Legea nr. 121/1930

Articolul 1

Casa Rurală, institutiune înființată în scopul de a înlesni creditul necesar pentru ca taranii români, cultivatori de pămînt, să poată cumpara pamanturi, va continua sa funcționeze, indeplinindu-și scopul ei și toate drepturile și atribuțiunile conferite prin prezenta lege.

Casa Rurală este persoana juridică și funcționează potrivit dispozițiunilor codului de comerț privitoare la societățile anonime cari nu contrazic legea de fața. Sediul Casei Rurale este în București. Se va putea constitui și în alte părți sucursale.

Articolul 2

Capitalul social este de lei 100.000.000, împărțit în 100.000 acțiuni a 1.000 lei fiecare, jumătate din aceste acțiuni aparținînd Statului, iar restul de jumătate acționarilor particulari. Acest capital va putea fi sporit după trebuințe, în urma deciziunii generale aprobată de guvern, Statul participând la aceste sporiri în aceeas proporție cu cea de mai sus.

Acțiunile Statului vor fi nominative și inalienabile, celelalte vor fi la purtător.

Capitalul de mai sus este efectiv vărsat potrivit bilanțului încheiat la 31 Decemvrie 1929, aprobat de adunarea generală extraordinară din 9 Martie 1930.

Dreptul de vot al Statului ca acționar se limitează la 100 voturi.

Acțiunile aparținînd Statului sînt scutite de orice taxe de timbru și înregistrare și de orice impozite, afară de cel pe venit.

Articolul 3

Drepturile și atribuțiunile acordate Casei Rurale nu se vor putea modifica, nici restrânge, nici direct, nici prin alte concesiuni sau coasociatiuni, pînă la împlinirea termenului de 30 ani dela promulgarea acestei legi.

Casa Rurală va exercita, chiar după împlinirea termenului de 30 ani mai sus prevăzut, toate drepturile conferite ei prin legea de fața, întrucât privește desăvârșirea operațiunilor începute în decursul celor 30 de ani și pînă la definitivă achitare a plății "bonurilor rurale" emise și a efectuării tuturor încasărilor, procentelor, creanțelor chirografare, privilegiate sau ipotecare. Anul social începe la 1 Ianuarie și se termina la 31 Decemvrie al aceluias an.

Articolul 4

Operațiunile ce Casa Rurală este autorizata să facă sînt:

a) A cumpara proprietăți rurale de orice întindere, dela licitațiuni publice, prin buna învoiala sau în cazurile prevăzute de art. 148 din legea agrară, din 17 Iulie 1921, pentru a le revinde în loturi la sateni sau pentru islazuri comunelor rurale. Casa Rurală nu va putea face asemenea cumpărări în cazurile în cari Statul are dreptul de preemțiune, decât dacă Statul nu-și exercită dreptul sau în termenul legal;

b) A cumpara dela sateni loturi rurale dobândite de aceștia potrivit diferitelor legi de improprietarire. Cumpărarea acestor loturi de către Casa Rurală nu este supusă nici unei condițiuni sau formalități cerute de legi speciale;

c) A vinde la sateni, în loturi și condițiunile acestei legi, terenurile și proprietățile rurale pe cari le-ar cumpara, după cum se arata mai sus, asigurându-și cu privilegiu sau ipoteca asupra lor plata prețului datorat. Casa Rurală va putea vinde, total sau în parte, proprietățile cumpărate, comunelor rurale cu aceleași garanții, în scopul constituirii sau completării de islazuri comunale. Dobînda la prețul datorat în aceste cazuri nu va putea fi mai mare de 12% anual;

d) A înlesni prin împrumuturi satenilor, obstiilor sau comunelor cumpărarea de moșii sau părți de moșii, loturi de improprietarire sau izlazuri. Casa Rurală va putea plati vânzătorului prețul din suma împrumutată, luînd garanții cu privilegiu sau ipoteca în proprietatea cumpărată, cu o dobînda care nu va depăși 12%;

e) A participa la cumpărarea mosiilor asupra cărora Statul are dreptul de preemțiune, finantand operațiunea de cumpărare, plătind vânzătorului prețul, luînd prin actul de vânzare sau prin deosebite acte orice asigurări, precum: privilegiu, ipoteca, urmărind și incasand dela cumpărătorii de loturi dobânzile, amortismentul, cheltuielile de administrație și alte cheltuieli cari grevează loturile. Orice asigurare reală, precum: privilegiul, ipoteca, constituite în favoarea Casei Rurale pentru operațiunile specificate mai sus este valabilă prin derogare dela legea circulatiunii bunurilor rurale din 1929, chiar pe loturile de improprietarire cumpărate de Casa Rurală sau prin mijlocirea acesteia;

f) A înlesni, de acord cu Statul, lucrările necesare colonizarii satenilor în anumite regiuni, finantand și executand operațiunile de așezare și instarire a colonistilor. Finanțarea se va face prin luare de către Casa Rurală de asigurări reale asupra loturilor și clădirilor colonistilor;

g) A emite bonuri rurale ce se vor întrebuința pentru îndeplinirea obligațiunilor luate potrivit alin. a, b, d, e și f de mai sus. Operațiunile de mai sus se vor putea face și prin plata în numerar;

h) A dirija, a controla și executa toate operațiunile relative la parcelarea și plata prețului terenurilor cumpărate potrivit dispozițiunilor de mai sus. În caz cînd proprietatea a fost cumpărată de Stat în baza dreptului de preemțiune cu finanțarea Casei Rurale, aceste operațiuni se vor face de Stat sau de Casa Rurală prin delegație, dacă ea va primi aceasta însărcinare în mod expres;

i) A incasa dela cumpărătorii loturilor sumele ce se vor datora pentru dobânzi, amortizari, cheltuieli de administrație și alte cheltuieli accesorii cari grevează părțile de pămînt ce au cumpărat și a întrebuința dobânzile și amortizarile exclusiv la plata cupoanelor și bonurilor ieșite la sorți;

j) A acorda agricultorilor împrumuturi, fie garantate cu privilegiu sau ipoteca, fie pe cambii, fie pe garanții de efecte publice sau scrisuri funciare rurale sau urbane, afară de bonuri rurale (emisiune proprie), fie pe gaj de recolta prinsă de radacina sau în magazie, fie pe gaj de animale și instrumente agricole. Gajul se constituie cu forma și în condițiunile prevăzute în art. 14, 15, 16, 17 și 18 din legea pentru organizarea Creditului Funciar Rural și a Creditului Agricol;

k) A cumpara și vinde orice efecte cari nu sînt primite drept garanție la Casele publice;

l) A reesconta portofoliul sau cambial la Banca Naționala a României, în limitele legii acestei instituțiuni, sau la orice alta institutiune de credit;

m) A lombarda la Banca Naționala a României, la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni sau la orice alte instituțiuni scrisurile și efectele publice ce poseda;

n) A incuraja și supraveghia îmbunătățirea culturii pămîntului pe proprietățile ce se vor vinde de Casa Rurală sau prin intermediul ei.

