Acord · Parlamentul

Acordul din 21 decembrie 2001

privind "Dezvoltarea utilităților municipale - sistemul de încălzire din Fagaras - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, județul Brașov"

prezumat în vigoare

Data actului
21 decembrie 2001
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 546 din 30 iulie 2003
Structură
8 articole, 2 anexe · 27.150 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Având în vedere Memorandumul de înțelegere privind cooperarea dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera,

Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei (guvernele participante) au convenit următoarele:

Articolul 1

Scop și obiective

Acest acord stabilește termenii și procedurile pentru asistența norvegiana acordată pentru proiectul "Modernizarea sistemului de încălzire din orașul Fagaras, România" (denumit în continuare Proiect), proiect tip JI, în conformitate cu Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) și cu Protocolul de la Kyoto. Principalele obiective ale Proiectului sunt de a câștiga experienta, de a sprijini eforturile României pentru finanțarea și implementarea măsurilor de eficienta energetica, de reducere a emisiei de gaze cu efect de sera, în special dioxid de carbon [CO(2)], și de reducere a poluarii aerului. Guvernul Regatului Norvegiei asigura parțial finanțarea Proiectului, în completare la împrumutul de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Guvernul României va asigura cofinantarea prin autoritățile locale, asa cum se specifică în anexa nr. 2 la prezentul acord.

Proiectul se va realiza în concordanta cu criteriile internaționale stabilite pentru activitățile privind proiectele cu implementare în comun, conform Deciziei 5/CP.1 a Conferintei părților la UNFCCC și documentului FCCC/SBSTA/1996/8 (anexa IV) al Organismului subsidiar pentru consiliere științifică și tehnologică al UNFCCC și art. 6 din Protocolul de la Kyoto.

Descrierea și detaliile proiectului aprobat de guvernele participante și de partenerii Proiectului sunt incluse în anexa nr. 1 la prezentul acord.

Articolul 2

Cooperare-reprezentare-administrare

1. Ministerul Apelor și Protecției Mediului din România (MAPM) și Ministerul Mediului din Norvegia (MMN) vor coopera strâns pentru a asigura îndeplinirea cu succes a obiectivului Proiectului și pentru a pune mai eficient în valoare informațiile din acest proiect. Părțile vor asigura implementarea Proiectului într-o maniera total corespunzătoare cu deciziile și recomandările UNFCCC existente și cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto. Dacă va fi necesar, părțile vor cauta să facă modificări cu privire la implementarea Proiectului pentru a se asigura ca Proiectul este în concordanta cu liniile directoare și cu regulile viitoare pentru JI. Fiecare parte va furniza celeilalte părți toate informațiile care pot fi rezonabil cerute pentru continuarea Proiectului.

2. În chestiuni privitoare la administrarea acestui acord, Autoritatea Norvegiana pentru Controlul Poluarii (NPCA) va fi autoritatea competentă sa reprezinte MMN din partea Norvegiei. Din partea României Inspectoratul de Protecție a Mediului Brașov va fi autoritatea competentă sa reprezinte MAPM.

3. În scopul asigurării punerii mai eficient în valoare a informațiilor din Proiect, se va stabili un comitet comun al Proiectului (numit Comitet) cu participarea ambelor părți.

Comitetul:

- va discuta și va avea în vedere chestiuni și probleme legate de transferarea unităților de reducere a emisiilor (URE);

- va analiza progresul Proiectului;

- va discuta posibilele revizuiri ale planurilor Proiectului;

- va discuta și va rezolva chestiunile legate de revizuirea Proiectului, monitorizarea, verificarea și raportarea în lumina experienței dobândite și în concordanta cu deciziile UNFCCC și cu liniile directoare și regulile viitoare pentru JI;

- aproba toate rapoartele.

Comitetul nu trebuie să se reunească pentru a lua decizii.

Articolul 3

Contribuții și obligații ale Guvernului Regatului Norvegiei

1. Până la intrarea în vigoare a acestui acord, MMN în cooperare cu Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe va face toate aranjamentele necesare pentru a transfera contribuția norvegiana, în urma unei cereri scrise de la autoritatea locală română prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (MLPTL). Aceasta cerere va include o confirmare ca s-a deschis contul autorității locale specificat în paragraful 2. Autoritatea locală română, prin MLPTL, va recunoaște, în scris, la MMN primirea contribuției.

