titular de proiect din domeniul public dispune de o gama de variante mai larga decât titularul proiectului din sectorul privat.

În etapa de definire a domeniului evaluării se determina și gradul de detaliere în care titularul proiectului va analiza variantele, de exemplu modul în care va acționa pentru a identifica variantele posibile sau cat de detaliat va estima impactul asupra mediului în comparatie cu proiectul propus. Dacă titularul proiectului a adoptat o atitudine pozitiva în considerarea aspectelor de mediu încă din fazele timpurii ale planificarii proiectului, variantele ar trebui sa fi fost explorate deja, iar definirea domeniului va trebui numai sa confirme ca au fost luate în considerare toate variantele posibile.

Tabelul nr. 1 se utilizează în aprecierea facuta de autoritatea competentă pentru protecția mediului asupra alternativelor/variantelor pe care titularul proiectului le-a luat în considerare.

TABELUL 1

Tipuri de variante

▪

Măsuri de gestionare a cererii de bunuri și servicii

▪

Măsuri de conservare a resurselor sau de reducere a risipei acestora

▪

Modalități de satisfacere a cererii

▪

Amplasamente sau trasee

▪

Procese sau tehnologii de producție

▪

Metode de lucru

▪

Planuri de situație și de amplasare a părților componente ale proiectului

▪

Proiecte de structuri

▪

Tipuri și surse de materiale

▪

Specificații de produs

▪

Termene de construire, exploatare și scoatere din funcțiune a proiectului, inclusiv orice termen cu privire la etapizarea proiectului

▪

Datele de începere și de finalizare

▪

Mărimea amplasamentului sau a instalației

▪

Capacitatea de producție

▪

Responsabilități pentru implementare

▪

Controlul poluării

▪

Gestionarea deșeurilor, inclusiv reciclarea, recuperarea, refolosirea și depozitarea finală

▪

Căi de acces și trasee de trafic la și de la amplasament

▪

Responsabilități și proceduri pentru managementul mediului

▪

Instruirea personalului

▪

Planuri de monitoring și de urgențe

▪

Gestionarea scoaterii din funcțiune, refacerea amplasamentului și folosirea ulterioară

2.2. Alte rezultate ale etapei de definire a domeniului

Pe lângă identificarea principalelor efecte și a variantelor care urmează să fie luate în considerare în raportul la studiul de evaluare a impactului, definirea domeniului poate să se refere și la planul de lucru pentru elaborarea studiului de impact. În acest caz se pot avea în vedere următoarele:

- identificarea și planificarea studiilor necesare pentru caracterizarea stării existente a mediului și pentru stabilirea vulnerabilitatii acestuia la impactul advers generat de proiect;

- trecerea în revista a metodelor disponibile pentru prognozarea impactului și selectarea celor mai potrivite metode în funcție de importanța și de complexitatea fiecărui aspect, de tipul și resursele disponibile, precum și de tipul de informații care ar putea fi folositoare în procesul de decizie;

- selectarea celor mai potrivite criterii pentru evaluarea importantei impactului, luându-se în considerare cerințele legislative, politicile și practicile curente și condițiile locale;

- identificarea organizațiilor sau a autorităților ce vor fi consultate pentru elaborarea studiului de impact;

- specificarea programului și a termenelor/punctelor-cheie legate de procesul de planificare a proiectului și de procedurile de autorizare relevante;

- definirea cerințelor care se impun echipei de elaborare a studiului de impact, inclusiv organizarea, managementul, experienta necesară etc., fără a se indica o anumită persoana fizica sau juridică atestata;

- definirea cuprinsului raportului la studiul de impact.

La definirea domeniului este util să se țină seama de aspectele care se iau în considerare la eliberarea celorlalte avize necesare pentru activitatea respectiva.

3. Folosirea listei de control pentru definirea domeniului EIM

În acest capitol se prezintă indicații asupra modului în care se poate identifica impactul semnificativ, care va trebui să fie analizat mai detaliat în cadrul evaluării.

Unul dintre cele mai utilizate moduri de identificare a impactului este acela de a lua în considerare:

- toate activitățile implicate de realizarea proiectului;

- toate componentele mediului receptor, adică mediul care va suporta efectele proiectului;

- toate interactiunile potențiale dintre activități și componente.

În acest scop se folosesc lista de control pentru definirea domeniului și o lista ajutatoare.

Lista de control pentru definirea domeniului, prezentată în tabelul nr. 2, conține aceleași 90 de întrebări care în lista de control la etapa de încadrare se refereau la caracteristicile proiectului. Fața de cele trei coloane din lista de la etapa de încadrare, se adauga alte 2 coloane, astfel: coloana 4, care cuprinde componentele de mediu afectate, și coloana 5, în care se exprima posibilitatea ca efectul asupra respectivei componente de mediu din coloana 4 să fie semnificativ.

TABELUL 2

LISTA

de control pentru definirea domeniului evaluării

Întrebări

Da/Nu/ ?/NC

Este posibil ca efectul să fie semnificativ? De ce?

Care componente de mediu pot fi afectate?

Este posibil ca efectul asupra componentei să fie semnifi- cativ? De ce?

1

2

3

4

5

Întrebare - Proiectul va implica una din următoarele acțiuni, care vor crea schimbări în zonă ca rezultat al naturii, mărimii, formei sau scopului noii investiții?

1.

Schimbare permanentă sau temporară a folosinței terenului, a modului de acoperire sau topografiei, inclusiv creșterea gradului de folosire?

A B etc.

2.

Eliberarea terenului existent de vegetație și clădiri?

A etc.

3.

Crearea de noi folosințe a terenului?

4.

Investigații preliminare fazei de construcție (ex. teste de sol, foraje)?

A etc.

5.

Lucrări de construcții?

6.

Lucrări de demolare?

7.

Amplasamente temporare folosite pentru lucrările de construcții sau locuințe pentru constructori?

A etc.

8.

Construcții supraterane, structuri sau lucrări de terasament inclusiv excavații?

A etc.

9.

Lucrări subterane inclusiv mine sau tunele?

10.

Lucrări de îmbunătățiri funciare?

11.

Dragare?

12.

Structuri costiere (ex. diguri maritime)

13.

Structuri marine?

14.

Procese de producție și fabricație?

15.

Construcții pentru depozitarea mărfurilor și materialelor?

A etc.

16.

Instalații pentru tratarea sau eliminarea deșeurilor solide sau a efluenților lichizi?

A etc.

17.

Construcții pentru adăpostirea muncitorilor pe durate mari de timp?

A etc.

18.

Intensificarea traficului de orice fel în timpul etapei de construcție sau funcționare?

A etc.

19.

Rute noi sau modificate de drumuri, căi ferate, căi aeriene, căi de transport pe apă sau alte infrastructuri, inclusiv stații, porturi, aeroporturi, etc.?

20.

Închiderea sau devierea rutelor existente de transport sau infrastructură conducând la modificări de trafic?

21.

Linii de transport electric sau conducte, noi sau modificate?

22.