Articolul 5

Prin derogare la orice alte dispozițiuni de lege actualmente în vigoare în diferite tinuturi ale tarii, gajul pe efecte va fi valabil dacă este constatat prin act sub semnatura privată și efectul luat în primire de Casa Rurală, și aceasta va avea dreptul ca îndată după expirarea termenului de plată și fără să fie trebuinta de o punere în întîrziere sau judecata, sa vândă la Bursa efectele depuse în gaj, incasandu-și cu preferinta suma împrumutată împreună cu dobânzi și alte cheltuieli ce va fi făcut, cu excluderea oricărui alt creditor privilegiat.

Articolul 6

Proprietarul care voește să-și vanza moșia, sau sateanul care voește să-și vândă lotul sau de improprietarire prin mijlocirea Casei Rurale, va prezenta directiunii o propunere de vânzare, iar cînd el va fi înțeles cu satenii, va depune o declarațiune semnată și de satenii doritori sa cumpere, indicând numele, situațiunea mosiei sau a lotului cu vecinii, precum și actele doveditoare a proprietății și posesiei.

Articolul 7

Direcțiunea Casei Rurale va delega pe unul sau mai mulți experți, fie din funcționarii societății fie străini, cari vor examina în localitate calitatea pămîntului, situațiunea economică și condițiunile de exploatare a mosiei, și a stabili întinderea proprietății, valoarea fiecărei categorii de pămînt și valoarea întregii moșii.

Articolul 8

Consiliul de administrație va fixa prețul mosiei sau terenului oferit, ținînd seama de raportul de expertiza, de întinderea mosiei și de diferitele sale calități de pămînt, de impozitul pe veniturile proprietăților agricole, de arenda mosiei și de arenzile ce se plătesc în localitate, de prețul vânzării mosiei în vecinătate, de evaluarile Societății de Credit Funciar sau de Credit Agricol, precum și de orice alte elemente ce ar putea servi la evaluare.

Articolul 9

Dacă proprietarul este de acord asupra condițiunilor de vânzare și asupra prețului, se va proceda la îndeplinirea formalităților de cumpărare prevăzute în statute și la încheierea actului de vânzare-cumpărare și a actului de ipoteca.

Articolul 10

Negocierile între proprietari și țărani vor avea loc fără intervenirea vreunui mijlocitor. Casa Rurală va inceta pentru doi ani orice relatiuni cu proprietarii și taranii cari vor fi recurs, fie direct, fie indirect, la mijlocitori.

Articolul 11

Acei cari, pentru a trage vreun folos, vor promite taranilor să le procure pamanturi prin influența lor sau prin orice alte mijloace, se vor pedepsi cu închisoarea dela o luna pînă la un an.

Articolul 12

Contractele de vânzare-cumpărare se vor încheia între proprietari și sateni, sau cînd vînzarea se face de Casa Rurală între aceasta și sateni, printr'un singur act de vânzare-cumpărare. Copiile liberate chiar fără citarea părților de instanța care a autentificat actul au aceeas valoare ca și originalul. Odată cu depunerea actului de vânzare-cumpărare se va putea depune spre autentificare și actele prin care satenii cumpărători vor constitui Casei Rurale garanțiile reale pentru toate sumele ce i se vor datora ca preț, dobânzi, amortizari și cheltuieli de administrație. Satenii cari au cumpărat împreună dela Casa Rurală o moșie sau loturi, fie individual, fie în obște, vor putea constitui Casei Rurale garanția printr'un singur act.

Autentificarea actelor de vânzare, actelor de ipoteca sau oricărei acte de garanție reală, se va face de orice judecătorie de ocol, urban sau rural al situațiunii imobilului sau din circumscriptiunea unde domiciliază una din părțile contractante, sau de către orice notar sau tribunal, fără să fie obligatorie contrasemnarea actelor de către advocat. Formalitățile de opozabilitatea înstrăinării sau garanțiilor reale, precum: transcrierea, inscriptiunea sau mențiunea în registre sau cărți funduare, se vor face potrivit legilor locului unde se găsește situat bunul vândut sau oferit garanție.

Constatarea identității fiecărui satean se va face pe baza afirmarii verbale a primarului ca cunoaște pe fiecare din ei, sau pe baza biletelor de legitimare ce aceștia ar prezenta, menționându-se în procesele-verbale modul cum identitatea a fost constatată. Primarul care va face o afirmare neadevarata asupra identității unui satean se va pedepsi pentru delictul de mărturie mincinoasă potrivit legii penale.

Odată cu autentificarea actului de vânzare sau de garanție reală se vor putea autentifica de aceeași instanțe și procurile pe baza cărora părțile semnatare ar imputernici pe alte persoane să facă transcrierea, înscrierea sau orice alte mențiuni pe acte, în registre sau cărți funduare, a actelor de mai sus, la autoritățile competente. Radierea privilegiului ipotecilor sau garanțiilor se va face la simpla cerere a Casei Rurale, fără a fi nevoie de prezenta debitorilor.

Articolul 13

La toate actele de vânzare-cumpărare sau de garanții reale arătate mai sus se va plati jumătate din taxele prevăzute în legea timbrului și înregistrării. În caz cînd Casa Rurală va cumpara o moșie dela proprietari spre a o parcela și a o revinde în loturi, nu se va percepe decât o singura taxa de înregistrare pentru vânzare, fără a se mai percepe alta pentru vînzările în loturi ulterioare.

Articolul 14

Inscripțiunile ipotecare constituite în folosul Casei Rurale nu au trebuinta să fie reînnoite și prescripțiunea nu curge contra lor. Aceasta inscriptiune ipotecară garantează dobânzile pînă la plata integrală a creanței, fără sa mai fie trebuinta a se lua o noua inscriptiune în acest interval. Creanțele ipotecare ale Casei Rurale nu sînt supuse dispozițiunilor speciale privitor la faliment, fie cu privire la anulabilitatea sau nulitatea lor, cînd au fost încheiate în timpul perioadei anterioare falimentului, fie la dreptul de urmărire.

Articolul 15

Mandatele ce se vor da advocatilor, delegaților sau funcționarilor Casei Rurale, fie pentru reprezentarea ei în justiție, fie pentru diferite acte în legătură cu operațiunile sale, precum: autentificari, transcripțiuni, inscriptiuni, mențiuni, radieri sau alte formalități necesare operațiunilor ei, se vor constata prin procesele-verbale ale Consiliului de Administrație. Copiile și extractele de pe aceste procese-verbale, ce s'ar produce înaintea justiției sau în altă parte, se atesteaza de președintele Consiliului de administrație sau de membrul care îi tine locul și de directorul general. Delegatiunile date în aceasta forma au valoarea unui mandat autentic.

Articolul 16

Orice vânzare de proprietate rurală facuta prin mijlocirea sau de către Casa Rurală, va fi precedată de afișare la primăria satului unde este situat imobilul și la sediul Casei Rurale, cum și de o încunoștiințare facuta Oficiului Național de Cooperatie. Afișarea și încunoștiințarea vor cuprinde numele proprietarilor și numele, întinderea și situația proprietății. Dovada afișării va rezultă din procesul-verbal ce primarul și secretarul sătesc sau notarul comunei vor încheia în dublu exemplar, dintre cari unul se va inmana Casei Rurale.

