Hotărârea nr. 140/2026
referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind procedura de autorizare a sistemelor care furnizează servicii mobile prin satelit utilizând banda de frecvențe armonizată de 2 GHz și de abrogare a Deciziei nr. 626/2008/CE - COM (2026) 311 final
prezumat în vigoare
În temeiul dispozițiilor
art. 67
și ale
art. 148 alin. (2)
și
(3) din Constituția României , republicată, precum și ale
Protocolului nr. 2
privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat
Tratatului de la Lisabona
de modificare a
Tratatului privind Uniunea Europeană
și a
Tratatului de instituire a Comunității Europene , semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/315 din 28.10.2026,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind procedura de autorizare a sistemelor care furnizează servicii mobile prin satelit utilizând banda de frecvențe armonizată de 2 GHz și de abrogare a Deciziei nr. 626/2008/CE - COM (2026) 311 final respectă principiul subsidiarității, dar nu respectă principiul proporționalității.
Articolul 2
Senatul României:
1.
consideră, în concordanță cu punctele de vedere exprimate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și de Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, următoarele:
a)
rețelele nonterestre (NTN), inclusiv serviciile mobile prin satelit (MSS) și capabilitățile Direct-to-Device (D2D), nu reprezintă exclusiv o soluție pentru situații de urgență, ci constituie o componentă complementară importantă a ecosistemului de comunicații, contribuind la asigurarea conectivității în zone rurale, montane, izolate sau de frontieră, la deservirea infrastructurilor critice și a coridoarelor de transport, precum și la menținerea continuității comunicațiilor atunci când rețelele terestre sunt indisponibile, degradate sau insuficiente;
b)
în actualul context de securitate regională, marcat inclusiv de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, disponibilitatea unor capacități satelitare operaționale, redundante și rapid accesibile trebuie analizată nu numai din perspectiva răspunsului la situații de urgență, ci și ca element al rezilienței naționale și regionale a infrastructurilor de comunicații;
c)
criteriile de selecție și condițiile de autorizare trebuie să reflecte performanța efectivă a serviciilor, nu doar acoperirea nominală. Pentru România, evaluarea viitoarelor sisteme MSS trebuie să includă capacitatea efectivă disponibilă, calitatea serviciului, disponibilitatea, reziliența, comportamentul în situații de congestie sau urgență, posibilitatea furnizării serviciilor în zone izolate, rurale, montane, de frontieră sau relevante pentru intervenții de urgență, precum și compatibilitatea cu obligațiile de coordonare internațională și cu regimul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU);
d)
criteriile de selecție trebuie să fie obiective, transparente, nediscriminatorii și verificabile, într-un cadru neutru din punct de vedere tehnologic și independent de identitatea operatorului. În cazul serviciilor NTN-D2D și broadband, evaluarea nu trebuie să se limiteze la îndeplinirea formală a unor praguri de acoperire, ci trebuie să demonstreze capacitatea rețelelor de a furniza servicii efective în condiții de trafic normal, trafic simultan ridicat și degradare sau indisponibilitate a infrastructurilor terestre;
2.
