Normele din 25 iunie 2004
privind proiectarea și realizarea sistemelor tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Prezentele norme tehnice se aplică cu ocazia proiectării, instalării și utilizării sistemelor tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției.
Prezentele norme tehnice se adresează atât societăților licențiate specializate să execute astfel de lucrări, cât și beneficiarilor de sisteme tehnice de protecție și de alarmare, având caracter obligatoriu.
Aplicațiile cu sisteme de alarmare împotriva efracției se proiectează, se instalează și se utilizează cu respectarea prezentelor norme tehnice.
Articolul 2
Configurația sistemelor tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției se stabilește în funcție de importanța valorilor umane și materiale și a nivelului de risc evaluat.
Articolul 3
Echipamentele și elementele componente ale acestor sisteme se utilizează în conformitate cu prevederile legii.
În vederea certificării componentelor sistemelor de alarmare împotriva efracției se înființează în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române Laboratorul de încercări pentru clasificarea acestora și stabilirea clasei de securitate în care se încadrează, denumit în continuare Laborator.
Condițiile de încadrare, organizare și funcționare a Laboratorului se aprobă prin ordin al ministrului administrației și internelor.
Articolul 4
Sunt supuse avizării proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracției destinate: unităților financiarbancare, instituțiilor de interes public, cazinourilor, caselor de schimb valutar și amanet, spațiilor comerciale mari, magazinelor de arme și muniții, stațiilor de comercializare a produselor petroliere, deținătorilor de produse ori substanțe toxice, unităților speciale și altor obiective cu aglomerări de persoane ori valori însemnate.
Capitolul II Echipamentele componente ale sistemelor tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției
Articolul 5
Sistemele tehnice de protecție și de alarmare împotriva efracției realizează securitatea mecanică și electronică a obiectivului protejat.
Configurarea sistemelor se realizează prin asocierea de elemente de protecție mecanică și echipamente electronice, astfel încât împreună să se completeze și să realizeze gradul de siguranță corespunzător nivelului de risc evaluat.
Securitatea mecanică constă în amenajări realizate cu elemente de protecție care au rolul de a asigura condiții sigure de natură să nu pericliteze viața sau integritatea persoanelor, respectiv a valorilor.
Securitatea electronică se realizează prin instalarea de echipamente care asigură: detectarea pătrunderii neautorizate în zonele protejate, controlul accesului, controlul sustragerii de bunuri și supravegherea video.
Articolul 6
Structura subsistemului antiefracție este alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare, telecomenzi, elementele de detecție și echipamentele de avertizare și semnalizare.
Articolul 7
Subsistemul de control acces cuprinde unitatea centrală care gestionează punctele de control, unitățile de comandă, cititoarele, broaștele sau yalele electromagnetice de acționare a ușilor.
Articolul 8
Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componență camerele video, echipamentele de multiplexare, vizualizare și stocare a imaginilor.
Articolul 9
Protecția mecano-fizică se asigură cel puțin în spațiile în care se depozitează și se manipulează valori.
Articolul 10
Clasele de siguranță a mijloacelor mecano-fizice folosite vor fi stabilite de laboratorul acreditat și autorizat, cu respectarea prevederilor standardelor românești sau europene.
Capitolul III Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare împotriva efracției
Articolul 11
Proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracției se întocmesc de personalul tehnic avizat al societăților licențiate în acest sens, cu respectarea prezentelor norme tehnice.
Proiectarea aplicațiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracției se realizează cu respectarea normelor în domeniu și a celor proprii unităților, ținându-se seama de gradul de protecție stabilit de conducerea unităților în funcție de valorile ce trebuie protejate, existența și situarea zonelor vitale, căile de acces, circulația personalului propriu și a clienților, amenajările mecano-fizice realizate, tipul pazei, amplasarea dispozitivului de pază și depărtarea față de echipajul specializat de intervenție cu care unitatea are contract de prestări de servicii.
Articolul 12
Proiectele de execuție ce urmează a fi avizate se prezintă la serviciul poliției de ordine publică al inspectoratului județean de poliție pe a cărui rază teritorială se află obiectivul sau la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, după caz, și vor cuprinde următoarele documente:
a) cererea de avizare a beneficiarului, care conține: adresa beneficiarului și a obiectivului ce urmează a fi protejat, numărul de telefon/fax, obiectul proiectului și termenul de realizare, societatea care execută lucrarea și numărul licenței emise de Inspectoratul General al Poliției Române, personalul care a întocmit, a verificat și a aprobat proiectul și șeful de lucrare, cu numerele avizelor eliberate de poliție;
b) planul cuprinzând amplasamentul și împrejurimile obiectivului la care urmează să se execute lucrarea de instalare a sistemului de alarmare împotriva efracției, cu denumirea străzilor și a clădirilor cu care se învecinează;
c) elemente privind construcția: tipul construcției, dimensiunile încăperilor, precum și destinația acestora, toate fiind realizate la o scară convenabilă. La clădirile vechi sau la cele care se reamenajează, în mod obligatoriu, trebuie să se facă referire la materialele de construcție, grosimea pereților exteriori, a plafoanelor și pardoselilor, precum și a pereților camerelor unde se păstrează valori. Pentru suprafețele vitrate, ferestrele și ușile de acces se precizează modul de protejare cu mijloace mecano-fizice și clasa de siguranță a acestora. La tipul construcției se menționează dacă aceasta este veche, nouă, reamenajată sau în construcție;
d) prezentarea tabelară a structurii sistemului de alarmă împotriva efracției propus pentru instalare: denumirea și tipul elementelor, numărul acestora, denumirea firmei producătoare, furnizorul, avize de calitate;
e) descrierea zonelor protejate prin sistemul de alarmare împotriva efracției, elementul de detecție alocat, modul de programare al zonei și partiția din care face parte (prezentare tabelară), iar notarea elementelor de detecție din structura sistemului de alarmare împotriva efracției trebuie să se regăsească în desenele proiectului;
f) specificarea locului de amplasare a centralei de alarmare împotriva efracției și a tastaturilor de comandă, precum și a echipamentelor de control acces și de televiziune cu circuit închis;
g) calculul energetic al sistemului, din care să rezulte autonomia acestuia în cazul scoaterii din funcțiune a rețelei de tensiune;
h) datele tehnice de catalog ale elementelor sistemului de alarmare împotriva efracției, performanțe, domenii de utilizare, descrierea funcțională, posibilități de programare și alte facilități, cu anexarea prospectelor producătorului;
i) modul de asigurare a garanției, service-ului și intervenției în cazul defectării sistemului de alarmare împotriva efracției. Termenul maxim de remediere a defecțiunilor sistemelor de alarmare împotriva efracției instalate în obiectivele de importanță este de maximum 12 ore în localitatea firmei instalatoare, respectiv de 24 de ore în alte localități;
j) jurnalul de cabluri;
k) documentele de certificare pentru echipamentele utilizate, emise de un laborator acreditat conform legii;
l) desenele obiectivului, cu amplasarea elementelor componente ale sistemului, care se întocmesc la o scară convenabilă, folosindu-se simboluri standardizate.