Dovada încunoștiințării Oficiului Național de Cooperatie se va constata prin comunicarea de Oficiu către Casa Rurală ca a primit încunoștiințarea. Dovada afișării facuta la Casa Rurală va rezultă din certificatul acesteia. Actul de vânzare nu se va putea încheia decât după o luna dela data dovezilor mai sus arătate. Autoritatea ce va autentifica actul va constata în procesul-verbal de autentificare împlinirea formalitatii, constatare care va face completa dovada în aceasta privinta.

Articolul 17

Orice acțiune de evicțiune, de orice natura ar fi, totală sau parțială, a mosiilor cumpărate prin mijlocirea sau de către Casa Rurală, nu se va mai putea exercita după cumpărarea facuta de aceasta Casa. Acei cari vor pretinde dreptul asupra mosiilor astfel cumpărate, vor putea exercita numai împotriva Casei Rurale o acțiune pentru valoarea mosiei și a daunelor ce li s'ar cuveni.

Aceasta acțiune se prescrie în termen de cinci ani dela punerea în posesie pe baza actului de vânzare. Prescripțiunea va începe să curgă contra minorilor, interzișilor, celor puși sub consiliu judiciar, femeilor maritate în ce privește imobilele dotale, potrivit dispozițiunilor din dreptul comun. Casa Rurală are la rândul sau exercițiul acțiunii în garanție în contra vânzătorului imobilului.

Articolul 18

Pentru înlesnirea lucrărilor de parcelare a proprietăților rurale se vor face loturi de o întindere uniforma, de preferinta de 5 hectare.

Casa Rurală va putea reduce loturile și sub 5 hectare. Un taran însă va putea cumpara mai multe loturi, pînă la suprafața totală de 25 ha. Aceste loturi vor trebui să fie alăturate pentru a putea forma un singur trup, afară de cazurile cînd administrația Casei Rurale va găsi de cuviință ca aceste loturi trebuiesc să fie separate în interesul cumparatorilor.

Cumpărătorii de un lot vor fi preferiti celor de mai multe loturi. Între cumpărătorii de mai multe loturi vor fi preferiti acei cari vor sa cumpere mai puține loturi.

Articolul 19

Cumpărătorii vor trebui sa verse direct Casei Rurale, la facerea actului de vânzare-cumpărare, care s'ar realiza prin mijlocirea ei, o parte din preț care va fi de 15%. Casa Rurală va putea reduce cu totul vărsămîntul de mai sus, dacă el ar fi o piedica vădită la cumpărarea loturilor de către sateni, luînd și garanții alte pe lîngă ipoteca sau privilegiu.

Articolul 20

Între satenii doritori de a cumpara loturi, Casa Rurală va preferi la preț egal astfel:

a) Satenii cari au absolvit vreo școala de agricultura și cari locuesc în comuna de care aparține proprietatea ce se vinde;

b) Foștii mobilizati în rasboiul din 1916-1918;

c) Văduvele și copii celor mobilizati, dacă locuesc în comuna de care aparține proprietatea ce se vinde, sau în comunele invecinate la o distanta de cel mult 5 km;

d) Satenii din aceeas comuna cari nu poseda pămînt, sau poseda mai puțin de 5 hectare.

Articolul 21

Pădurile ce se vor afla pe mosiile ce se vor cumpara prin mijlocirea sau de Casa Rurală, se vor cumpara de ea spre a se revinde Statului, satelor, comunelor sau cînd întinderea trece de 100 ha, în indiviziune obstiilor, fără ca starea de indiviziune sa înceteze vreodata. Pădurile dobândite în asemenea condițiuni vor fi supuse regimului silvic.

Articolul 22

Cînd pe moșie s'ar afla helestae, balti, mori sau herestrae pe cari taranii cumpărători n'ar voi sau nu s'ar înțelege între ei să le administreze, se vor vinde prin licitație publică cooperativelor de sateni, comunelor rurale, sau în lipsa acestora, particularilor.

Articolul 23

Din prețul ce va fi rezultat în urma revinderii ca pămînt de cultura a locurilor unde au existat helestae sau balti, ce vor fi secate de comuna în contul taranilor, se vor deduce mai intaiu cheltuelile de secare, iar restul se va vărsa Casei Rurale, spre a se stinge sau micșora datoriile ipotecare contractate către ea de țărani pentru cumpărarea laturilor lor.

Articolul 24

La fiecare cumpărare de moșie Casa Rurală va fi datoare a incunostiinta Ministerul Agriculturii și Domeniilor despre aceasta, pentru a se rosti în termen de maximum o luna dacă are nevoie de o întindere de pămînt sau de o constructiune situata pe moșie. Constructiunile de care va fi nevoie pentru un serviciu public vor putea fi cumpărate de Stat, județ sau comuna.

Articolul 25

În cazul cînd clădirile și instalatiunile unei moșii n'ar fi trebuincioase destinatiunilor de mai sus, sau n'ar putea fi întrebuințate cu folos de asociațiunile taranesti, ele se vor putea vinde prin licitație publică, fie singure, fie constituindu-se în jurul lor un lot în întindere de maximum 50 hectare. Aceste terenuri în nici un caz nu vor putea fi constituite din loturi de improprietarire.

Vânzarea se va face prin licitație publică la tribunalul situațiunii imobilului sau la sediul Casei Rurale. Vânzarea nu se va efectua decât după 30 de zile libere dela publicarea de vânzare în "Monitorul Oficial" și după afișarea ei în același termen la primăria situațiunii imobilului.

Publicațiunea de vânzare va arata situațiunea imobilului și prețul dela care începe licitarea, precum și ziua și ora licitației. Prețul de vânzare se va pune de adjudecatar, fie integral, sau se va plati prin anuitati, după deciziunea Consiliului de administrație menționată în publicațiunea de vânzare.

Vânzarea rămîne definitivă, fie la depunerea prețului, fie la depunerea anuitatii, în caz cînd Casa Rurală ar conveni ca plata prețului să se facă prin anuitati. Ordonanța de adjudecare nu este supusă recursului în casație. În aceste cazuri Statul va putea exercita dreptul sau de preemțiune potrivit legii agrare.

Articolul 26

La parcelarea oricărei moșii, Casa Rurală este obligată să se adreseze satului și comunei situațiunii imobilului, dacă înțelege sa cumpere o întindere necesară pentru înființarea sau completarea islazului comunal cu prețul fixat de Casa Rurală și care nu va putea fi mai mare decât prețul cu care se vor vinde loturile pentru improprietarire ale Casei Rurale din aceeas moșie. Dacă satul și comuna nu vor răspunde în 10 zile dela comunicare, sau dacă nu vor face cumpărarea în termen de o luna dela comunicare, Casa Rurală va putea parcela și vinde imobilul în condițiunile prezentei legi.

Articolul 27

Împrumuturile făcute comunelor pentru cumpărarea de izlazuri, sau pentru izlazurile vândute prin Casa Rurală, vor fi garantate printr'o ipoteca în rangul I, iar veniturile acestor izlazuri vor fi în întregime și de drept afectate la plata anuităților împrumuturilor, fără ca comunele să poată da alta destinatiune și nici ca creditorii lor să le poată urmări. În caz de neajungere, comuna va răspunde cu toate celelalte venituri ale sale.