2. MMN, în baza termenilor și procedurilor specificate în paragraful 1, va transfera în contul autorității locale (care este responsabilă de administrarea fondurilor) o contribuție financiară de 5 milioane coroane norvegiene (cinci milioane NOK) care să fie utilizați exclusiv pentru a asista în finanțarea Proiectului.

3. Până la intrarea în vigoare a acestui acord Guvernul Regatului Norvegiei va face toate aranjamentele necesare pentru a transfera contribuția, în conformitate cu paragraful 1, în contul Proiectului.

4. Rambursarea contribuțiilor poate fi cerută total sau parțial dacă se constată că fondurile sau o parte a fondurilor nu sunt utilizate în mod corespunzător.

5. Înainte de cererea replatii părțile se vor consulta în vederea gasirii unei soluții la problema în cauza.

Articolul 4

Contribuții și obligații ale Guvernului României

1. Guvernul României prin Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței (MLPTL) va informa Ministerul Mediului din Norvegia, în scris, despre primirea contribuției în concordanta cu art. 3.

2. Autoritățile române locale sunt responsabile pentru administrarea, informarea privind utilizarea fondului și mărirea dobânzii fondului. Orice marire a dobânzii contribuției va fi utilizata pentru beneficiul Proiectului, asa cum au convenit părțile în scris.

3. Guvernul României va face toate eforturile rezonabile pentru a facilita implementarea cu succes a Proiectului, și:

- MLPTL are responsabilitatea globală pentru planificarea, administrarea și implementarea Proiectului, în cooperare cu celelalte instituții relevante din România;

- MAPM asigura faptul ca Proiectul este în concordanta cu politica naționala de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera;

- autoritățile locale asigura ca conturile Proiectului sunt ținute în concordanta cu practicile contabile general acceptate;

- MLPTL informează prompt Ministerul Mediului din Norvegia, în scris, cu privire la orice condiții care interfereaza sau ameninta sa interfereze cu implementarea cu succes a Proiectului;

- implementarea, coordonarea tehnica și monitorizarea Proiectului sunt responsabilitatea MLPTL, care, de asemenea, este responsabil pentru Programul municipal de încălzire pentru 5 orașe, inclusiv Fagaras, - un program cofinantat de BERD.

4. Guvernul Regatului Norvegiei va cere transferul unităților de reducere a emisiilor (URE) pentru contribuții, în baza anexei nr. 1 la acest acord, de la data la care Conferința părților la UNFCCC poate decide ca cererile pot fi făcute pentru îndeplinirea angajamentelor menționate în UNFCCC și în Protocolul de la Kyoto. Dacă Proiectul nu se conformează cu liniile directoare și regulile viitoare pentru JI, părțile vor coopera pentru găsirea mijloacelor de modificare a Proiectului, care să asigure conformarea cu astfel de cerințe.

Creditele (unitățile de reducere a emisiilor URE) vor fi împărțite între cele doua guverne participante astfel:

- Norvegia va primi pentru prima perioada de angajament (2008-2012) 170.000 tone de dioxid de carbon echivalent, care reflecta reducerile estimate de emisii ale Proiectului în această perioadă;

- România va primi reducerile de emisii rămase, în perioada proiectului JI (aproximativ 319.000 tone de dioxid de carbon echivalent).

Creditele (unitățile de reducere a emisiilor URE) pentru prima perioada de angajament se vor baza pe o verificare. Creditele (unitățile de reducere a emisiilor URE) devin transferabile în momentul în care Proiectul a fost verificat de o a treia parte independenta. Verificarea va fi facuta cel târziu până în anul 2013.

Articolul 5

Situația de referința și beneficii pentru mediu

1. Situația de referința sau modalitatea de dezvoltare previzionata, formulată în cadrul Proiectului, este descrisă în detaliu în anexa nr. 1. Se asigura ca prezentul sistem municipal de încălzire își va continua funcționarea pe perioada primilor 2 ani ai Proiectului, cu investiții minime destinate păstrării stării de funcționare a sistemului. O modalitate alternativa de dezvoltare a emisiilor care corespunde performantelor previzionate în Proiectul de conservare a energiei termice al BERD, acum aflat în implementare, este însușită ca situație de referința.

2. Reducerile previzionate de emisii de gaze cu efect de sera, în perioada de funcționare a Proiectului, au fost estimate în cadrul studiului de fezabilitate la aproximativ 489.000 tone de dioxid de carbon. Emisiile anuale anticipate în situația de referința se asteapta sa înceapă cu 45.000 tone și sa crească la 50.000 tone dioxid de carbon. Reducerile anuale de dioxid de carbon sunt estimate să fie de 29.000 tone în primii ani și sa crească la 36.000 tone în ultimii ani ai perioadei Proiectului JI. Acest lucru este descris cu mai multe detalii în anexa nr. 1.

