Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 589/2025

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice

prezumat în vigoare

Data actului
11 noiembrie 2025
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 813 din 24 septembrie 2026
Citează
9 acte
Structură
1 articol · 13.390 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • OUG nr. 1/2010 25 ianuarie 2010 (prevederi anume) privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul b…
  • Decizia nr. 51/2020 4 februarie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin. (6) și ale …

Interpretează 2

  • Decizia nr. 21/2016 19 ianuarie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 alin. (4) din Leg…
  • Decizia nr. 21/2016 11 octombrie 2016 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept deduse …

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Asztalos Csaba-Ferenc

- judecător

Mihai Busuioc

- judecător

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dacian-Cosmin Dragoș

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Patricia-Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Gigi Sorin Sasu în Dosarul nr. 496/100/2019* al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 522D/2021.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că excepția de neconstituționalitate nu este motivată, autorul acesteia limitându-se doar la a face trimitere la o altă decizie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea civilă din 21 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 496/100/2019*, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Gigi Sorin Sasu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind recalcularea pensiei, aflată în etapa procesuală a apelului.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că, prin

Decizia nr. 51 din 4 februarie 2020 , Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010

privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, dispoziții care aveau un conținut similar prevederilor

art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 . Prin urmare, consideră că pentru aceleași rațiuni arătate în decizia Curții Constituționale antereferită se impune constatarea neconstituționalității și a dispozițiilor de lege supuse controlului de constituționalitate.

6.

Autorul excepției arată că dispozițiile

art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009

au relevanță în procesul de actualizare și recalculare a pensiilor militare de stat.

7.

Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât legiuitorul beneficiază de o marjă de apreciere în domeniul asigurărilor sociale, iar în acest sens stabilește regulile pe care le consideră necesare. Amintește că, prin

Decizia nr. 450 din 30 mai 2006 , Curtea Constituțională a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege.

8.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile

art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Curtea constată că, anterior sesizării sale,

Legea-cadru nr. 330/2009

a fost abrogată prin dispozițiile

art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, însă, având în vedere cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și incidența în cauză a dispozițiilor

art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 , Curtea urmează să analizeze aceste dispoziții de lege, care au următorul conținut:

–

Articolul 30

alin. (3 ): „Reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009.“

12.

Autorul excepției nu invocă prevederile constituționale pretins a fi încălcate, făcând doar trimitere la considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 4 februarie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 13 martie 2020.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

Legea-cadru nr. 330/2009

a constituit un act normativ ce a avut drept obiectiv instituirea unei reglementări unitare a salarizării personalului plătit din fonduri publice, domeniu care, anterior intrării în vigoare a acestei legi, a reprezentat obiectul mai multor acte normative distincte. Această schimbare legislativă majoră a impus parcurgerea unei perioade tranzitorii până la finalizarea procesului de armonizare a noului sistem de salarizare.

14.

Dispozițiile

art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009

sunt cuprinse în partea a II-a a legii, care reglementează sistemul unitar de salarizare pentru o perioadă tranzitorie, până când acesta urma să fie simplificat și îmbunătățit în conformitate cu partea a III-a a legii, așa cum se arată în

art. 2 alin. (3) din același act normativ , și dispun că reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în luna decembrie 2009.

15.

O dispoziție similară conține și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010

privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, care, în cuprinsul

art. 4 alin. (1) , dispune că, începând cu luna ianuarie 2010, întregul personal din sectorul bugetar încadrat în autoritățile și instituțiile publice prevăzute la

art. 2 alin. (1)

și

(3) din Legea-cadru nr. 330/2009

va fi reîncadrat corespunzător tranșelor de vechime în muncă și pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009.

16.

Dispozițiile

art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010

au fost analizate, alături de prevederile

art. 30 alin. (6)

și ale

art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 , ale

art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , ale

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, și ale

art. 8 din anexa nr. 5

la

Legea nr. 63/2011

privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, în cadrul unui recurs în interesul legii, soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin

Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1002 din 13 decembrie 2016. Cu acel prilej, instanța supremă a decis că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 30 alin. (6)

și ale

art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 , ale

art. 4 alin. (1)

și ale art . 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , ale

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010

și ale art. 8 din anexa nr. 5 la

Legea nr. 63/2011 , au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobândit titlul de doctor după intrarea în vigoare a

Legii-cadru nr. 330/2009 .

17.

Interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii textelor de lege mai sus menționate prin

Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016

a fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională pronunțându-se prin

Decizia nr. 51 din 4 februarie 2020 , precitată, în sensul că dispozițiile

art. 30 alin. (6)

și ale

art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 , ale

art. 4 alin. (1)

și ale

art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , ale

art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010

și ale

art. 8 din anexa nr. 5

la

Legea nr. 63/2011 , în interpretarea dată prin

Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt neconstituționale. Curtea Constituțională a constatat, în esență, că există o divergență între interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii dispozițiilor de lege supuse controlului de constituționalitate și interpretarea pe care, anterior, instanța de contencios constituțional a dat-o acelorași texte de lege în jurisprudența sa, în ceea ce privește dreptul de a beneficia de sume compensatorii pentru titlul de doctor după intrarea în vigoare a

Legii-cadru nr. 330/2009 .

18.

Curtea Constituțională observă că, în contextul mai sus arătat, atât Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și Curtea Constituțională au analizat dispozițiile

art. 4 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010

în coroborare cu alte texte de lege și doar în ceea ce privea relevanța acestor dispoziții legale pentru stabilirea dreptului asupra unor sume cuvenite pentru deținerea titlului de doctor.

Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 4 februarie 2020

nu a vizat soluția legislativă privind reîncadrarea personalului bugetar după intrarea în vigoare a

Legii-cadru nr. 330/2009

per se, ci interpretarea dată mai multor dispoziții coroborate de către instanța supremă în privința drepturilor bănești cuvenite pentru deținerea titlului de doctor.

19.

În consecință, având în vedere obiectul cauzei în care sa ridicat excepția de neconstituționalitate, care privește recalcularea pensiei, Curtea constată că argumentele reținute prin

Decizia nr. 51 din 4 februarie 2020

nu sunt aplicabile mutatis mutandis în prezenta cauză, în ceea ce privește dispozițiile

art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 .

20.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gigi Sorin Sasu în Dosarul nr. 496/100/2019* al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 30 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 noiembrie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.