Articolul 28

Casa Rurală va putea imprumuta cu ipoteca și în rangul al II-lea comunele cari pentru a-și înființa sau completa izlazurile ar cumpara moșii sau părți de moșii care sînt ipotecate societăților de Credit Funciar Rural sau de Credit Agricol și care s'ar imprumuta dela Casa Rurală numai cu suma ce trebuie să verse efectiv vânzătorului, peste sumele datorate societăților de mai sus. În asemenea caz, Casa Rurală nu va putea face împrumutul decât după ce se va fi asigurat ca societățile de credit de mai sus au consimțit la divizarea ipotecii, specificându-se suma garantată în izlazul comunal în favoarea acestei societăți.

Articolul 29

Comunele vor plati prețul izlazurilor către Casa Rurală în același mod, la aceeas epoca și în aceleași condițiuni în care taranii vor plati prețul loturilor cumpărate de dânșii.

Articolul 30

În cazul cînd comunele nu vor plati la timp anuitatile ce datoresc, Casa Rurală va putea cere administrațiilor financiare respective ca aceste anuitati sau resturi de anuitati sa i se plătească direct din fondul comunal, precum și din alte venituri ale comunelor încasate de perceptor.

Articolul 31

La orice parcelare de moșii, cînd va fi trebuinta, se va prevedea întinderea necesară pentru vatra satului, socotindu-se câte 2.000 mp pentru fiecare cap de familie. Cînd numărul loturilor va fi mai mare de 100 și nouile grupări de case ce s'ar cladi nu se vor putea alipi la unul din satele, catunele sau una din comunele existente, cari ar fi situate într'o depărtare mai mare de 6 km., se va putea înființa un nou sat sau comuna și se va prevedea în vatra satului întinderea necesară pentru primărie, biserica, școala și drumuri, precum și la locurile de muncă, un lot pentru biserica și cimitir de 9 ha și un lot pentru școala, a cărui întindere se va calcula pe bază de 6 ha pentru 100 familii.

Valoarea terenurilor destinate bisericii, scoalei, primăriei, drumurile și locurile rezervate în vatra satului pentru biserica și școala se va pune în sarcina taranilor, proporțional cu prețul ce fiecare datorește pentru lotul sau, precum și pentru locul de casa ce i s'ar rezerva în vatra satului, plătind-o în același termen și în aceleași condițiuni ca ratele datorite de fiecare din ei.

Articolul 32

Loturi pentru biserica și școala, în întinderea arătată la articolul de mai sus, se vor prevedea și pentru comunele existente cari n'ar avea locuri în cuprinsul lor pentru asemenea destinatiune. În asemenea caz anuitatile vor fi plătite de comuna.

Articolul 33

Pământurile dobândite prin Casa Rurală nu vor putea, pînă la definitivă lor achitare, să fie arendate decât cu consimțămîntul Casei Rurale, ce se va da numai în caz de imposibilitate a proprietarului de a le cultiva. Nici un pămînt dobîndit prin Casa Rurală nu va putea fi arendat decât la cetățeni români, muncitori manuali de pămînt.

Contractele acelor cari vor fi luat în arenda asemenea pamanturi fără consimțămîntul Casei Rurale sînt nule de drept și Casa Rurală poate oricînd invoca nulitatea acestor contracte pentru îndepărtarea arendașului.

Articolul 34

Taranii sînt obligați de a-și stabili locuintele lor în comuna, catunul sau satul unde sînt situate loturile ce au cumpărat, în termen de 3 ani dela data punerii lor în posesie, afară numai dacă nu vor avea locuintele lor la o depărtare mai mica de 10 km. În cazul cînd taranii nu se vor fi conformat acestei obligațiuni, Casa Rurală, după 2 ani dela epoca cînd au devenit proprietari, îi va invita printr'o somațiune extrajudiciara să se stabilească pe locurile lor, sub pedeapsa de a fi deposedati în termen de un an. Acest termen trecut, taranii cari nu se vor fi stabilit vor fi deposedati fără punere în întîrziere sau judecata, ci numai prin simpla cale administrativă.

Casa Rurală va restitui taranilor sumele ce au plătit la cumpărare din prețul mosiei și sumele plătite prin amortizare, după ce va fi reținut toate sumele ce ei ar datora sub orice titlu.

Articolul 35

Prin actul de ipoteca ce au constituit Casei Rurale, taranii vor fi obligați să contribuie la ameliorarea culturii pămîntului, cultivand fanete artificiale, legume, sfecle sau plante textile și să se supună condițiunilor de cultura hotărâte de regulament.

Articolul 36

Taranii vor contribui la înființarea de asociațiuni pentru cumpărarea de instrumente agricole, de animale de reproductiune și de semințe, precum și pentru vînzarea produselor lor în comun.

Articolul 37

Loturile cumpărate de sateni conform legii de fața vor putea fi ipotecate după aceleași norme ca și loturile dobândite potrivit diferitelor legi agrare.

Articolul 38

Taranii nu vor putea da concesiuni de exploatarea subsolului decât cu consimțămîntul Casei Rurale și după regulele stabilite de ea.

Articolul 39

Casa Rurală va putea cumpara proprietăți rurale spre a fi vândute în loturi, platindu-le fie prin emisiune de bonuri rurale, conform art. 44 de mai jos, fie în numerar, fie prin ambele mijloace.

Articolul 40

Cînd Casa Rurală ar voi sa cumpere la licitațiune publică o moșie pentru a o revinde în loturi, ea va avea facultatea să depună ca preț, în loc de numerar sau efecte publice, o declarațiune a Directiunii ca îndată ce ordonanța de adjudecare va fi rămasă definitivă, va vărsa integral prețul cu care a cumpărat proprietatea.

Articolul 41

Dacă la vînzarea unei proprietăți nu se vor găsi indestui cumpărători de loturi mici, Casa Rurală va putea sa vândă în loturi de o întindere pînă la 25 hectare partea rămasă nevanduta la țărani. Aceste din urma loturi vor putea fi vândute cu licitațiune ținuta la sediul Casei Rurale, cu condițiunea ca cumpărătorul sa nu aibă alta proprietate mai mare de 25 ha și neputând cumpara mai mult de doua loturi fiecare a câte 25 ha. La cumpărarea acestor loturi se va da preferinta absolvenților scoalelor de agricultura superioare. Cumpărătorii de loturi de 25 ha vor trebui sa verse 50% din prețul loturilor lor.

Articolul 42

Prețul cu care Casa Rurală va vinde mosiile cumpărate nu va putea fi mai mare de 20% peste prețul de cumpărare, afară de cazul cînd Ministerul Agriculturii și Domeniilor ar consimți la fixarea unui preț mai mare.

Articolul 43

Toate dispozițiunile prevăzute în această lege privitoare la mosiile cumpărate de țărani prin mijlocirea Casei Rurale, se vor aplica și la mosiile cumpărate de Casa Rurală și vândute la țărani.