3. Situația de referința și beneficiile pentru mediu vor fi ajustate în cazul creșterii numărului de consumatori la rețeaua de încălzire municipala.

Articolul 6

Notificarea și raportarea

1. Părțile vor raporta în comun către UNFCCC, în baza formatului uniform de raportare, asupra Proiectului, în următoarea modalitate:

(i) un raport comun privind pregătirea Proiectului;

(îi) în baza unor rapoarte anuale, comune, modul în care se aplică Proiectul.

Aceste rapoarte se vor transmite Conferintei părților la UNFCCC prin intermediul Secretariatului UNFCCC și trebuie făcut orice efort pentru a îndeplini termenele fixate pentru aceste raportări. Transmiterea rapoartelor comune va include transmiterea unei scrisori de însoțire oficială care va fi semnată de MAPM și MMN în calitate de autorități autorizate sa notifice și sa pregătească aprobările pentru proiectele JI. Raportarea comuna este transmisă Secretariatului UNFCCC de către MAPM și MMN. MAPM și MMN vor pregati, de asemenea, un raport destinat factorilor de decizie privind pregatirile destinate Proiectului.

2. MAPM, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, va pregati o propunere de raport privind pregatirile asupra Proiectului și anual va pregati propuneri de rapoarte privind aplicarea Proiectului, pentru ca acestea să fie supuse aprobării MMN. Raportul anual comun se va baza, dar nu se va limita la formatul uniform de raportare, acceptat de UNFCCC. Raportul va include atât cifrele de emisie pentru gazele cu efect de sera, cat și reducerile comparate cu situația de referința prezentată în anexa nr. 1.

3. MAPM, în colaborare cu autoritățile locale, va supune aprobării MMN un raport de audit privind situația conturilor Proiectului, în limita fondurilor furnizate. Dacă pregatirile Proiectului acoperă o perioadă mai mare de un an, se va emite un raport de audit, nu mai târziu de 3 luni după fiecare an financiar. Auditul va fi făcut de o firma recunoscută de audit. Raportul de audit va certifica:

- principiile aplicate pe parcursul auditului;

- circulația totală a fondurilor, începând cu primirea acestora de către autoritățile locale, până la folosință finala pentru diverse activități;

- corectitudinea și integritatea totală a cifrelor și faptul ca reflecta situația prezenta descrisă în cadrul Proiectului;

- orice informație importanța din cadrul auditului.

4. Costurile auditului se vor acoperi de către Regia Autonomă Servicii Comunale (RASC) Fagaras.

Articolul 7

Monitorizare și verificare

1. Reducerile de emisii de gaze cu efect de sera se vor verifica de către o societate independenta norvegiana - în primul an după ce proiectul este finalizat. Aceste costuri ale consultantilor norvegieni se vor acoperi de către MMN. Raportul din cadrul acestui audit de mediu va include raportul către UNFCCC. În anii următori rapoartele transmise Secretariatului UNFCCC se vor verifica în concordanta cu liniile directoare și cu procedurile date de UNFCCC în cadrul limitelor fondurilor economice furnizate pentru Proiect.

2. Guvernele participante au convenit ca monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon reale să se facă de către operatorii de la fiecare statie termica. Se vor monitoriza continuu, prin folosirea echipamentului de măsurare automată și se vor verifica anual următorii parametri: (i) consumul combustibilului de către boilere și de centralele de termoficare (separat); (îi) căldură produsă, masurata la ieșirea din boiler; (iii) căldură furnizată, masurata în contoare la substatii; și (iv) electricitatea produsă.

3. Proiectul a fost proiectat și se va implementa într-un mod care să garanteze o transparenta maxima și accesul experților calificați și al entitatilor de verificare a Proiectului pe parcursul tuturor fazelor de implementare a acestuia, inclusiv accesul total la datele Proiectului, metodologia și la verificarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera rezultate din Proiect.

4. După ce faza de pregătire a Proiectului este finalizată, cooperarea pe parcursul fazei operationale se va limita la monitorizarea, verificarea și raportarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de sera.

Articolul 8

Intrarea în vigoare

1. Prezentul acord va intra în vigoare la data la care memorandumul de înțelegere intră în vigoare și va rămâne în vigoare până la data până la care părțile și-au îndeplinit obligațiile care decurg din prezentul acord. Modalitatea ca aceste obligații vor fi privite ca îndeplinite se va determina prin consultări între părți, prin intermediul Comitetului comun al Proiectului.