Îndiguire, barare, desecare, regularizare sau alte schimbări în hidrologia cursurilor de apă sau a acviferelor?

23.

Traversări de râuri?

24.

Prelevarea sau transferul apei din subteran sau din ape de suprafață?

25.

Modificări de cursuri de apă sau de teren afectând drenarea sau scurgerea apei?

26.

Transport de persoane sau materiale necesare în timpul fazelor de construcție, funcționare sau dezafectare?

27.

Demontarea sau scoaterea din funcțiune pe perioade mari de timp, sau lucrări de restaurare?

28.

Activități care continuă pe parcursul scoaterii din funcțiune și care pot avea un impact asupra mediului?

29.

Aflux permanent sau temporar de populație?

30.

Introducerea de specii neautohtone?

31.

Pierderea unor specii native sau a diversității genetice?

32.

Orice alte acțiuni?

Întrebare - Proiectul va folosi una din următoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau se află în cantitate mică?

33.

Terenuri, în special terenuri aflate în stare naturală (virgine) sau terenuri agricole?

34.

Apă?

35.

Minerale?

36.

Agregate/compuși?

37.

Păduri și material lemnos?

38.

Energie, inclusiv electricitate și combustibili?

39.

Orice alte resurse?

Întrebare - Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanțe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătății populației sau mediului, sau care pot spori temerile că proiectul ar avea un risc pentru sănătatea populației?

40.

Proiectul implică folosirea de substanțe sau materiale care sunt riscante sau toxice pentru sănătatea populației sau pentru mediu (floră, faună, alimentări cu apă)?

41.

Proiectul va conduce la modificări în incidența bolilor sau va afecta vectorii boală (ex. boli generate de insecte sau de apa contaminată sau poluată)?

42.

Proiectul va afecta bunăstarea populației (ex. prin schimbarea condițiilor de viață)?

43.

Există grupuri de populație vulnerabile în mod special, care pot fi afectate de proiect (ex. Pacienți spitalizați, bătrâni)?

44.

Orice alte cauze?

Întrebare - Proiectul va produce deșeuri solide în timpul construirii, funcționării sau încetării activității?

45.

Materiale excavate, steril sau deșeuri de mină?

46.

Deșeuri orășenești (menajere și/sau comerciale)?

47.

Deșeuri periculoase sau toxice (inclusiv deșeuri radioactive)?

48.

Alte deșeuri din procese industriale?

49.

Surplus de produse?

50.

Nămol de canalizare sau din stația de epurare?

51.

Deșeuri provenite din construcții sau demolări?

52.

Mașini sau echipamente în exces sau care nu mai sunt utilizate?

53.

Soluri contaminate sau alte materiale?

54.

Deșeuri agricole?

55.

Orice alte deșeuri solide?

Întrebare - Proiectul va avea ca efect emiterea în aer de poluanți sau orice alte substanțe periculoase, toxice sau nocive?

56.

Emisii de la arderea combustibililor fosili din surse staționare sau mobile?

57.

Emisii din procesele de producție?

58.

Emisii de la manevrarea materialelor, inclusiv depozitarea sau transportul acestora?

59.

Emisii din activității de construcție, inclusiv din instalații tehnice și echipamente aferente?

60.

Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusiv materiale de construcție, ape uzate și deșeuri?

61.

Emisii de la incinerarea deșeurilor?

62.

Emisii din arderea deșeurilor în aer liber (ex. resturi de la operațiunile de tăiere sau din activitatea de construcții)?

63.

Emisii din orice alte surse?

Întrebare - Proiectul va cauza zgomote și vibrații sau va avea ca efect radiație luminoasă, termică sau altă formă de radiație electromagnetică?

64.

Din exploatarea echipamentelor ca de ex. motoare, instalații tehnice de ventilare, concasoare?

65.

Din procese industriale sau similare acestora?

66.

Din construcții sau demolări?

67.

Din explozii sau folosirea acumulatorilor electrici?

68.

Din traficul generat de lucrările de construcție sau de funcționare curentă?

69.

Din sisteme de iluminare sau răcire?

70.

Din surse de radiații electromagnetice (considerând efectele asupra populației sau asupra eventualelor echipamente sensibile aflate în apropiere)?

71.

Din orice alte surse?

Întrebare - Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanți pe terenuri sau în ape de suprafață, ape subterane, ape de coastă sau ape marine?

72.

Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de materiale periculoase sau toxice?

73.

De la descărcarea de ape de canalizare sau a altor efluenți (indiferent dacă aceștia sunt sau nu epurați) în ape sau pe sol?

74.

Prin depunerea în ape sau pe sol a poluanților emiși în aer?

75.

Există riscul ca, pe termen lung, poluanții care provin din aceste surse să se acumuleze în mediu?

Întrebare - Există riscul ca, în timpul construirii sau funcționarii proiectului, să se producă accidente care pot afecta sănătatea populației sau mediul?

76.

Din explozii, deversări, incendii, etc. depozitarea, manipularea, folosirea sau producerea de substanțe periculoase sau toxice?

77.

Din evenimente care se situează în afara condițiilor normale de funcționare ale echipamentelor/sistemelor/instalațiilor pentru protecția mediului (de ex. avarierea sistemelor pentru controlul poluării)?

78.

Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu (ex. inundații, cutremure, alunecări de teren etc.)?

Întrebare - Proiectul va conduce la schimbări sociale?

79.

Schimbări în structura populației: număr, vârsta, ocupație, grupuri sociale, etc.?

80.

Prin strămutarea populației sau demolarea de locuințe, localități sau utilități ale localităților?

81.

Prin migrarea unor locuitori veniți din alte localități sau prin crearea de localități noi?

82.

Prin suprasolicitarea utilităților sau serviciilor locale, ca de ex. cele pentru locuire, educație, sănătate?

83.

Prin crearea de locuri de muncă în timpul fazei de construcție sau funcționare sau, invers, prin reducerea locurilor de muncă disponibile cu efecte asupra șomajului și a economiei?

84.

Orice alte cauze?

Întrebare - Există alți factori care pot fi luați în considerare?

85.

Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dezvoltări ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, (de ex. mai multe locuințe, drumuri noi, unități industriale suport sau utilități noi, etc.)?

86.

Proiectul va conduce la dezvoltarea utilităților suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltări care ar putea avea un impact asupra mediului, ex.:

-

Infrastructura suport (drumuri, alimentare cu energie, tratarea deșeurilor sau apei uzate etc)?

-

Dezvoltarea locuințelor?

-

Industria extractivă?

-

Industria pentru furnizarea materiilor prime?

-

Altele?

87.

Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioară a amplasamentului astfel încât să existe un impact semnificativ asupra mediului?

88.

Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare?

89.

Proiectul va avea efecte cumulative datorită vecinătății cu alte proiecte existente sau planificate și care au efecte similare?

90.

Proiectul se referă la sistarea definitivă/dezafectarea unor activități? În acest caz, poate exista impact postînchidere?

3.1. Identificarea impactului potențial

Pentru fiecare intrebare la care, în urma etapei de încadrare, răspunsul din coloana 3 este de tipul "Da" sau "?", utilizatorul trebuie să completeze coloana 4 cu acele componente de mediu care vor fi afectate.