Articolul 44

Casa Rurală va emite, potrivit art. 4, alin. g, bonuri rurale la purtător, producand o dobînda anuală fixată de Consiliul de administrație, bonuri plătite prin trageri la sorți semestriale.

Termenul de amortizare va fi același pentru toți debitorii cuprinși în același act și nu va trece de 30 ani. Emisiunea bonurilor rurale nu va trece peste valoarea creanței garantată prin privilegiu sau ipoteca pe care cumpărătorii au constituit-o. Avansurile din preț făcute de cumpărătorii lotasi înainte de emisiunea bonurilor rurale se vor scădea din valoarea emisiunii.

Cumpărătorii de loturi vor fi obligați sa plătească în numerar partea din preț plătită în numerar de către Casa Rurală. Pentru partea din preț plătită de acesta prin emisiune de bonuri rurale, cumpărătorii de loturi vor avea facultatea s'o plătească fie în numerar, fie în bonuri rurale pe valoarea nominală de același tip ca cele emise și plătite vînzătorilor.

Plățile se vor putea face și în mod anticipat. Plățile prin bonuri rurale nu se vor putea face însă decât după achitarea prețului plătit în numerar.

Articolul 45

Bonurile rurale emise în conformitate cu primul alin. de sub art. 44 se vor întrebuința la datele stipulate prin actele de vânzare-cumpărare, prin ordonanțele de adjudecare sau prin orice altfel de învoieli.

Articolul 46

Bonurile emise de Casa Rurală vor fi garantate prin imobilele ce i-au fost ipotecate și prin orice alta avere. Ele vor fi primite ca garanție la toate Casele publice, în aceleași condițiuni ca și efectele garantate de Stat.

Articolul 47

Scadenta cupoanelor bonurilor rurale va fi la 1 Ianuarie și la 1 Iulie ale fiecărui an. Tragerile la sorți ale bonurilor de amortizat vor avea loc cu 2 luni înainte de scadenta fiecărui cupon.

Articolul 48

Cumpărătorii loturilor sînt obligați sa verse Casei Rurale la 1 Mai și la 1 Noemvrie a fiecărui an următoarele sume:

a) Dobînda stipulată în act;

b) Amortizarea calculată după numărul anilor în care cumpărătorii s'au obligat sa stinga datoria contractată de ei;

c) Alocatiunile prevăzute în regulament pentru cheltuielile de administrație care nu vor putea fi mai mari de 1% pe an asupra sumei împrumutată. Taxa de timbru și impozitul proporțional se va plati jumătate de vînzător și jumătate de cumpărător. În cazul cînd ea va fi plătită în întregime de Casa Rurală, cumpărătorii vor restitui partea lor în primii 5 ani prin rate semestriale și odată cu plata ratelor mai sus arătate.

Articolul 49

La facerea actului imprumutatii vor plati dobânzile, amortizarea, taxa de timbru și înregistrare, cheltuelile de parcelare și altele, pe întregul semestru în curs, adică dela 1 Ianuarie pînă la 30 Iunie, ori dela 1 Iulie pînă la 31 Decemvrie, iar bonurile rurale vor fi remise celor în drept cu cuponul a cărui scadenta este cea mai apropiată.

Articolul 50

Ratele anuale ale împrumuturilor contractate de comune pentru cumpărări de izlazuri comunale se vor înscrie de autoritățile superioare din oficiu și în mod obligator în bugetele acelor comune.

Articolul 51

În caz de neplata la timp a sumelor ce datoresc, debitorii vor plati o dobînda de întîrziere de 2% peste dobînda fixată prin acte.

Articolul 52

Cupoanele bonurilor rurale cari nu vor fi fost prezentate la plata se prescriu în termen de 5 ani dela scadenta lor, iar bonurile rurale ieșite la sorți, după zece ani dela publicarea în "Monitorul Oficial" a listelor de trageri la sorți.

Bonurile rurale și cupoanele lor vor fi scutite de orice fel de taxe și de impozitul mobiliar.

Detentorii de bonuri rurale cari nu au în patrimoniul lor mai mult de 250.000 lei, în valoare nominală, vor fi scutiți de obligația de a le declara la impozitul global.

Articolul 53

Dispozițiunile privitoare la felul și proporțiunea bucatilor de bonuri rurale de emis, la modul de anulare a titlurilor ieșite la sorți și celelalte amănunte se vor prevedea în statute.

Articolul 54

Loturile mici cumpărate prin mijlocirea sau dela Casa Rurală se vor transmite prin vânzări, donatiuni, succesiuni, testament sau orice alt mod de achizitiune, în condițiunile prevăzute de legea circulatiunii bunurilor rurale.

Transmisiunile acestor loturi făcute înainte de promulgarea prezentei legi în contra dispozițiunilor restrictive ale legii Casei Rurale din 17 Mai 1908, fie prin acte între vii, fie prin testament sau succesiuni, vor fi valabile dacă vor fi avut loc între sateni și actele se vor fi executat în fapt.

Articolul 55

Taranii cultivatori improprietariti sau moșneni vor putea uza de creditul Casei Rurale spre a vinde sau cumpara, fie pentru comasare, fie pentru ieșire din indiviziune, parte din proprietatea lor, iar valoarea părții vândute sau cumpărate va putea fi scăzută din prețul loturilor dobândite dela Casa Rurală potrivit prezentei legi. Un regulament de administrație va arata modalitățile acestei operațiuni.

Articolul 56

Consiliul de administrație se va compune din noua membri, din cari: un consilier al înaltei Curți de casație și de justiție, numit prin decret regal după propunerea ministrului agriculturii și domeniilor; trei membri numiți prin decret regal, tot după propunerea ministrului de agricultura și domenii; trei membri aleși de adunarea generală a acționarilor, iar ceilalți doi vor fi de drept: un delegat al Oficiului Național al Cooperației și un delegat al Băncii Naționale a României, desemnați de Consiliul de administrație al acestora.

Durata mandatului va fi de patru ani, el putând fi reinoit.

Mandatul delegatului Oficiului Național al Cooperației și al Băncii Naționale nu va fi păstrat decât atîta timp cat aceștia vor avea calitatea de membri în Consiliul de administrație al acestor instituțiuni.

De asemenea mandatul membrului Înaltei Curți de Casație și justiție nu va fi păstrat decât atîta timp cat se găsește în funcțiune.

Articolul 57

Directorul general, directorii, subdirectorii și personalul Casei Rurale se numesc și se revoacă de Consiliul de administrație.

Directorul general, directorii și subdirectorii nu vor putea fi membri în vreunul din Corpurile legiuitoare, nici ocupa vreo alta funcțiune publică sau să facă parte din Consiliul de administrație al societăților de Credit Funciar Rural sau Credit Agricol, sau să facă vreun comerț; de asemenea nu pot face parte nici din Consiliul de administrație al Casei Rurale. Toate retribuțiunile se vor fixa de Consiliul de administrație.

Articolul 58

Consiliul de administrație va putea delega o parte din atribuțiunile lui unui comitet de directiune compus din Directorul general sau locțiitorul lui și doi membri din consiliu.

