Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 68/2026

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) , (6) și (7) , ale art. 21 alin. (1) și (3) , ale art. 26 alin. (1) , ale art. 28 și 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

prezumat în vigoare

Data actului
27 ianuarie 2026
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 933 din 9 noiembrie 2026
Citează
7 acte
Structură
5 articole · 15.346 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor

Are ca temei 3

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor
  • Decizia nr. 504/2013 5 decembrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Ordo…

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Cosmin Boncu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 ,

21 ,

26 ,

28

și

47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Mihaela Roxana Iorga în Dosarul nr. 17.007/303/2020 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.106D/2021.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că în realitate criticile vizează doar

art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , iar legiuitorul poate să prevadă în norma legală ca sarcina probei să fie instituită în sarcina contestatarului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 17.007/303/2020, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 ,

21 ,

26 ,

28

și

47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihaela Roxana Iorga într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestui act, această prezumție este contestată.

6.

Se susține că cel care contestă procesul-verbal nu are obligația de a administra probatoriul pentru stabilirea adevărului, fiind obligația instanței competente să administreze probele prevăzute de lege în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal.

7.

Se mai arată că, deși

art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

face trimitere la dispozițiile

Codului de procedură civilă , instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a principiului onus probandi incubit actori, ci trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului din moment ce materia contravențională intră sub incidența

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nefiind permisă răsturnarea sarcinii probei fără a se încălca textul convențional mai sus indicat.

8.

Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția ridicată în prezenta cauză, contrar prevederilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 .

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 16 ,

21 ,

26 ,

28

și

47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.

13.

Analizând actele dosarului, inclusiv notele scrise ale autoarei excepției, Curtea observă că aceasta critică în realitate dispozițiile

art. 16 alin. (1) ,

(6)

și

(7) , ale

art. 21 alin. (1)

și

(3) , ale

art. 26 alin. (1) , ale

art. 28

și

47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , texte care vor fi reținute ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate și care au următorul conținut:

–

Articolul 16

alin. (1) ,

(6)

și

(7):

(1)

Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și instanța la care se depune plângerea. [...]

(6)

În situația în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

(7)

În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesulverbal la rubrica «Alte mențiuni», sub sancțiunea nulității procesului-verbal.;

–

Articolul 21

alin. (1)

și

(3):

(1)

În cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea. [...]

(3)

Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.;

–

Articolul 26

alin. (1):

„Dacă agentul constatator aplică și sancțiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta se înmânează contravenientului, făcându-se mențiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.“;

–

Articolul 28

(0)

:

(1)

Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(2)

Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate, prin mijloace de plată online, în conturile dedicate, la instituțiile de credit autorizate cu care există încheiate convenții sau la unitățile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achită, prin mijloace de plată online, prin instituții de credit autorizate cu care există încheiate convenții sau la casieriile autorităților administrației publice locale ori ale altor instituții publice abilitate să administreze veniturile bugetelor locale indiferent de localitatea pe a cărei rază acestea funcționează, de cetățenia, domiciliul sau de reședința contravenientului ori de locul săvârșiri contravenției, precum și la ghișeul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a României. O copie de pe chitanță se predă de către contravenient agentului constatator sau se trimite prin poștă sau electronic, prin e-mail, organului din care acesta face parte, potrivit dispozițiilor alin. (1).

(3)

Plata amenzilor contravenționale achitate prin intermediul sistemelor electronice de plată prevăzute de lege se dovedește prin prezentarea extrasului de cont al plătitorului sau a dovezii de plată emise de către sistemele de plăți, aceasta specificând data și ora efectuării plății; în aceste situații se elimină obligativitatea pentru plătitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plată emisă de sistemul de plăți către agentul constatator sau organul din care acesta face parte.

–

Articolul 47

: „Dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu dispozițiile

Codului penal

și ale

Codului de procedură civilă , după caz.“

14.

Normele de referință invocate în motivarea excepției sunt dispozițiile constituționale ale

art. 23 alin. (11)

referitor la prezumția de nevinovăție. De asemenea, în temeiul

art. 11 alin. (1)

și al

art. 20 alin. (1) din Constituție

sunt invocate și prevederile

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel încât Curtea va reține drept normă de referință și prevederile constituționale ale

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acestea se interpretează prin prisma exigențelor textului constituțional antereferit.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat critici de neconstituționalitate similare, formulate în raport cu dispoziții din

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , relevante în acest sens fiind

Decizia nr. 520 din 8 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, și

Decizia nr. 198 din 28 mai 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 iulie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate invocate.

16.

Prin

Decizia nr. 198 din 28 mai 2020 , precitată, paragrafele 16-22, Curtea a arătat că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 stabilesc reguli de procedură clare, precise și de natură să ofere suficiente garanții cu privire la verificarea, de către instanța judecătorească, a legalității și a temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, astfel încât să fie protejat dreptul la un proces echitabil al contravenientului ca o componentă a accesului liber la justiție.

17.

În aceste condiții, Curtea a reținut că, în virtutea prevederilor

art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , autorului contravenției i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul de a se adresa justiției, cerând anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Astfel, în această situație este firesc că el trebuie să dovedească netemeinicia ori nelegalitatea constatării contravenției sau a sancțiunii aplicate. Aceasta nu înseamnă răsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general al procedurii civile, potrivit căruia cel ce face o afirmație în cadrul judecății trebuie să o dovedească (a se vedea în acest sens, spre exemplu, și

Decizia nr. 504 din 5 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2014). Față de această împrejurare, Curtea a reținut că prin procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu se răstoarnă sarcina probei, ci, mai degrabă, se exercită dreptul la apărare.

18.

În acest context, Curtea a mai reținut că instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, având în vedere că

art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

prevede faptul că instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.

19.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența anterior menționată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

20.

În concluzie, Curtea nu poate reține încălcarea, prin normele criticate, a dispozițiilor

art. 21 alin. (3) din Constituție , raportat la exigențele

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și nici a celor cuprinse în

art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală , invocate în motivarea excepției.

21.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihaela Roxana Iorga în Dosarul nr. 17.007/303/2020 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 16 alin. (1) ,

(6)

și

(7) , ale

art. 21 alin. (1)

și

(3) , ale

art. 26 alin. (1) , ale

art. 28

și

47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 ianuarie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Cosmin Boncu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.