Pentru a identifica componentele mediului receptor care ar putea fi afectate, utilizatorul va folosi lista componentelor de mediu potențial afectate, prezentate în tabelul nr. 3.

TABELUL 3

LISTA

componentelor de mediu potențial afectate

Întrebări posibile

Activitatea desfășurată în cadrul proiectului va avea efecte asupra folosinței actuale sau viitoare a terenului?

A

Folosința existentă în scop rezidențial, comercial, industrial, recreațional, agricol sau extractiv

B

Zonarea folosinței terenului în viitor

C

Folosința terenului în zonele vecine (situația existentă și cea propusă)

D

Locuințe, grădini și alte proprietăți private sau de uz comercial?

Activitatea desfășurată în cadrul proiectului ar putea avea efecte asupra arealelor sensibile prin: ocuparea totală sau parțială a acesteia, traversarea cu structuri liniare sau executarea unor lucrări în cadrul ariei?

E

Areale protejate conform legislației naționale în scopul conservării naturii, peisajului sau valorilor de patrimoniu?

F

Zone umede, cursuri de apă sau alte ape?

G

Areale care conțin resurse de apă subterană sau alte surse de apă?

H

Zone de coastă?

I

Zone muntoase?

J

Păduri și terenuri forestiere?

K

Areale în care trăiesc specii protejate de faună și vegetație sau care sunt folosite de către specii faunistice protejate pentru: reproducere, cuibărit, hrană, odihnă, iernat?

L

Areale aflate pe rute importante pentru migrarea păsărilor sau altor animale?

M

Areale supuse deja poluării sau altor perturbații d.p.d.v. al calității factorilor de mediu: de ex. acolo unde sunt depășite standardele de mediu sau unde solul și/sau subsolul sunt contaminate?

N

Zone dens populate?

O

Amplasamente unde folosința terenului este una sensibilă: spitale, școli, utilități, obiective religioase?

P

Areale cu peisaj de calitate deosebită?

Q

Areale foarte vizibile și/sau înconjurate de mulți receptori?

R

Areale importante pentru turism și recreere?

S

Areale foarte accesibile pentru public?

T

Areale care conțin importante resurse istorice, culturale sau arheologice?

U

Areale susceptibile la cutremure, prăbușiri, alunecări de teren, eroziuni ale solului sau condiții climatice adverse, de ex. inversiuni de temperatură, ceață sau vânt puternic care ar putea face ca proiectul să afecteze mediul?

V

Areale în care terenul agricol este foarte bun sau în care resursa de teren agricol este foarte săracă și deci prețioasă?

W

Areale în care regenerarea naturală se face cu greu?

Este posibil ca proiectul să afecteze condiția fizică a componentelor de mediu?

X

Atmosfera, inclusiv condițiile climatice locale sau pe o scară mai mare?

Y

Apa - de ex. stocul, debitul sau nivelul în râuri, lacuri, ape subterane, delta, ape de coastă sau marine?

Z

Soluri - de ex. cantități, adâncimi, umiditate, stabilitate sau erodabilitate?

AA

Condițiile geologice?

Emisiile de orice fel datorate activităților din cadrul proiectului ar putea avea efecte asupra calității factorilor de mediu?

BB

Calitatea aerului la nivel local, regional sau global inclusiv schimbări climatice și/sau diminuarea stratului de ozon?

BB

Calitatea aerului la nivel local sau global inclusiv schimbări climatice și diminuarea stratului de ozon?

CC

Calitatea apei - râuri, lacuri, ape subterane, delta, ape de coastă și marine?

DD

Starea nutrienților și eutrofizarea apelor?

EE

Acidifierea solului și apelor?

FF

Solul?

GG

Zgomote și vibrații?

HH

Temperaturi, radiații luminoase sau electromagnetice inclusiv interferența electrică?

II

Productivitatea sistemelor naturale și agricole?

Ar putea proiectul să afecteze resursele la nivel local, regional sau global?

JJ

Combustibili fosili?

KK

Alte resurse neregenerabile: minerale, agregate etc., sau regenerabile pe perioade lungi de timp: păduri etc.?

KK

Alte resurse neregenerabile: minerale, agregate etc.?

LL

Capacitatea infrastructurii în localitate: alimentări cu apă, canalizare, producerea și distribuția de electricitate, telecomunicații, depozitarea deșeurilor, drumuri, căi ferate?

Ar putea proiectul să influențeze orice factori care determină sănătatea și bunăstarea populației?

MM

Apariția și răspândirea vectorilor de boală inclusiv insecte?

NN

Apariția de factori cancerigeni sau mutageni?

OO

Vulnerabilitatea indivizilor sau populației la boli?

PP

Sentimentul personal de siguranță?

QQ

Coeziunea și identitatea comunității?

RR

Identitatea culturală și asocierea?

SS

Drepturile minorităților?

TT

Condițiile de locuire?

UU

Numărul de locuri de muncă și calitatea acestora?

VV

Condițiile economice?

WW

Instituțiile sociale?

Se recomanda discutarea listei de control de către autoritatea publică pentru protecția mediului în colaborare cu titularul proiectului, cu elaboratorul raportului la studiul de evaluare a impactului, cu specialiști în domeniu și cu reprezentanți ai altor instituții potențial interesate.

Atunci când se utilizează lista de control, este important să se țină seama de faptul ca o interactiune directa/primara dintre o acțiune implicata de proiect și o componenta de mediu poate avea ca rezultat și efecte secundare, de ordinul 3, 4 s.a.m.d. De exemplu, o modificare a albiei unui curs de apa poate conduce la modificarea parametrilor hidrologici; acest lucru ar putea avea ca urmare afectarea calității apei și a stării ecologice a cursului de apa, iar acest fapt va afecta folosință piscicolă și alți utilizatori de apa.

Utilizatorii listei de control trebuie, de asemenea, sa țină seama de faptul ca efectele pot fi permanente sau pe termen lung, temporare (de exemplu, numai în perioada de construcție) sau intermitente (de exemplu, numai în anumite perioade de activitate sau numai în anumite perioade ale anului).

3.2. Concentrarea atenției pe impactul-cheie

Este de multe ori dificil pentru persoanele care efectuează definirea domeniului sa decidă care efect este semnificativ. Gradul de semnificație poate fi definit în funcție de importanța pe care efectul respectiv o poate avea în luarea deciziei de eliberare a acordului de mediu. Pentru a decide dacă un efect poate fi considerat ca semnificativ, pentru fiecare dintre componentele identificate în coloana 4 se vor pune următoarele întrebări:

● Natura efectului - impactul este deosebit de complex sau este unul neobisnuit în zona respectiva?

● Mărimea sau importanța efectului - cat de mult se va schimba situația existenta?

● Extinderea geografică a efectului - pe ce zona se va resimti efectul?

● Exista posibilitatea unui impact transfrontiera?

● Câți oameni sau câți alți receptori vor fi afectați?