Articolul 59

Operațiunile Casei Rurale și emisiunile de bonuri rurale vor fi supravegheate de un consiliu de trei censori, din cari doi vor fi numiți de Stat, prin Ministerul de Agricultura și Domenii și unul va fi ales de adunarea generală a acționarilor pe termen de doi ani.

Articolul 60

Guvernul își va exercita controlul sau asupra operațiunilor și mersului Casei Rurale printr'un Comisar numit prin Decret Regal după propunerea Ministerului de Agricultura și Domenii.

Articolul 61

Din beneficiile nete anuale, se vor retine: 10% pentru crearea unui fond de rezerva; un prim dividend acționarilor de 6% asupra capitalului social vărsat. Din rest: 8% Consiliului de administrațiune; 3% Directiunii după repartitiunea facuta de Consiliul de administrație; 2% Casei de pensiuni a funcționarilor; 10% funcționarilor, după aprecierea Consiliului de administrație pentru serviciile aduse de fiecare societății. Restul se va distribui ca al doilea dividend, rezerve și fondului de îmbunătățiri, de către adunarea generală, după propunerea Consiliului de administrație.

Articolul 62

Fondul de rezerva va servi la împlinirea capitalului în caz de pierdere. Fondul de rezerva va fi întrebuințat în cumpărare de efecte publice ale Statului sau garantate de Stat, scrisuri funciare. Venitul fondului de rezerva va servi la sporirea acestui fond.

Articolul 63

Fondul de îmbunătățiri va servi la ameliorarea pământurilor cumpărate prin mijlocirea Casei Rurale.

Articolul 64

Statutele Casei Rurale făcute de guvern după principiile acestei legi vor fi sancționate prin decret regal și se vor aplica dela data publicării lor în Monitorul Oficial. Ele nu vor putea fi modificate decât după propunerea Consiliului de administrație, ratificată de adunarea generală a acționarilor și aprobată de guvern.

Articolul 65

Cererile făcute de Casa Rurală, fie pe cale contencioasă, fie pe cale gratioasa, se vor rezolva de urgenta. Acțiunile mobiliare de orice natura în care Casa Rurală figurează fie ca reclamanta, fie ca parata, se vor judeca de instanța competinte în circumscriptiunea căreia Casa Rurală își are sediul și sucursala.

Articolul 66

Judecătorii nu vor putea acorda nici un termen pentru plata creanțelor societății.

În caz de neplata la termen a creanțelor și pentru realizarea lor, Casa Rurală are facultatea fie de a uza de calea dreptului comun, fie de a se conformă dispozițiunilor de mai jos.

Articolul 67

Casa Rurală își păstrează toate drepturile și privilegiile acordate ei prin prezenta lege și în cazul cînd pentru realizarea creanțelor va uza de procedura dreptului comun.

Articolul 68

Vânzarea imobilelor se va face numai conform dispozițiunilor prezentei legi. Cînd același imobil va fi pus în urmărire de Casa Rurală și de alți creditori, conexandu-se urmăririle din oficiu, execuțiunea va continua conform prezentei legi. În nici un caz urmărirea facuta de Casa Rurală nu poate fi amânată sub cuvânt ca mai sînt și alte urmăriri în curs.

Articolul 69

Toate actele și contractele încheiate de Casa Rurală cu persoanele stiutoare de carte, chiar și acele acte pentru care legea cere forma autentică, vor putea fi făcute și sub semnatura reprezentantului Casei Rurale și cu sigiliul ei, vor avea forta probanta a unui act autentic.

Acele acte vor putea fi executate după simpla cerere motivată a Casei Rurale, fie de instanța sediului ei, fie de aceea a situațiunii imobilului sau a gajului, fără sa mai fie nevoie de o investire cu titlu executoriu a actului.

Transcrierea și înscrierea actelor în registrele respective vor putea de asemenea să fie făcute și numai după simpla cerere scrisă a Casei Rurale, către instanța sau autoritatea competinte și fără să fie nevoie de înfățișarea părților, și aceasta chiar în cazul unor acte încheiate cu persoane nestiutoare de carte, cînd însă ele, prin actele autentice încheiate, au conferit drept Casei Rurale.

Articolul 70

Copiile liberate de Casa Rurală de pe actele încheiate cu ea și de pe cele aflate în conservarea sa și certificate de președintele Consiliului de administrație sau de membrul care-i tine locul și de Directorul general al Casei Rurale, sau de cei ce, conform statutelor, vor exercita atribuțiunile sale, au puterea probanta a copiilor liberate contradictoriu de instanțele judecătorești sau de notarii publici, de pe original.

Articolul 71

Încetarea din viața a debitorului, falimentul, pierderea capacității, absenta sau concordatul, nu opresc Casa Rurală de a urmări pretentiunile sale pe baza legii de fața, prin executare mobiliară sau imobiliară.

Formalitățile vor fi îndeplinite pe numele succesiunii în persoana unuia dinte succesori, după alegerea Casei Rurale, la domiciliul ales în actele încheiate, sau în persoana reprezentantului legal al debitorului la același domiciliu ales. Singura obligațiune a Casei Rurale este de a face să se depună la Cassa de Depuneri și Consemnațiuni prisosul de preț, la dispoziția celui în drept, după ce ea se va fi despăgubit complet.

Toate pagubele cari vor rezultă din vînzarea bunurilor gajate sau ipotecate Casei Rurale vor fi în sarcina debitorului, fără ca Institutiunea să poată fi supusă la vreun risc în aceasta privinta.

Transferarea proprietății imobilului, înscrierea unui drept real sau a unei notatiuni de proces făcute după înscrierea ipotecii sau privilegiului Casei Rurale, nu împiedica pe aceasta de a urmări pretentiunile sale conform prezentei legi, iar detentorul bunului grevat va fi pus în cauza numai dacă va fi fost acceptat în scris ca atare de Casa Rurală.

Articolul 72

Casa Rurală va avea dreptul de a beneficia de dispozițiunile acestei legi și cu privire la executarea imobiliară a creanțelor chirografare, prezenta lege aplicându-se și executarilor de orice fel, cerute de Casa Rurală și pendinte înaintea instanțelor judecătorești, la data promulgării ei, cari se vor continua din faza în care se găsesc cu aplicarea acestei legi, pentru toate formalitățile ulterioare. Prezenta unei părți în instanța de urmărire acoperă orice vitii de procedura.

Articolul 73

În caz de întîrziere din partea debitorului, Casa Rurală are dreptul de a cere președintelui tribunalului situațiunii imobilului sau celui ales de părți prin act, punerea sa în posesiunea imobilului grevat, cu cheltuelile și pe riscul debitorului în întîrziere. Instanța este obligată ca în trei zile dela cerere sa someze pe debitori prin oficiul portareilor a-și plati datorie, făcându-i cunoscut ca în caz de neplata, Casa Rurală va fi pusă în posesiunea imobilului grevat, și dacă debitorul nu-și plătește datoria în zece zile dela notificare, instanța, fără alta formalitate, va declara Casa Rurală pusă în posesie de drept și de fapt a imobilului grevat.

Casa Rurală nu este obligată să respecte contractele cari au de obiect folosință imobilului și sînt posterioare inscriptiunii actului ei, decât numai dacă au fost acceptate în scris de ea.