2. Ambele părți au dreptul sa denunțe acordul printr-o notificare scrisă adresată celeilalte părți, cu 3 luni înainte de data de denunțare.

3. Înțelegerile privind cooperarea, reprezentarea, administrarea și raportarea, conform art. 2 și 5, în cazul în care nu s-a stipulat altfel, își păstrează efectul pe parcursul aplicării Proiectului. O revizuire a acestor proceduri se va efectua după finalizarea fazei-pilot actuale (AIJ).

Semnat la Oslo la 21 decembrie 2001, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română, engleza și norvegiana, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenta de interpretare textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,

Șerban Vlad,

ambasador

Pentru Guvernul Regatului Norvegiei,

Borge Brende,

ministrul mediului

Anexa 1 ───────

la acord
──────────
MODERNIZAREA
sistemului de încălzire în Fagaras, România
1. Generalitati
În aceasta anexa sunt descrise principalele aspecte ale Proiectului, situația de referința și alternativa JI.
Cifrele din aceasta anexa se bazează pe un studiu de fezabilitate elaborat de Institutul pentru Tehnologia Energiei în martie 1999, cu modificări făcute în ianuarie 2000. Aceste modificări se bazează pe presupunerea unei eficiente energetice mai mari în cazul alternativei JI, în concordanta cu standardele BERD, cu o reducere corespunzătoare a consumului de gaz și a emisiilor de dioxid de carbon.
Sistemul de încălzire din Fagaras deservește în mod curent aproximativ 29.000 de locuitori din totalul de 50.000 de locuitori. Regia Autonomă Servicii Comunale (RASC) Fagaras este o companie municipala care furnizează servicii de încălzire, apa calda și canalizare pentru locuitorii din Fagaras.
În actualul sistem de încălzire căldură este generata în stațiile de încălzire de la "Nitramonia", combinat chimic industrial aflat în afară orașului Fagaras, și în statia de încălzire din oraș. Apa calda este transportată pe o distanta lungă prin țevi prost izolate. Centrala termica și sistemul de distribuție sunt vechi, prezintă un grad avansat de uzura și au o eficienta scăzută. Din cauza acestei livrări ineficiente autoritățile municipale doresc să aibă propriul lor sistem de încălzire, mai eficient.
O parte din acest sistem, care deservește 17.000 de locuitori, este în curs de reabilitare cu ajutorul unui credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Reabilitarea va consta în înlocuirea centralelor termice și tevilor vechi cu unele noi. Astfel se asteapta să se reducă consumul de combustibil cu aproape 50% prin creșterea eficientei. Pentru restul de 12.000 de locuitori nu exista nici o posibilitate pentru o imbunatatire tehnica similară din cauza restrictiilor de credit impuse până la achitarea creditului BERD.
Proiectul norvegian JI împreună cu ceilalți participanți la acest proiect (bugetul de stat, bugetul local și componenta BERD) vor contribui la crearea sistemului de încălzire pentru cei 12.000 de locuitori rămași.
2. Situația de referința
Pentru a putea evalua dacă un proiect îndeplinește criteriile pentru proiectele JI, este important sa existe date cu privire la emisii atât în cazul implementarii Proiectului, cat și în cazul neimplementarii acestuia.
Căldură furnizată pentru orașul Fagaras este produsă într-o centrala termoelectrica și un boiler. Sistemul are o eficienta energetica de 42% și în prezent producția de energie este cu aproximativ 35% mai scăzută decât cererea reală a consumatorilor, în concordanta cu normele românești pentru zona Fagaras.
Până la achitarea creditului BERD nu exista mijloace financiare pentru a îmbunătăți eficienta sistemului de încălzire existent la "Nitramonia" și de furnizare a caldurii în Fagaras. Astfel, nu a fost dezvoltata nici o sursa alternativa de energie sau situație de referința privind emisiile de dioxid de carbon [CO(2)].
Situația de referința pentru cei 12.000 de locuitori este calculată prin adăugarea la consumul actual de combustibil a creșterii consumului de combustibil necesar pentru a se atinge normele românești. În plus cererea de combustibil se asteapta sa crească ca urmare a unei descresteri anuale moderate a eficientei sistemului de 1% peste situația de referința, pe o perioadă a proiectului de 15 ani.
Figura 1. Situația de referința a emisiilor de CO(2) și reducerea emisiilor de CO(2) pentru proiectul JI
3. Alternativa JI