● Vor fi afectate resurse ori alte caracteristici valoroase sau rare ale mediului?

● Exista riscul de depasire a standardelor de mediu?

● Exista riscul să fie afectate arii sau zone protejate?

● Care este probabilitatea de aparitie a impactului?

● Impactul va fi pe termen scurt, mediu sau lung?

● Impactul va fi permanent sau temporar?

● Impactul se va manifesta continuu sau intermitent?

Pentru un impact intermitent care va fi frecventa de manifestare?

● Impactul va fi ireversibil?

● Impactul poate fi remediat sau compensat?

● Titularul de proiect este de acord sa introducă în propunerea de proiect măsurile necesare pentru a evita, reduce sau compensa impactul advers semnificativ?

Pe baza raspunsurilor la aceste întrebări utilizatorul va completa coloana 5 cu DA/NU, după cum se intrevede posibilitatea ca impactul asupra componentei analizate să fie sau nu semnificativ. Pentru cazurile în care răspunsul din coloana 5 este de tipul DA, utilizatorul va explica de ce considera ca impactul este semnificativ.

3.3. Elaborarea indrumarului

Înscrisurile din coloanele 4 și 5 reprezintă totalitatea problemelor care trebuie tratate în evaluarea impactului asupra mediului și cuprinse în raportul la studiul de impact, constituind astfel conținutul indrumarului.

3.4. Varianta de utilizare a listelor de control

În mod optional, lista de control pentru definirea domeniului poate fi utilizata și sub forma de matrice, în care, pe linii, se trec acțiunile/efectele proiectului, iar în coloane se trec componentele de mediu. Potentialele interactiuni sau relații dintre activități și componente sunt identificate prin marcarea celulelor relevante din cadrul matricei.

TABELUL 4

MATRICEA IMPACTULUI

Acțiunile/efectele rezultate din proiect

Componentele de mediu

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

P

R

S

T

etc

1.

*

*

2.

*

*

*

*

3.

*

*

*

*

*

4.

*

*

*

5.

*

*

*

6.

*

*

*

7.

*

*

*

8.

*

*

*

etc.

*

*

Partea II Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

La redactarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se recomanda următoarea structura:

1. Informații generale

- informații despre titularul proiectului: numele și adresa companiei titularului, numele, telefonul și faxul persoanei de contact;

- informații despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului și al raportului la acest studiu: numele și adresa (persoanei fizice sau juridice), numele, telefonul și faxul persoanei de contact;

- denumirea proiectului;

- descrierea proiectului și descrierea etapelor acestuia (construcție, funcționare, demontare/dezafectare/închidere/ postinchidere);

- durata etapei de funcționare;

- informații privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producției - se completează tabelul nr. 1.1.

TABELUL 1.1

Informații privind producția și necesarul resurselor energetice

Producția

Resurse folosite în scopul asigurării producției

Denumirea

Cantitatea anuală

Denumirea

Cantitatea anuală

Furnizor

Petrol/păcură

Gaze naturale

Gaze petroliere

lichefiate

Cărbune

Cocs de furnal

Gaz de furnal

Gaze de rafinărie

Benzine

Energie electrică

Energie termică

Motorină

Biogaz

Altele

- informații despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice -

se completează tabelul nr. 1.2.

TABELUL 1.2

Informații despre materiile prime și despre substantele

sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a substanței sau a preparatului chimic

Cantitatea anuală/existentă în stoc

Clasificarea și etichetarea substanțelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie

Periculozitate**)

Fraze de risc*)

- Periculoase/ Nepericuloase (P/N) -

------------

privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase, aprobată și modificată prin

Legea nr. 451/2001 , și

Hotărârii Guvernului nr. 490/2002

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 200/2000

privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

Legea nr. 451/2001 .

- informații despre poluantii fizici și biologici care afectează mediul, generati de activitatea propusă - se completează tabelul nr. 1.3, unde prin tipul poluarii se înțelege: zgomot, radiație electromagnetica, radiație ionizanta, poluare biologica (microorganisme, virusi);

- alte tipuri de poluare fizica sau biologica;

- descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului și indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele;

- localizarea geografică și administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect;

- pentru fiecare alternativa: informații despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecție sanitară etc.;

- informații despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului;

- informații despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.

TABELUL 1.3

INFORMAȚII

despre poluarea fizică și biologică generată de activitate

Tipul poluării

Sursa de Poluare

Nr. surse de Poluare

Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om și mediu

poluare de fond

poluare calculată produsă de activitate și Măsuri de eliminare/reducere

măsuri de eliminare/ reducere a poluării

Pe zona obiectivului

Pe zone de protecție/ restricție aferente obiectivului, conform legislației în vigoare

Pe zone rezidențiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond

Fără măsuri de eliminare/ reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de producție:

- descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor și echipamentelor necesare; alternative avute în vedere;

- valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular și prin cele mai bune tehnici disponibile - se completează tabelul nr. 2.1.

TABELUL 2.1

VALORILE LIMITA

ale parametrilor relevanti (consum de apa și energie, poluanti

în aer și apa, generarea deșeurilor) atinsi prin tehnicile

propuse și prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru (unitatea de măsură)*)

Valori limită

Tehnici alternative propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile**)

Conform celor mai bune practici de mediu***)

1

... n

-------------

*) deșeuri generate: cantități în kg raportate la unitatea de produs sau de materie prima.

privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluarii, aprobată și modificată prin

Legea nr. 645/2002 ;

Echipamentele, instalațiile, utilajele, clădirile ce urmează a fi dezafectate: descriere; substanțe conținute/stocate (inclusiv azbest și PCB); tehnologia de dezafectare aferentă; măsuri, echipamente și condiții de protecție.

3. Deșeuri

Generarea deșeurilor, managementul deșeurilor, eliminarea și reciclarea deșeurilor. Aceste aspecte se tratează în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Se completează tabelul nr. 3.1.

TABELUL 3.1

Managementul deșeurilor

Denumirea deșeului*)

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică (Solid - S, Lichid - L, Semisolid - SS)

Codul deșeului*)

Codul privind principala proprietate periculoasă**)

Codul clasificării statistice***)

Managementul deșeurilor

- cantitatea prevăzută a fi generată - (t/an)

valorificată

eliminată

rămasă în stoc

-----------

privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.

privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 426/2001 .

Descrierea și analiza impactului potențial datorat atât perioadei de construcție, cat și perioadei de funcționare a proiectului.

După caz, se descrie și se analizează impactul potențial datorat și perioadelor de închidere a activității, refacere a mediului și postinchidere.

Se analizează orice impact semnificativ (direct, indirect, cumulativ, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv sau negativ), cu indicarea metodelor de prognozare a impactului și de evaluare.

Se recomanda exprimarea cantitativă în ceea ce privește mărimea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului natural sau antropic.

Descrierea și analiza măsurilor de prevenire/evitare, reducere sau eliminare a impactului negativ. Aceste măsuri se stabilesc pentru fiecare componenta de mediu.