Casa Rurală va putea încheia asemenea contracte prin licitațiune publică facuta în localul ei pe termen de maximum cinci ani, prin derogare dela dispozițiunile legii agrare din 1921 și ale regulamentului ei. Pe tot timpul cat va dura luarea în posesie, Casa Rurală va incasa veniturile sau valoarea recoltelor ce s'ar afla pe proprietate, oricare ar fi opozițiunea. Din produsele acestor venituri se vor scădea mai intaiu drepturile tezaurului pentru cel mult 3 ani intarziati, cheltuelile de punere în posesie, acele făcute pentru administrația fondului și plata anuităților sau dobânzilor, iar restul se va tine fără nici o dobînda la dispozițiunea debitorului.

Toate riscurile și pericolele ce pot rezultă din punerea în posesie a Casei Rurale vor fi în sarcina debitorului.

Articolul 74

În caz de neplata a unei anuitati sau a unei rate de dobînda și ori de câte ori pentru a cauza prevăzută în lege, statute sau contract, capitalul integral va deveni exigibil și Casa Rurală va avea dreptul de a urmări vînzarea imobilului sau imobilelor debitorului. În acest scop, Casa Rurală va face debitorului recunoscut de ea în scris, la domiciliul ales prin actul de împrumut, o somațiune pentru plata sumelor datorate cu procentele și cheltuelile lor. Somatiunea se va notifica prin mijlocirea corpului de portarei. Îndată după notificare, Casa Rurală va putea cere tribunalului situațiunii imobilului, transcrierea somatiunii în registrul pentru trecerea comandamentelor.

În tinuturile cu cărți funduare, Casa Rurală va cere instanței competinte transcrierea în cartea funduara a urmăririi ordonate. Din momentul transcrierii somatiunii de urmărire, imobilul este lovit de indisponibilitate și oricare ar fi tranzactiunile cari ar urma transcrierii, ele nu vor fi opozabile Casei Rurale și urmărirea se va continua numai către persoana debitorului somat. Somatiunea își va produce efectul pînă în momentul cînd debitorul va fi achitat integral la sediul Casei Rurale toate sumele reclamate, nefiind supusă perimării, chiar dacă nu e urmată de alte acte de executare.

Articolul 75

Dacă în interval de o luna dela primirea somatiunii debitorul nu va plati la sediul Casei Rurale sumele reclamate, Casa Rurală va putea cere tribunalului situațiunii imobilului sau a celui ales de părți prin contract vînzarea imobilului. În acest scop, Casa Rurală va alătură pe lîngă cererea sa, originalul somatiunii de urmărire și dovada sau procesul-verbal de predarea ei, iar tribunalul va da Casei Rurale copii legalizate de pe aceste acte și ele, în cazul dispozițiunii originalului, vor tine loc de original.

Articolul 76

În termen de cel mult trei zile dela primirea cererii, tribunalul va ordonă punerea în vânzare a imobilului urmărit.

Vânzarea se va face după doua luni din ziua publicării în "Monitorul Oficial". Publicațiunea vânzării în "Monitor Oficial" va cuprinde:

a) Mențiunea ca vînzarea se face după cererea Casei Rurale;

b) Natura imobilului, districtul, plasa și comuna unde se găsește situat și doi din vecinii ei sau indicatiunea lui după registrele funciare cu numerele topografice acolo unde exista;

c) Numele și pronumele debitorului urmărit;

d) Locul, anul, ziua și ora cînd are să se facă vînzarea;

e) Suma dela care începe licitațiunea.

Articolul 77

Se vor mai face trei publicațiuni cu același conținut, dintre cari una se va lipi sau afișa la usa primăriei satului situațiunii bunului urmărit, alta la usa tribunalului imobilului urmărit, constatandu-se lipirea sau afișarea ambelor printr'un proces-verbal semnat numai de agentul judecătoresc respectiv, iar alta se va preda debitorului la domiciliul ales prin act, conform regulelor de procedura.

Creditorilor ipotecari sau privilegiați, anteriori transcrierii somatiunii Casei Rurale, li se vor inmana de asemenea câte o atare publicațiune la domiciliul ales prin cererea de inscriptiune sau transcriptiune a actului lor. Publicațiunile vor fi semnate de președintele tribunalului și de portărel. Afară de formalitățile prevăzute în această lege, nu se poate aplica vânzărilor silite cerute de Casa Rurală nici o alta dispozițiune din Codul de procedură civilă relativă la vînzările silite.

Remiterea publicatiunilor de vânzare eventualilor creditori sau privilegiați se va face după arătarea Casei Rurale, însoțite de un certificat de sarcini pe 15 ani anteriori, emanat dela grefa tribunalului situațiunii imobilului urmărit sau dela instanța de carte funduara.

Articolul 78

Ziua fixată pentru vânzare într'o urmărire cerută de Casa Rurală nu va putea fi amânată pentru conexarile cari s'ar face cu alte urmăriri. Dacă din cauza unei alte urmăriri decât a Casei Rurale, chiar după conexare, s'ar putea provoca amânări, vînzarea cerută de Casa Rurală va continua disjungandu-se de urmărirea conexata.

Strigările se vor începe dela prețul arătat de Casa Rurală în publicațiune. Dacă după trei strigări, cari se vor repeta din 5 în 5 minute, nimeni nu va da un preț mai mare decât cel oferit de Casa Rurală, și aceasta va cere adjudecarea asupra ei, tribunalul va fi obligat sa adjudece asupra ei imobilul pe prețul oferit. Dacă sînt mai mulți concurenți, tribunalul va fi obligat sa adjudece asupra aceluia care la cea din urma strigare va da cel mai mare preț.

În ambele cazuri însă, Casa Rurală va avea dreptul, dacă va voi și dacă ceilalți creditori prezenți nu se opun, sa ceara ca bunul sau sa nu adjudece, fixându-se un nou termen pe care tribunalul îl va fixa chiar în instanța, dându-se în cunoștința părților prezente, fără a se mai face alte publicațiuni, decât una singura într'unul din ziarele răspândite, fie în Capitala, fie din orașul de reședința al instanței înaintea căreia se vinde bunul, fie în caz de lipsa, într'un asemenea ziar dintr'o localitate apropiată. Acea publicațiune trebuie să apară cu cel puțin 20 zile înainte de noul termen și ea poate fi trimisa spre publicare direct de Casa Rurală, fără mijlocirea justiției.

Articolul 79

La noul termen se vor efectua strigările tot ca la cel dintaiu, bunul trebuind să fie adjudecat asupra Casei Rurale sau asupra persoanei care va da prețul cel mai ridicat.

Articolul 80

Adjudecatarul va subscrie procesul-verbal al adjudecatiunii și dacă nu va voi sau nu va putea subscrie, se va face mențiune despre aceasta în procesul-verbal al ședinței. Nu vor fi primiți ca licitatori la adjudecatiunea imobilelor urmărite după cererea Casei Rurale decât acei cari vor fi depus la Casa de Depuneri și Consemnațiuni, sau direct la tribunal, pînă în momentul începerii licitației, fie în numerar, fie în scrisuri funciare sau în efecte ale Statului, socotite pe cursul zilei, a 10-a parte a prețului fixat de Casa Rurală. Aceasta garanție se va păstra de Tribunal pînă la eliberarea ordonanței de adjudecare. Casa Rurală este scutită de o asemenea garanție.