apreciază, în concordanță cu observațiile formulate de ANCOM și de comisiile permanente sesizate, următoarele:
a)
textul propunerii de regulament ar trebui să clarifice responsabilitățile care continuă să revină statelor membre. Deși autorizarea la nivelul Uniunii poate oferi mai multă coerență și predictibilitate, asigurarea respectării obligațiilor impuse operatorilor va depinde în continuare de capacitățile tehnice naționale, de informațiile colectate la nivel național și de posibilitatea unor intervenții rapide în caz de interferențe sau de afectare a serviciilor critice, inclusiv în situații de urgență;
b)
coordonarea monitorizării și controlului la nivelul Comisiei Europene, cu implicarea statelor membre, trebuie completată prin stabilirea unui rol operațional clar al autorităților naționale competente, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea efectivă a spectrului radio, identificarea interferențelor, raportarea situațiilor de neconformitate și adoptarea unor măsuri provizorii în situații urgente care afectează siguranța publică, comunicațiile de urgență, comunicațiile critice sau securitatea națională;
c)
pentru exercitarea efectivă a acestor atribuții, autoritățile naționale competente trebuie să aibă acces la informațiile tehnice necesare verificării utilizării eficiente a spectrului radio pe teritoriul național, inclusiv la date privind capacitatea disponibilă, nivelul de utilizare a resursei radio, incidentele de interferență, disponibilitatea serviciului și respectarea obligațiilor asumate;
d)
simpla stabilire a unor praguri de acoperire geografică sau demografică nu este suficientă pentru garantarea furnizării unor servicii MSS robuste, fiind necesară corelarea acoperirii cu indicatori tehnici verificabili privind capacitatea, disponibilitatea și calitatea serviciului. Totodată, trebuie evitată concentrarea eventualelor lacune de acoperire în zone relevante pentru reziliență, siguranță publică, protecție civilă, comunicații critice sau gestionarea situațiilor de criză;
e)
configurația finală a benzii MSS și dimensionarea blocurilor de spectru trebuie fundamentate pe o evaluare tehnică transparentă a viabilității blocurilor propuse și a capacității acestora de a susține furnizarea eficientă a serviciilor vizate. Evaluarea trebuie să ia în considerare condiții realiste de trafic, reutilizarea frecvențelor, interferențele, cererea simultană ridicată, dimensiunea și contiguitatea blocurilor, lățimea de bandă efectiv utilizabilă, capacitatea per fascicul satelitar, scenariile de partajare, coexistența cu alte sisteme și cerințele specifice diferitelor categorii de servicii;
f)
regimul contribuției financiare unice și al taxelor anuale colectate de Comisia Europeană de la titularii drepturilor de utilizare a benzii MSS de 2 GHz necesită clarificări în ceea ce privește alocarea veniturilor și acoperirea costurilor administrative și operaționale. În acest context, trebuie avut în vedere faptul că,
potrivit formei propunerii analizate de ANCOM, bugetul general consolidat al statului român nu ar beneficia de veniturile aferente utilizării spectrului radio din banda de 2 GHz, bun aflat în domeniul public al statului;
g)
în cazul taxelor anuale, regulamentul ar trebui să prevadă un mecanism clar pentru identificarea, verificarea și alocarea sau rambursarea costurilor administrative și operaționale suportate la nivel național pentru monitorizarea spectrului, gestionarea interferențelor și sprijinirea activităților de control, astfel încât autorităților naționale să nu le fie transferate responsabilități suplimentare fără asigurarea resurselor corespunzătoare;
h)
actele de punere în aplicare cu impact major asupra procesului de selecție a viitorilor titulari ai drepturilor de utilizare a spectrului în banda de 2 GHz, asupra definirii condițiilor de autorizare, metodologiei taxelor, precum și asupra activităților de monitorizare și control trebuie adoptate printr-o procedură care să asigure implicarea efectivă a statelor membre. În acest sens, trebuie menținută utilizarea procedurii de examinare, în măsura în care aceasta este aplicabilă din punct de vedere juridic;
3.
susține, în concordanță cu punctele de vedere exprimate de ANCOM și de comisiile permanente sesizate:
a)
obiectivul consolidării unui cadru european coerent pentru utilizarea benzii armonizate de 2 GHz, având în vedere caracterul transfrontalier al serviciilor prin satelit, necesitatea evitării fragmentării regimurilor de autorizare și importanța serviciilor MSS pentru consolidarea conectivității, a rezilienței infrastructurilor de comunicații electronice și a capacităților europene de comunicații securizate;
b)
necesitatea însoțirii noului cadru european de autorizare a sistemelor MSS de clarificări și garanții suficiente privind rolul statelor membre și al autorităților naționale competente în aplicarea efectivă a dispozițiilor regulamentului;
c)
necesitatea evaluării oricăror modificări substanțiale ale configurației benzii MSS, ale dimensiunii blocurilor de spectru sau ale condițiilor de acces la procedura de selecție, inclusiv din perspectiva impactului asupra continuității, disponibilității și diversificării serviciilor MSS efectiv accesibile în România și în regiune;
d)
realizarea unei evaluări a impactului asupra securității și rezilienței naționale și regionale înaintea adoptării unor măsuri care ar putea conduce, direct sau indirect, la indisponibilitatea unor capacități operaționale existente ori la reducerea numărului de furnizori capabili să asigure servicii într-un interval scurt de timp, inclusiv ca efect al restrângerii accesului unor categorii de operatori din state terțe;
e)
urmărirea obiectivelor legitime ale Uniunii privind autonomia strategică, dezvoltarea capacităților europene și diversificarea furnizorilor, fără ca tranziția către noul cadru să genereze diminuarea capacităților efectiv disponibile pentru conectivitate rezilientă, comunicații critice sau alte necesități de securitate;
f)
extinderea perioadei de tranziție de la doi la cinci ani, pentru a permite finalizarea procedurilor europene de selecție și autorizare, adoptarea actelor secundare necesare, implementarea și validarea tehnică a noilor sisteme, asigurarea interoperabilității și evitarea diminuării capacităților operaționale existente înainte ca noile sisteme să ofere performanțe și niveluri de disponibilitate echivalente;
g)
organizarea tranziției în condiții transparente, proporționale și nediscriminatorii, fără menținerea artificială a unor poziții de piață, astfel încât să fie asigurate continuitatea serviciilor, securitatea juridică și reziliența comunicațiilor pe durata trecerii la noul regim;
4.