Descrierea și analiza impactului transfrontiera.

4.1. Apa:

condițiile hidrogeologice ale amplasamentului:

● starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri și concentratii de poluanti; evaluarea contaminarii - obligatoriu pentru straturile freatice și, după caz, pentru cele de medie și mare adancime;

● caracteristici ale apelor/izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distanta față de prizele de apa, abundenta apei în zona;

- informații de baza despre corpurile de apa de suprafața, după caz: numele, debite caracteristice (pentru râuri), suprafața, volumul, adâncimea medie și maxima (pentru lacuri) etc.;

- informații de baza despre apa subterana: orizontul, adâncimea, capacitatea;

- descrierea surselor de alimentare cu apa (ape subterane, corpuri de apa de suprafața, sursa de alimentare cu apa a localității respective și condițiile tehnice ale alimentarii cu apa a localității, ape pluviale etc.);

- descrierea sistemelor de drenaj și ameliorare.

Alimentarea cu apa:

- caracteristici cantitative ale sursei de apa în secțiunea de prelevare: debit modul, debit mediu lunar/zilnic cu diverse asigurări (95%, 80% etc.);

- instalații hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnica;

- motivarea metodei propuse de alimentare cu apa;

- măsuri de imbunatatire a alimentarii cu apa;

- informații privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici, microbiologici;

- motivarea folosirii apei potabile subterane în scopuri de producție, dacă este cazul;

- alți utilizatori de apa curenți sau prognozati în zona de impact a activității propuse;

- alte informații prezentate tabelar ca în tabelul nr. 4.1.1.

TABELUL 4.1.1

BILANȚUL

consumului de apă (m3/zi; m3/an)

Proces tehnologic

Sursa de Apă (furnizor)

Consum total de apă (coloanele 4,10,11)

apă prelevată din sursă

Recirculată/reutilizată

Comentarii

Total

Consum menajer

Consum industrial

Apă de la propriul obiectiv

Apă de la alte obiective

Apă subterană

Apă de suprafață

Pentru compensarea pierderilor în sistemele cu circuit închis

Apă subterană

Apă de suprafață

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Managementul apelor uzate:

- descrierea surselor de generare a apelor uzate;

- cantități și caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.) - se completează tabelul nr. 4.1.2.

TABELUL 4.1.2

BILANȚUL

apelor uzate

Sursa apelor uzate, Proces tehnologic

Totalul apelor uzate generate

Ape uzate evacuate

Ape direcționate spre reutilizare/recirculare

Comentarii

menajere

industriale

pluviale

în acest obiectiv

către alte obiective

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

m3/zi

m3/an

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

- regimul/graficul generarii apelor uzate;

- refolosirea apelor uzate, dacă este cazul;

- alte măsuri pentru micșorarea cantității de ape uzate și de poluanti etc.;

- sistemul de colectare a apelor uzate;

- locul de descărcare a apelor uzate neepurate/epurate: în canalizarea oraseneasca, în statia de epurare sau direct în receptori naturali etc.;

- condiții tehnice pentru evacuarea apelor uzate în rețeaua de canalizare a altor obiective economice;

- indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti;

- instalațiile de preepurare și/sau epurare, dacă exista: capacitatea statiei și metoda de epurare folosită;

- gospodărirea namolului rezultat.

După caz:

- încărcarea cu poluanti a apelor evacuate în rețeaua de canalizare oraseneasca sau direct în statia de epurare, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 002/2002); sau

- încărcarea cu poluanti a apelor uzate industriale/orășenești provenite sau nu din stații de epurare evacuate în receptorii naturali, comparativ cu valorile-limita admisibile (conform NTPA 001/2002);

- receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor neepurate descărcate direct: numele receptorului, caracteristicile acestuia, eventuala amplasare în zone sensibile, condițiile inițiale de calitate a apei, amplasamentul descărcării față de coordonatele receptorului etc.

Prognozarea impactului:

- impactul produs de prelevarea apei asupra condițiilor hidrologice și hidrogeologice ale amplasamentului proiectului;

- impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbări previzibile ale condițiilor hidrologice și hidrogeologice ale amplasamentului;

- calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu condițiile prevăzute de legislația de mediu în vigoare;

- impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa și asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate și evacuate;

- folosințe de apa (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alți utilizatori) în zona de impact potențial provocat de evacuarea apelor uzate;

- posibile descărcări accidentale de substanțe poluante în corpurile de apa (descrierea pagubelor potențiale);

- impactul transfrontiera.

Măsuri de diminuare a impactului:

- măsuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa;

- alte măsuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa și a zonelor de mal ale acestora;

- zone de protecție sanitară și perimetre de protecție hidrologica în jurul surselor de apa, lucrărilor de captare, al construcțiilor și instalațiilor de alimentare cu apa potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor și namolurilor terapeutice, conform

Hotărârii Guvernului nr. 101/1997

pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară;

- măsuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor.

Harti și desene la capitolul "Apa":

- plan de situație, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, rețele de alimentare, stații de tratare a apelor uzate, locul de evacuare a apelor uzate, centuri și zone de protecție a corpurilor de ape de suprafața, zone de protecție sanitară și perimetre de protecție hidrologica;

- pentru obiectivele/proiectele din agricultura - amplasamente ale utilizării de namoluri și îngrășăminte naturale, amplasamente propuse pentru prelevarea de probe și efectuarea de măsurători asupra apelor de suprafața;

- plan de situație, cu indicarea clădirilor existente sau planificate să fie demolate, rețele de utilități, depozitarea substanțelor periculoase și a deșeurilor, zone recuperate și reutilizate;

- încadrarea în planul de sistematizare pe verticala a teritoriului.

4.2. Aerul

Date generale:

- condiții de clima și meteorologice pe amplasament/zona;

- informații despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiație solara, condiții de transport și difuzie a poluantilor;

- scurta caracterizare a surselor de poluare stationare și mobile existente în zona, surse de poluare dirijate și nedirijate; informații privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.

Surse și poluanti generati:

- identificarea și caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului: activități/instalații/echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale surselor/emisiilor asociate acestora - inclusiv geometria surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa

Vor fi identificate și caracterizate toate sursele de poluanti atmosferici: stationare, mobile, dirijate, nedirijate, punctuale, liniare, de suprafața, de volum, elaborandu-se un inventar complet al emisiilor specific obiectivului.

Inventarele de emisii se vor elabora în mod distinct pentru toate etapele proiectului: construcție, funcționare și, după caz, închidere, refacerea mediului, postinchidere.

Pentru un obiectiv aflat în funcțiune (proiect de reconstrucție sau extindere) se prezintă, pe lângă datele cerute pentru obiective noi, și date privind inventarul poluantilor emisi pentru anul calendaristic anterior efectuării studiului sau pentru un an corespunzător funcționarii obiectivului la cea mai mare capacitate.