Articolul 81

După adjudecare, Tribunalul va face cunoscut celor de fața ca supralicitarea va avea loc în opt zile, fără a se face vreo noua publicațiune. În timpul acestor opt zile și în ziua de supralicitare, orice persoană capabilă va putea sa supraliciteze, dacă va oferi cel puțin 10% peste prețul cu care s'a adjudecat bunul.

Supralicitatorul va declara voința sa de a supralicita, printr'o cerere către Tribunal, semnată de el, și la care va adauga și plusul de 10% în numerar, scrisuri funciare sau efecte ale Statului pe cursul zilei. Casa Rurală este scutită de depunerea acestui adaus, drept garanție.

Dacă vor fi mai mulți supralicitatori, cari sa fi depus garanția cerută de aliniatul precedent, bunul se va adjudeca definitiv asupra celui ce va da prețul cel mai mare la a treia strigare.

Procesul-verbal de adjudecare definitivă se va subscrie de adjudecatar și de președintele Tribunalului. Dacă nu va fi oferită de supralicitare, imobilul se va adjudeca definitiv asupra primului adjudecatar.

Articolul 82

În termen de cel mult 15 zile dela adjudecarea definitivă, adjudecatarul este obligat, oricare ar fi contestatiunea ce s'ar ridica, sa plătească Casei Rurale, la sediul ei, toate sumele datorate în contul creanței sale, sau în cazul cînd Casa Rurală ar primi sa i se plătească numai o parte din suma totală datorată și sa recunoască pe adjudecatar drept debitor al ei pentru rest, în condițiunile convenite de părți, atunci numai suma reclamata. În acest ultim caz imobilul nu va fi purgat și creanta Casei Rurale va fi menținută pentru toată suma rămasă datorată, conform conventiunii ce se va încheia cu adjudecatarul și pe care acest o va depune la tribunal odată cu petiția de depunerea prețului și cu chitanța Casei Rurale, constatând plata sumei reclamata.

Restul din prețul total al adjudecării se va depune înăuntrul aceluias termen la Cassa de Depuneri, iar recipisa constatatoare, aceea constatând plata taxei de înregistrare și a taxei de emiterea ordonanței se va depune înăuntrul aceluias termen de 15 zile la Tribunal, adjudecatarul fiind pe deplin descărcat prin plata și depunerea facuta în modul acesta.

Articolul 83

În cazul cînd adjudecatarul nu va depune prețul în termenul și în modul fixat, imobilul va fi pus din nou în vânzare; la noul termen vînzarea se va tine fără sa mai existe drept de supralicitare, iar imobilul se va adjudeca asupra celui ce va da prețul cel mai mare la a treia strigare, fără ca fostul adjudecatar sa mai poată concura.

Formalitățile de publicațiune vor fi aceleași ca pentru primul termen, dar intervalul dintre înscrierea publicațiunii în "Monitorul Oficial" și termenul de licitare va fi numai de 15 zile.

Prin procesul-verbal constatând rezultatul licitațiunii, tribunalul va condamna pe fostul adjudecatar la pierderea sumei depuse drept garanție și care va fi atribuită Casei Rurale în contul cheltuielilor făcute și datoriei ei și plata diferenței pînă la prețul primei adjudecări cu dobînda legală la achitare. Aceasta încheiere va fi definitivă, nefiind supusă nici opoziției, nici apelului.

Articolul 84

După depunerea regulată a prețului de către adjudecatar, tribunalul va emite ordonanța de adjudecare pe numele sau, reproducandu-se în acea ordonanța în rezumat toate operațiunile efectuate dela începutul executării imobiliare.

Dacă adjudecarea se face asupra Casei Rurale în contul prețului, ea va depune creanta sa constatată prin actul de împrumut și prin conturile vizate de direcțiunea ei. În cazul eventual cînd Casa Rurală va fi creditoare în rang următor altor creditori, aceasta depunere a creanței ei în contul prețului se va face evident numai după acoperirea creanțelor cari o perimeaza.

Articolul 85

Ordonanța de adjudecare nu va fi supusă altei cai de atac decât recursului în casație, conform dreptului comun. Toate dispozițiunile dreptului comun cu privire la distribuția prețului pentru cazurile cînd vor fi și alți creditori sînt aplicabile unor atari vânzări.

Articolul 86

Cînd vor fi puse în vânzare bunuri situate în tinutul în care exista cărți funduare, Casa Rurală va avea dreptul să le pună în vânzare, fie înaintea tribunalului sediului ei, beneficiind de prevederile acestei legi, fie înaintea judecătoriei care tine cărțile funduare ale imobilului ipotecat și în atare cazuri se vor aplica dispozițiunile art. 90-96 din legea pentru organizarea Creditului Funciar Rural și a Creditului Agricol, publicate în "Monitorul Oficial" Nr. 183 din 20 August 1929.

Articolul 87

Pentru constituirea și vînzarea gajurilor de orice fel în favoarea Casei Rurale, ea va avea dreptul sa uzeze fie de dreptul comun, fie de dispozițiunile art. 14-18 inclusiv, cum și de celelalte dispozițiuni, privitoare la aceasta materie, din legea pentru organizarea Creditului Funciar Rural și a Creditului Agricol, publicate în "Monitorul Oficial" Nr. 183 din 1929.

Cererea de executare se va indrepta în cazurile de mai sus, fie în circumscriptiunea căreia e situat bunul gajat, fie aceleia alese de părți prin actul de constituire a gajului.

Articolul 88

Casa Rurală va avea dreptul de a cere, în baza cambiilor ajunse la scadenta și protestate, instanței competinte, după valoare cambiei, sa ordone debitorilor semnatari, printr'o somație adresată prin corpul portareilor, să facă plata creanței în termen de trei zile la casieria ei.

Debitorii vor putea introduce contestație în acest termen la instanța competența. Contestația va fi motivată și însoțită de toate actele de cari partea se va servi, sub sancțiunea de a fi considerată ca nulă și de nul efect. Ea se va judeca de urgenta și cu precădere în Camera de consiliu. Hotărîrea va fi supusă numai recursului.

Instanța va putea sa acorde sechestru asigurator asupra averii debitorilor, dacă aceștia făcînd contestație n'au consemnat valoare pretinsa de Casa Rurală. Dacă nu s'a făcut contestație în termen, sau dacă ea a fost respinsă, cambia va avea efectul unei sentințe definitive, care se va executa asupra averii imobiliare, conform regulelor de procedura stabilite de prezenta lege.

Articolul 89

Suprafețele fixate în această lege în hectare se vor socoti în jugare cadastrale în regiunile în cari jugarul este socotit ca unitate de măsura legală.

Articolul 90

Legea pentru înființarea unei Case Rurale din 1908 se abroga.

Desbateri: Camera Nr. 50-1929/30; Senat Nr. 28-1929/30.

Votat de Adunarea Deputaților la 2 Mai și de Senat la 7 Mai 1930.