Au fost elaborate patru scenarii alternative JI. Doar un scenariu este recomandat ca cel mai eficient din punct de vedere al costului și al posibilității de implementare (alternativa nr. 4). Alternativa a fost aleasă pe baza catorva motive. Alternativa JI va asigura reduceri permanente ale emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea unui sistem independent de încălzire, ceea ce va fi de mare importanța. Contrar celorlalte alternative, proiectul JI va moderniza partea din sistemul de încălzire a orașului Fagaras care nu a fost introdusă în prima faza a proiectului "Dezvoltarea utilităților municipale - sistemul de încălzire din Fagaras".
Principala caracteristica a alternativei JI este reabilitarea unor stații și substatii rămase de reabilitat. Proiectul se referă la transformarea a 4 puncte termice în 4 termocentrale. Aceasta va conduce la următoarele schimbări:
● reabilitarea termocentralei "Centru II" va deservi consumatorii din actualele puncte termice "Centru II" și "Posta";
● reabilitarea termocentralei "Titu Pertia" va deservi consumatorii din actualul punct termic "Titu Pertia" și termocentrala actuala "Narcisa";
● punctul termic "Câmpului" va fi modernizat și va fi termocentrala "Câmpului";
● termocentrala reabilitata "Sere" va deservi consumatorii din actualele puncte termice "Colonia Combinat" și "Sere";
● se va reabilita rețeaua de distribuție cu o lungime de 8,8 km.
Încălzirea și apa calda menajera vor fi distribuite printr-o noua rețea tip "4 țevi", ingropata, alcătuită din țevi preizolate. Sistemul va fi echipat cu contoare pentru încălzire și apa calda menajera conectate la un sistem de control automat în substatii, care va fi utilizat pentru monitorizarea și facturarea încălzirii și apei calde menajere la consumatori. Sistemul de control va servi, de asemenea, ca baza pentru monitorizarea și evaluarea consumului de combustibil și a emisiilor de dioxid de carbon aferente.
4. Comparatie între situația de referința și alternativa JI
Alternativa JI va conduce la o reducere a emisiilor de dioxid de carbon egala cu 29.290 tone în primul an al proiectului. Aceasta se datorează creșterii eficientei energetice și economiilor de combustibil. Pe o durată de 15 ani proiectul JI va conduce la reduceri ale emisiilor cumulate de 489.146 tone de dioxid de carbon. În perioada 2008-2012 proiectul JI va conduce la reduceri acumulate ale emisiilor de dioxid de carbon de 170.223 tone. Economiile totale de energie vor fi de 1.172 Gcal. Aceasta este echivalenta cu o economie a costului de combustibil de 18,87 milioane dolari S.U.A. pentru perioada JI. Economiile de energie, emisiile de gaze cu efect de sera și reducerile pentru proiectul JI sunt prezentate în tabelul de mai jos.
TABEL
Economia de energie și reducerea emisiilor pentru alternativa JI
JI
Energie
Energie
Combustibil
Cost
Emisii CO2
Reduceri CO2
SO2
NO(x)
Anul
Economii de energie (Gcal)
Economii de energie (GWh)
Economii de gaz natural (mii m3)
Economii în costul combustibililor (milioane dolari S.U.A.)
Emisiile din situația de referință 4 (tone)
Emisiile din JI 4 (tone)
Reduceri emisii (tone)
Reduceri emisii (tone) 2008-2012
Reduceri emisii (tone)
Reduceri emisii (tone)
2001
72,812
85
14,65
1,17
45.400
16.110
29.290
1,1
10,6
2002
73,540
86
14,80
1,18
45.854
16.110
29.744
1,1
10,8
2003
74,276
86
14,94
1,20
46.313
16.110
30.202
1,1
10,9
2004
75,018
87
15,09
1,21
46.776
16.110
30.665
1,1
11,1
2005
75,768
88
15,24
1,22
47.243
16.110
31.133
1,1
11,3
2006
76,526
89
15,40
1,23
47.716
16.110
31.606
1,1
11,5
2007
77,291
90
15,55
1,24
48.193
16.110
32.083
1,2
11,6
2008
78,064
91
15,71
1,26
48.675
16.110
32.565
1,2
11,8
2009
78,845
92
15,86
1,27
49.162
16.110
33.051
33.051
1,2
12,0
2010
79,633
93
16,02
1,28
49.653
16.110
33.543
33.543
1,2
12,2
2011
80,430
94
16,18
1,29
50.150
16.110
34.040
34.040
1,2
12,3
2012
81,234
94
16,34
1,31
50.651
16.110
34.541
34.541
1,3
12,5
2013
82,046
95
16,51
1,32
51.158
16.110
35.048
35.048
1,3
12,7
2014
82,867
96
16,67
1,33
51.669
16.110
35.559
1,3
12,9
2015
83,696
97
16,84
1,35
52.186
16.110
36.076
1,3
13,1
Total:
1.172,047
1.363
235,82
18,87
730.799
241.653
489.146
170.223
17,7
177,2
5. Alte efecte asupra mediului
Emisiile de dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot și particule vor fi reduse ca efect al implementarii acestui proiect. În perioada JI proiectul va conduce la o reducere de 177,2 tone emisii de oxizi de azot, în timp ce reducerile de dioxid de sulf vor fi de 17,7 tone, asa cum este prezentat în tabelul de mai sus.