Pentru obiective noi: debitele de poluanti emisi se calculează separat pentru fiecare dintre sursele stationare și cele mobile, prezentându-se consumul de combustibil, consumul de materii prime, producția, tipul de echipament de producere a energiei și cel tehnologic, condiții de funcționare, variabilitatea temporala a consumurilor și producției - anuală, lunară, saptamanala, zilnica, orara -, metodologiile de calcul al emisiilor de poluanti (cu referire la metodologiile aprobate prin acte normative), alte caracteristici necesare calculului și rezultatele calculului.

Inventarul emisiilor de poluanti atmosferici va evidenția poluantii toxici și periculosi (inclusiv mutageni și cancerigeni).

Rezultatele calculelor: se vor prezenta tabelar comparativ, după caz, cu limitele maxime admise în concordanta cu normativele de mediu în vigoare, conform modelelor din tabelele nr. 4.2.1-4.2.3.

TABELUL 4.2.1

Surse stationare dirijate

Denumirea sursei

Poluant

Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer impurificat

(Nm3/h) (m3/h)

Concentrația în emisie (mg/Nm3) (mg/m3)

Prag de alertă

(mg/Nm3) (mg/m3)

Limita la emisie=prag de intervenție

(mg/Nm3) (mg/m3)

1

2

3

4

5

6

7

TABELUL 4.2.2

Surse stationare nedirijate

Denumirea sursei

Poluant

Debit masic (g/h)

1

2

3

TABELUL 4.2.3

Surse mobile

Denumirea sursei

Poluanți și debite masice (g/h)

1

2

3

Se întocmește o lista a poluantilor/grupelor de poluanti emisi de sursele aferente obiectivului, comuni cu poluantii emisi de obiectivele invecinate, care se cumulează cu poluarea existenta în zona.

Pentru surse de poluare stationare se completează și tabelul nr. 4.2.4.

TABELUL 4.2.4

(partea 1)

SURSE STAȚIONARE

de poluare a aerului, poluanți generați și emiși

Denumirea activității, sectorului, procesului tehnologic, codul activității*)

Surse generatoare de poluanți atmosferici

Caracteristicile fizice ale surselor

Parametrii gazelor evacuate

Denumire

Consum/ producție

Timp de lucru anual, ore

Poluanți generați

Poluanți, coduri, după caz

Cantități de poluanți generați t/an

Denumire

Înălțime m

Diametrul interior la vârf al coșului m

Viteza, m/s

Temperatura, °C

Debit volumic/ debit masic m3/s g/s

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

*) codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

TABELUL 4.2.4

(partea a 2-a)

SURSE STATIONARE

de poluare a aerului, poluanti generati și emisi

Dimensiuni și coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local)

Cantități de poluanți emiși

Sursa punctuală sau începutul sursei liniare, m

Sfârșitul sursei liniare, m

Sursa de suprafață

Centru de simetrie, m

Lungime, m

Lățime, m

Suprafața sursei, m2

Poluanți/ Debite masice

Anual, t/an

X

Y

X

Y

X

Y

g/s

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

-------------

* codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

NOTĂ:

Coloanele 23 și 24 se vor completa numai pentru sursele liniare și de suprafața.

Se va utiliza sistemul de coordonate geografic. În cazul în care nu este posibil, se va utiliza un sistem de coordonate relativ, stabilit pe harta topografica a zonei în care se va amplasa obiectivul, indicandu-se coordonatele geografice ale originii sistemului ales.

Prognozarea poluarii aerului:

Pentru calculul concentratiilor de poluanti (imisii), utilizându-se modelarea matematica a dispersiei poluantilor în atmosfera, se vor furniza următoarele informații:

- scurta descriere a modelului/modelelor de calcul utilizat/utilizate;

- datele de intrare în model/modele: inventarul de emisii, datele meteorologice, grila de calcul;

- dimensiunile și coordonatele ariei (sau ale punctelor separate) în care se calculează dispersia poluantilor în aer (se vor utiliza coordonatele geografice sau un sistem relativ, stabilit pe harta topografica a zonei, cu indicarea coordonatelor geografice ale originii);

- informații despre poluarea de fond a aerului.

Calculele de dispersie se fac pentru poluantii emisi și pentru grupele de poluanti care au efect cumulativ (inclusiv poluantii emisi de obiectiv și poluarea de fond), luându-se ca baze de timp perioadele de mediere cărora le sunt asociate valori-limita prevăzute de legislația în vigoare.

În cazul poluantilor mutageni și cancerigeni se va efectua o evaluare a riscului potențial pentru sănătatea populației, luându-se în considerare informațiile din literatura de specialitate, cu indicarea surselor documentare.

Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentratiile maxime de poluanti la nivelul solului (inclusiv distanta față de sursa/limita amplasamentului), se prezintă comparativ cu valorile-limita și, după caz, cu pragurile de alerta, conform legislației de mediu în vigoare; aceste informații se vor prezenta tabelar și utilizându-se reprezentarea pe harti, la scara convenabila, a curbelor de izoconcentratie.

Pentru prezentarea rezultatelor se vor utiliza tabelele 4.2.5 și 4.2.6.

TABELUL 4.2.5

Concentratii maxime pe diferite intervale de mediere

Poluant

Concentrația maximă

Observații

C(max) [μg/m3]

Prag de alertă [μg/m3]

Valoare-limită = prag de intervenție [μg/m3]

1

2

3

4

5

TABELUL 4.2.6

Comparatie între concentratiile maxime și valorile-limita

Distanța față de sursa/limită perimetrului platformei și sectorul

(m-sector)

Concentrația/ plaja de concentrații

(μg/m3)

Pragul de alertă pentru sănătate (PA)

(μg/m3)

Valoarea- limita = prag de intervenție pentru sănătate (VL/P I)

Valoarea-limită de protecție a vegetației/ ecosisteme (μg/m3)

Observații

1

2

3

4

5

6

Pentru prezentarea rezultatelor se pot utiliza și alte modele de tabele relevante.

Analiza rezultatelor obținute în urma modelarii matematice a dispersiei poluantilor în atmosfera se va efectua comparativ cu valorile-limita pentru concentratiile de poluanti în atmosfera (imisii), prevăzute de legislația în vigoare. Analiza rezultatelor va viza toți receptorii sensibili din zona de influența a obiectivului.

Pentru un obiectiv aflat în funcțiune (proiect de reconstrucție sau extindere) calculele de dispersie se vor efectua în trei variante privind emisiile de poluanti: emisii de la sursele existente în cadrul obiectivului, emisii de la sursele viitoare, emisii cumulate de la sursele existente și sursele viitoare.

Analiza rezultatelor va evidenția aportul surselor viitoare la poluarea aerului din zona de influența, inclusiv potențialul impact transfrontiera.

