Decizia nr. 66/2026
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Decizia nr. 82/2018 27 februarie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 și art. 53 din Co…
- Decizia nr. 618/2021 5 octombrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (4) și (6) …
Interpretează 1
- Decizia nr. 82/2018 27 februarie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 și art. 53 din Co…
Are ca temei 3
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Decizia nr. 794/2016 15 decembrie 2016 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4…
- Decizia nr. 82/2018 27 februarie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 și art. 53 din Co…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Elena-Simina Tănăsescu
- președinte
Asztalos Csaba-Ferenc
- judecător
Mihai Busuioc
- judecător
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dacian-Cosmin Dragoș
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrul de sindicat Liviu Marinescu, în Dosarul nr. 4.168/117/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.837D/2021.
2.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 11 noiembrie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruța Dărângă, și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când, în temeiul prevederilor
art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 10 decembrie 2025, apoi pentru data de 22 ianuarie 2026, când a fost pronunțată prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
3.
Prin Încheierea din 8 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.168/117/2020, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrul de sindicat Liviu Marinescu, într-o cauză având ca obiect acordare drepturi salariale.
4.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că
Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de instanța supremă, este contrară
Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 , împrejurare din care decurge încălcarea dispozițiilor constituționale ale
art. 1 , ale
art. 16 alin. (1)
și
(2) , ale
art. 126 alin. (3)
și ale
art. 147 . Această decizie a Curții Constituționale a stabilit că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică. Potrivit paragrafului 33 al
Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016 , în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate. Dar, în baza
Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, funcționari publici din cadrul Ministerului Finanțelor Publice au un salariu de bază majorat cu 15% începând cu luna iulie 2017, în timp ce alții nu beneficiază de această majorare, deși desfășoară aceeași activitate. Soluția instanței supreme permite ca persoane aflate în aceeași situație, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să se fi recunoscut majorări salariale, au indemnizații de încadrare mai mici decât persoanele cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază.
5.
Autorul arată, în final, că prin nerespectarea considerentelor
Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016
se aduce atingere
art. 142 alin. (1)
și
art. 147 alin. (4) teza a doua
din care rezultă că toate deciziile Curții Constituționale, indiferent de natura și conținutul acestora, sunt general obligatorii, inclusiv pentru instanța supremă, care nu poate oferi dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curții Constituționale.
6.
Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Dispozițiile legale criticate au următorul conținut: „Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.“
11.
Prin
Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, instanța supremă a statuat, în interpretarea dispozițiilor
notei 2 lit. c) pct. II lit. A, cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017
în corelare cu prevederile
art. 38 alin. (1) ,
alin. (2) lit. a) ,
alin. (3) lit. a) ,
alin. (4)
și
(6)
din actul normativ anterior menționat, următoarele:
–
majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 și pentru anul 2018;
–
pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la
art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 ;
–
prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.
12.
Autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 1
privind trăsăturile statului român, ale
art. 16 alin. (1)
și
(2)
privind egalitatea în drepturi, ale
art. 126 alin. (3)
referitor la rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale
art. 147
privind deciziile Curții Constituționale.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în
Decizia nr. 618 din 5 octombrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 2 februarie 2022, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 alin. (4)
și
(6) din Legea-cadru nr. 153/2017 , iar prin
Decizia nr. 519 din 3 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2023, paragraful 19, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 alin. (1) ,
(4)
și
(6) din aceeași lege-cadru .
14.
În deciziile
nr. 618 din 5 octombrie 2021
și
nr. 519 din 3 noiembrie 2022 , precitate, Curtea a statuat că analiza
Deciziei nr. 82 din 26 noiembrie 2018 , pronunțată de instanța supremă, nu conduce către concluzia unei aplicări diferențiate a sporului prevăzut la
nota 2 a secțiunii II din subcapitolul 1 litera A al capitolului I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
între persoane aflate în aceeași situație juridică. Curtea a arătat că autorii excepției au invocat, în realitate, o inegalitate de tratament juridic care nu este intrinsecă textelor de lege supuse controlului de constituționalitate, ci derivă din modul de aplicare a acestora.
15.
Distinct de cele reținute în cele două decizii precitate ale Curții Constituționale, cu referire la pretinsa încălcare a dispozițiilor
art. 147 alin. (4) din Constituție , sunt relevante cele constatate prin
Decizia nr. 310 din 7 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, paragraful 39, în care Curtea a statuat că, de la data intrării sale în vigoare (1 iulie 2017),
Legea-cadru nr. 153/2017
creează un nou cadru legislativ, instituind reguli noi în ceea ce privește modul de stabilire a salariilor de bază pentru întreg personalul din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale.
16.
Hotărârile judecătorești privind recunoașterea unor drepturi salariale la care făceau referire autoarele excepției din cauza soluționată prin
Decizia nr. 310 din 7 mai 2019 , precitată, au fost pronunțate prin interpretarea unor norme prevăzute de acte normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, anterioare intrării în vigoare a
Legii-cadru nr. 153/2017
și independente de acest act normativ. În aceste condiții, a conchis Curtea raționamentul din
Decizia nr. 310 din 7 mai 2019 , prin adoptarea unui nou sistem de salarizare pentru personalul bugetar, legiuitorul a acționat în domeniul propriu de competență, fără a interfera, sub niciun aspect, cu activitatea de înfăptuire a justiției.
17.
Acest raționament al Curții este aplicabil și în cauza de față, deoarece
Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018
a instanței supreme a fost pronunțată în interpretarea
Legii-cadru nr. 153/2017 . Or, în condițiile în care
Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016
a fost pronunțată anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, în contextul unui sistem de salarizare distinct, nu se poate pune problema unui conflict între decizia instanței supreme și decizia jurisdicției constituționale și, ca atare, nu se poate reține că, prin prevederile legale criticate în prezenta cauză, așa cum au fost interpretate de instanța supremă, Parlamentul și instanța supremă nu au ținut seama de
Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 . Ca atare, Curtea reține că în prezenta cauză nu sunt încălcate prevederile
art. 147 alin. (4) din Constituție .
18.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1 - 3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
notei 2 a lit. c) de la pct. II lit. A din cap. I al anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în interpretarea dată prin
Decizia nr. 82/2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, excepție ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca, pentru membrul de sindicat Liviu Marinescu, în Dosarul nr. 4.168/117/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2026.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.