atrage atenția asupra faptului că transferul autorizării la nivel european nu ar trebui să conducă la diminuarea capacității operaționale a statelor membre în ceea ce privește administrarea spectrului radio și supravegherea utilizării acestuia, gestionarea interferențelor, protecția comunicațiilor critice, reacția în situații urgente, cooperarea în cadrul procedurilor ITU și sprijinirea măsurilor de control pe teritoriul național. Drept urmare, a solicitat clarificări cu privire la rolul efectiv al autorităților naționale competente în materia administrării spectrului radio, a supravegherii utilizării acestuia, precum și în ceea ce privește gestionarea interferențelor și a responsabilităților asumate în cadrul ITU;
5.
recomandă, în concordanță cu punctul de vedere al ANCOM și cu observațiile comisiilor permanente sesizate, ca poziția României să urmărească introducerea sau clarificarea garanțiilor privind:
a)
rolul clar și efectiv al autorităților naționale competente în administrarea și supravegherea utilizării spectrului radio, gestionarea interferențelor și îndeplinirea responsabilităților asumate în cadrul ITU;
b)
posibilitatea adoptării unor măsuri provizorii în situații urgente care afectează comunicațiile critice, siguranța publică sau securitatea națională;
c)
implicarea efectivă a statelor membre în adoptarea actelor de punere în aplicare cu impact tehnic, operațional sau financiar major;
d)
evaluarea tehnică transparentă a viabilității blocurilor de spectru propuse;
e)
includerea criteriilor de capacitate, disponibilitate, calitate și reziliență a serviciului în procedura de selecție și în condițiile de autorizare;
f)
evaluarea impactului asupra securității și rezilienței naționale și regionale înaintea modificării configurației blocurilor de spectru sau a condițiilor de acces care ar putea diminua capacitățile MSS disponibile ori diversitatea efectivă a furnizorilor;
g)
recunoașterea rolului structural al rețelelor NTN în reziliența comunicațiilor și în asigurarea conectivității în zone slab deservite, pentru infrastructuri critice și în situațiile de indisponibilitate a rețelelor terestre;
h)
menținerea unei proceduri de selecție bazate pe criterii obiective, transparente, nediscriminatorii, verificabile și neutre din punct de vedere tehnologic;
i)
accesul autorităților naționale competente la datele tehnice necesare monitorizării utilizării efective a spectrului radio și verificării respectării obligațiilor privind capacitatea, disponibilitatea, interferențele și calitatea serviciului;
j)
clarificarea regimului contribuției financiare unice și al taxelor anuale, inclusiv instituirea unui mecanism de identificare, verificare și alocare sau rambursare a costurilor relevante suportate de autoritățile naționale pentru monitorizarea spectrului, gestionarea interferențelor și sprijinirea activităților de control;
k)
extinderea perioadei de tranziție de la doi la cinci ani, în vederea asigurării continuității serviciilor, a securității juridice și a menținerii capacităților operaționale pe întreaga durată a trecerii la noul regim.
Articolul 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 2 noiembrie 2026, cu respectarea prevederilor
art. 76 alin. (2) din Constituția României , republicată.
PREȘEDINTELE SENATULUI MIRCEA ABRUDEAN București, 2 noiembrie 2026. Nr. 140.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.