Măsuri de diminuare a impactului:

- soluții tehnice pentru controlul poluarii aerului (reducerea poluarii, epurarea gazelor emise, îmbunătățirea parametrilor de emisie etc.). Dacă exista soluții tehnice alternative, se va motiva alternativa aleasă;

- instalații propuse pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate) și eficienta lor - se completează tabelul nr. 4.2.7;

TABELUL 4.2.7

Instalații pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate),

măsuri de prevenire a poluarii aerului

Denumirea sursei de poluare

Denumirea și tipul instalației de tratare

Poluanții reținuți

Eficiența instalației, în concordanță cu documentația tehnică de proiectare

Alte măsuri de prevenire a poluării

1

2

3

4

5

- măsuri de diminuare a poluarii aerului în condiții de dispersie nefavorabile;

- zone de protecție sanitară (ZPS); mărimea ZPS în concordanta cu normativele; modificarea ZPS, luându-se în considerare impactul proiectului asupra sănătății și mediului;

- descrierea ZPS - informația despre zone rezidentiale/zone cu receptori sensibili și despre alte activități existente sau propuse în zona de impact;

- alte măsuri de diminuare a impactului asupra aerului în zona.

Harti și desene la capitolul "Aer":

- plan de situație al teritoriului pe o raza de cel puțin 2 km depărtare de la amplasamentul proiectului propus. Dacă înălțimea unei surse de poluare este H > 40 m, planul de situație va acoperi o zona cu raza de cel puțin 50 x H.

Planul de situație va cuprinde o arie suficient de extinsă pentru a se evidenția zonele în care nivelurile de poluare ating sau depășesc valorile limita și/sau alte praguri de evaluare pentru toți receptorii sensibili.

Planul de situație va fi constituit din harta topografica a teritoriului.

Planul de situație va include: obiectivul propus, cu delimitarea perimetrului amplasamentului, localizarea surselor de poluare aferente acestuia, zona de protecție sanitară (cea definită conform normativelor și cea modificată, dacă este cazul), roza vanturilor, zone de recreere existente, alte zone cu receptori sensibili, sursele de poluare existente în zona.

Se întocmesc harti-diagrame ale concentratiilor de poluanti la nivelul solului, cu figurarea obiectivului/proiectului propus și a curbelor de izoconcentratie pentru poluantii emisi, precum și cu indicarea efectului cumulativ pentru poluantii/grupele de poluanti în zona de impact semnificativ.

4.3 Solul:

- caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitia granulometrica, permeabilitatea, densitatea);

- condițiile chimice din sol (pH, cantitatea de material organic-humus etc.), activitate biologica, poluarea în zona. Acestea se prezintă diferențiat după tipul de folosință actuala a terenului: teren agricol, zona forestieră, zona industriala etc.;

- vulnerabilitatea și rezistenta solurilor dominante;

- tipuri de culturi pe solul din zona respectiva;

- poluarea existenta: tipuri și concentratii de poluanti.

Surse de poluare a solurilor:

- surse de poluare a solului, fixe sau mobile, ale activității economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii), tipuri și cantități/concentratii estimate de poluanti.

Prognozarea impactului:

- suprafața, grosimea și volumul stratului de sol fertil care este decopertat în timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului;

- impactul prognozat cauzat de poluare, luându-se în considerare tipurile dominante de sol; acumulari și migrari de poluanti în sol;

- impactul fizic (mecanic) asupra solului provocat de activitatea propusă (proiect);

- modificarea factorilor care favorizează apariția eroziunilor;

- compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor;

- modificări în activitatea biologica a solurilor, a calității, vulnerabilitatii și rezistentei;

- impactul transfrontiera.

Măsuri de diminuare a impactului:

- propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat;

- măsuri de diminuare a poluarii și impactului;

- măsuri de diminuare a impactului fizic asupra solului;

- alte măsuri.

Harti la capitolul "Sol":

Se traseaza diagrame ale zonei cu: indicarea solurilor dominante, compoziției granulometrice, eroziunea curenta etc., precum și diagrame cu suprafețele de sol afectate de activitatea propusă, cum ar fi: decopertarea stratului de sol fertil, depozitarea și refolosirea lui, eroziunea prognozata etc.

4.4. Geologia subsolului:

- caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus: compoziție, origini, condiții de formare;

- structura tectonica, activitatea neotectonica, activitate seismologica;

- protecția subsolului și a resurselor de apa subterane;

- poluarea subsolului, inclusiv a rocilor;

- calitatea subsolului;

- resursele subsolului - prospectate preliminar și comprehensiv, preconizate și detectate;

- condiții de extragere a resurselor naturale;

- relația dintre resursele subsolului și zone protejate, zone de recreere sau peisaj;

- condiții pentru realizarea lucrărilor de inginerie geologica;

- procese geologice - alunecări de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren;

- obiective geologice valoroase protejate.

Impactul prognozat:

- impactul direct asupra componentelor subterane - geologice;

- impactul schimbărilor în mediul geologic asupra elementelor mediului - condiții hidro, rețeaua hidrologica, zone umede, biotopuri etc., produse de proiectul propus;

- impactul transfrontiera.

Măsuri de diminuare a impactului:

- diminuarea impactului asupra subsolului - alegerea amplasamentului, recultivare, renaturalizare etc.

Harti la capitolul "Subsol":

- harta geologica;

- profile transversale geologice pentru extragerea resurselor naturale sau pentru lucrări de inginerie geologica de construcție;

- localizarea resurselor subterane;

- vulnerabilitatea subsolului;

- localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice sau a altor zone problematice.

4.5. Biodiversitatea:

- informații despre biotopurile de pe amplasament: păduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafața - lacuri, râuri, heleșteie - și nisipuri;

- informații despre flora locală; vârsta și tipul pădurii, compozitia pe specii;

- habitate ale speciilor de plante incluse în Cartea Roșie; specii locale și specii aclimatizate; specii de plante cu importanța economică, resursele acestora; zone verzi protejate; pășuni;

- informații despre fauna locală; habitate ale speciilor de animale incluse în Cartea Roșie; specii de păsări, mamifere, pești, amfibii, reptile, nevertebrate; vanat, specii rare de pești;

- rute de migrare; adaposturi de animale pentru creștere, hrana, odihna, iernat;

- informații despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza în mod obișnuit, resursele acestora.

Impactul prognozat:

- modificări ale suprafețelor de păduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, râuri etc.), plaje produse de proiectul propus. Impactul potențial asupra mediului natural;

- modificarea suprafeței zonelor împădurite (%, ha) produsă din cauza proiectului propus; schimbări asupra vârstei, compoziției pe specii și a tipurilor de padure, impactul acestor schimbări asupra mediului;

- distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Roșie;

- modificarea/distrugerea populației de plante;

- modificarea compoziției pe specii: specii locale sau aclimatizate, răspândirea speciilor invadatoare;

- modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanța economică;

- degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condițiilor hidrologice etc.), impactul potențial asupra mediului;

- distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse în Cartea Roșie;

- alterarea speciilor și populatiilor de păsări, mamifere, pești, amfibii, reptile, nevertebrate;

- dinamica resurselor de specii de vanat și a speciilor rare de pești; dinamica resurselor animale;

- modificarea/distrugerea rutelor de migrare;

- modificarea/reducerea spațiilor pentru adaposturi, de odihnă, hrana, creștere, contra frigului;

- alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci; modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci;

- pericolul distrugerii mediului natural în caz de accident;

- impactul transfrontiera.