Anexa 2 ──────

la acord
────────
1. Contribuții financiare
Proiectul este viabil din punct de vedere economic datorită sprijinului financiar suplimentar din partea Guvernului României și a Guvernului Regatului Norvegiei. Finanțarea modernizării planificate a sistemului de încălzire municipal se presupune în principiu ca este împărțită între 3 parteneri. Aceștia sunt:
a) Guvernul României;
b) Guvernul Regatului Norvegiei;
c) Proprietar/operator.
Tabelul de mai jos conține cifrele aferente pachetului financiar aprobat pentru JI prin Acordul Ministerului Finanțelor Publice nr. 134/2000 și Acordul Comitetului interministerial din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 396/2000.
TABEL
Finanțarea aprobată pentru proiectul JI
Surse financiare
Dolari S.U.A.
Dolari S.U.A.
Investiții totale
6.107.765
Fonduri BERD (neutilizate în etapa I)
1.842.463
Contribuție română, din care:
3.580.302
- buget de stat (neutilizate în etapa I)
3.355.050
- fonduri de la bugetul local (conform Hotărârii Consiliului
225.252
Local al Municipiului Făgăraș nr. 33 din 14 martie 2000)
Deficitul datorat ratei de schimb dolar S.U.A./coroană norvegiană*)
135.000
Grant norvegian
550.000
────────────
● 184.459 dolari S.U.A. pentru achiziționarea unei părți din totalul de conducte preizolate care să fie folosite pentru înlocuirea rețelei existente uzate, din soluția clasica;
● 203.841 dolari S.U.A. pentru achiziționarea echipamentului automat și electric;
● 159.700 dolari S.U.A. pentru achiziționarea unor metrometre la sursa, la consumator și pentru sistemul de la statia de lucru.
Suma totală destinată lucrărilor de construcții-montaj, taxelor de vama, T.V.A. pentru conductele preizolate, echipamentului de procurat din grantul norvegian este de 550.000 dolari S.U.A. și restul va fi acoperit din contribuția românească de 3.580.302 dolari S.U.A.
2. Calculul costului reducerii emisiilor de CO(2)
Proiectul JI va avea ca rezultat o reducere a emisiilor de CO(2) de 489.146 tone pentru perioada 2001-2015 sau de 170.223 tone pentru perioada 2008-2012.
Proiectul JI va avea următoarele avantaje:
- economii semnificative pentru partenerul român în perioada 2001-2015;
- economii semnificative pentru partenerul român în perioada de după 2015;
- emisii reduse de CO(2),NO(x) și SO(2) în perioada 2001-2008;
- emisii reduse de CO(2),NO(x) și SO(2) în perioada 2008-2012;
- emisii reduse de CO(2),NO(x) și SO(2) în perioada de după 2012.
În cazul ipotezei ca Norvegia va primi reducerea de emisii de CO(2) (circa 170.000 tone) pentru prima perioada de angajament (2008-2012), costul reducerii emisiilor de CO(2) pentru Norvegia va fi de 5.000.000/170.000 = circa 30 coroane norvegiene/tona de CO(2) sau 3,3 dolari S.U.A./tona.
──────────────────

*) Deficitul în planul financiar va fi acoperit de autoritățile locale.

Structura financiară este aspectul cel mai important pentru fezabilitatea economică și implementarea proiectului JI. Grantul norvegian de 5 milioane coroane norvegiene (NOK) reprezintă aproximativ 550.000 dolari S.U.A., la o rata presupusa de 1 dolar S.U.A. = 9,1 coroane norvegiene (NOK), și va fi folosit după cum urmează:

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.