Măsuri de diminuare a impactului:

- măsuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbări ale suprafețelor împădurite, mlastinilor, zonelor umede - deltei, corpurilor de apa (lacuri, râuri etc.) și plajelor;

- protecția și reconstructia resurselor biologice;

- protecția și reconstructia speciilor incluse în Cartea Roșie;

- măsuri de protecție și restaurare a rutelor de emigrare;

- măsuri de protecție sau reducere a degradării florei;

- măsuri de protecție sau reconstrucție a adaposturilor pentru animale;

- replantarea arborilor sau a ierbii;

- măsuri de protejare a faunei acvatice în timpul prelevarii apei;

- alte măsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii.

Harti și desene la capitolul "Biodiversitate":

Se realizează harti/desene, cu indicarea habitatelor și a rutelor de migratie a speciilor din Cartea Roșie, modificărilor suprafețelor împădurite, pajiștilor, zonelor umede, corpurilor de apa, plajelor.

4.6. Peisajul:

- informații despre peisaj, încadrarea în regiune, diversitatea acestuia;

- caracteristicile și geomorfologia reliefului pe amplasament;

- caracteristicile rețelei hidrologice;

- zone împădurite în arealul amplasamentului.

Impactul prognozat:

- tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificări în utilizarea terenului; impactul acestor schimbări asupra stabilitatii peisajului;

- explicarea utilizării terenului pe amplasamentul propus - se completează tabelul nr. 4.6.1;

TABELUL 4.6.1

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafața (ha)

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură:

- teren arabil

- grădini

- pășuni

Păduri

Drumuri

Zone construite (curți, suprafață construită)

Ape

Alte terenuri:

- vegetație plantată

- zone umede

- teren deteriorat

- teren nefolosit

TOTAL:

- raportul dintre teritoriul natural sau cel parțial antropizat și cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafețe construite), schimbări ale acestui raport;

- impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotopului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel transfrontiera;

- relația dintre proiect și zonele protejate (rezervații, parcuri naturale, zone-tampon etc.), impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protecție și stadiul folosirii lor;

- relația dintre proiect și zonele naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi, parcuri în zonele împădurite, campinguri, corpuri de apa), impactul prognozat asupra acestor zone și asupra folosinței lor;

- vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare;

- numărul (abundenta) și diversitatea punctelor de observare și rezistenta acestora la un număr mare de vizitatori; stabilirea punctelor de observare.

Măsuri de diminuare a impactului:

- fezabilitatea, dimensiunile și măsurile de recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul și din afară amplasamentului;

- folosirea terenului din amplasamentul propus în scop recreativ;

- măsuri de evitare a impactului - alegerea amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a materialelor și a tipului de construcție, modelarea interactiunii dintre relief și clădiri, zone verzi pe amplasament, creșterea potențialului estetic.

Harti la capitolul "Peisaj":

- o harta cu indicarea folosinței terenului, schimbărilor și măsurilor de protecție;

- o harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului natural și asupra zonelor protejate;

- o harta/schita cu indicarea impactului estimat asupra resurselor estetice și care asigura recreerea;

- o schita cu indicarea zonelor verzi plantate în teritoriu.

4.7. Mediul social și economic:

- impactul potențial al activității propuse asupra caracteristicilor demografice/populației locale;

- număr de locuitori în zona de impact, schimbări de populație;

- locuitori permanenți și vizitatori; tendinte de migratie a locuitorilor;

- caracteristicile populației în zona de impact (distribuție după vârsta, sex, educație, dimensiunea familiei, grup etnic);

- impactul potențial al proiectului asupra condițiilor economice locale, piața de muncă, dinamica șomerilor;

- investițiile locale și dinamica acestora;

- prețul terenului în zona aflată în discuție (rezidentiala, comercială, zone industriale) și dinamica acestuia;

- impactul potențial asupra activităților economice (agricultura, silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, construcția de locuințe cu unul sau mai multe etaje, comerț angro sau en detail);

- impact potențial al proiectului asupra condițiilor de viața din zona;

- public posibil nemulțumit de existenta proiectului;

- informații despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor;

- impactul potențial al proiectului asupra condițiilor de viața ale locuitorilor (schimbări asupra calității mediului, zgomot, scăderea calității hranei).

Măsuri de diminuare a impactului:

- măsuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului natural și economic.

4.8. Condiții culturale și etnice, patrimoniul cultural:

- impactul potențial al proiectului asupra condițiilor etnice și culturale;

- impactul potențial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

5. Analiza alternativelor

Pentru identificarea alternativei optime, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului va cuprinde:

● descrierea alternativelor: amplasament alternativ, alt moment pentru demararea proiectului, alte soluții tehnice și tehnologice, măsuri de ameliorare a impactului asupra mediului etc., cu indicarea motivelor care au condus la alegerea facuta;

● analiza mărimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea și eficienta măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului și pe fiecare componenta de mediu.

În funcție de tipul proiectului se pot aplica diverse metode de analiza și de comparatie a alternativelor, precum: liste de control, matrice, harti, modele matematice (inclusiv GIS - Geographical Information System), metode de analiza statistica și economică etc.

Pe baza informațiilor de mai sus se efectuează analiza și compararea alternativelor studiate, cu luarea în considerare a impactului asupra componentelor mediului și a interactiunii dintre acestea.

6. Monitorizarea

Se furnizează un plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate, a periodicitatii, a parametrilor și a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor.

În funcție de tipul proiectului se prevede că monitorizarea să se facă atât în timpul fazelor de construcție, cat și de funcționare, respectiv în timpul fazelor de închidere, refacere a mediului și postinchidere.

7. Situații de risc:

- riscuri naturale (cutremur, inundații, seceta, alunecări de teren etc.);

- accidente potențiale (analiza de risc);

- analiza posibilității apariției unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de granitele tarii;

- planuri pentru situații de risc;

- măsuri de prevenire a accidentelor.

Analiza situațiilor de risc se prezintă în rezumat, comparativ, pentru fiecare alternativa la proiect.

8. Descrierea dificultăților

Se descriu dificultățile (tehnice sau practice) intampinate de titular în timpul efectuării evaluării impactului asupra mediului.

9. Rezumat fără caracter tehnic

Se realizează un rezumat, fără date tehnice, al tuturor informațiilor furnizate în raport, care să cuprindă cel puțin:

a) descrierea activității, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor științifice etc.;

b) metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului și, dacă exista, incertitudini semnificative despre proiect și efectele sale asupra mediului;

c) impactul prognozat asupra mediului;

d) identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul;

e) măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu;

f) concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului;

g) prognoza asupra calității vieții/standardului de viața și asupra condițiilor sociale în comunitatile afectate de impact;

h) enumerarea, după caz, a altor avize, acorduri obținute;

10. Documente anexate

Evaluarea propunerilor motivate (justificate) ale publicului și minutele prezentării raportului de evaluare a impactului asupra mediului în dezbaterea publică.

------------