Articolul 13
Proiectele se întocmesc cu respectarea următoarelor cerințe:
a) întocmirea în două exemplare, din care unul se va preda beneficiarului pe bază de proces-verbal, iar celălalt se va păstra de proiectant în regimul documentelor secrete de serviciu, cu respectarea legii;
b) înregistrarea proiectelor de către proiectant, atribuirea unui cod și numerotarea filelor, cu specificarea numărului total de file, în antetul sau subsolul cărora se vor trece codul și denumirea firmei proiectante;
c) realizarea paginii de titlu, cu menționarea obiectivului și a personalului care a întocmit documentația.
Accesul la proiectele sistemelor de alarmare împotriva efracției este permis numai personalului autorizat, care are atribuții profesionale în legătură cu acesta.
Capitolul IV Reguli ce trebuie respectate la producerea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracției
Articolul 14
Producerea echipamentelor componente ale sistemelor de securitate electronică se realizează numai cu aprobarea Inspectoratului General al Poliției Române, cu îndeplinirea următoarelor condiții:
a) să fie conforme cu standardele românești sau internaționale;
b) să asigure funcțiile proiectate și aprobate.
Articolul 15
Nu este permisă modificarea produselor fără acordul producătorului și al organelor de poliție.
Capitolul V Reguli privind amplasarea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare împotriva efracției
Articolul 16
Centrala de alarmă se amplasează într-un loc mai puțin frecventat de angajații unității și inaccesibil persoanelor străine.
Tastatura de comandă a sistemului de alarmare împotriva efracției se amplasează la distanță față de centrală și cât mai aproape posibil de zona intrării, pentru reducerea perioadei de temporizare declarate zonei de intrare, durata fiind stabilită la cel mai scurt timp posibil (maximum 10 secunde).
La obiectivele protejate cu sisteme, unde există pază umană, în spațiul postului de pază se instalează tastatura cu caractere alfanumerice pentru recepționarea mesajelor în clar și în mod silențios pentru situațiile de amenințare cu armă.
Detectoarele de prezență vor supraveghea cu prioritate valorile protejate și căile posibile de pătrundere dinspre exterior și se fixează astfel încât să nu permită modificarea zonei supravegheate.
Toate elementele componente ale sistemului se protejează electronic împotriva intervenției neautorizate și se montează conform prospectului producătorului.
Traseele de cabluri ale sistemului se realizează prin tubulatură sau jgheab aparent de mascare.
Semnalizarea stării de alarmare împotriva efracției se realizează atât local, prin intermediul a cel puțin două avertizoare acustice, dintre care unul de exterior cu autoalimentare și flash luminos, cât și la distanță.
Sirenele se amplasează la o înălțime maximă permisă de spațiu pentru a îngreuna anihilarea lor, iar cea exterioară, într-o poziție vizibilă din strada principală limitrofă.
Comunicatoarele utilizate pentru conectarea sistemului local la dispeceratul de monitorizare, care sunt situate în altă parte decât în centrală, se supraveghează prin detectoare de prezență și se amplasează în locuri mai puțin accesibile.
Articolul 17
Este interzisă instalarea sistemelor de alarmare împotriva efracției fără sursă de rezervă care să asigure autonomia energetică în caz de cădere a rețelei de tensiune.
Sursa principală de alimentare a sistemului trebuie să fie rețeaua electrică de tensiune, iar cea de rezervă: acumulatorii ori grupuri generatoare, care să poată asigura funcționarea normală a acestuia minimum 24 de ore, cu 30 de minute în starea de avertizare sonoră. În cazul obiectivelor amplasate în zone izolate din mediul rural, sursa de alimentare de rezervă trebuie să asigure o autonomie de 72 de ore. În situația existenței grupului generator, dimensionarea acumulatorilor se face numai pentru perioada de pornire a grupului.
Pentru echipamentele de televiziune cu circuit închis se va asigura o autonomie la înregistrare de cel puțin 15 minute de la căderea rețelei de tensiune.
Racordarea la rețeaua electrică de tensiune a sistemului de alarmare împotriva efracției se realizează printr-un circuit separat de alți consumatori de energie electrică, iar tabloul electric respectiv va fi protejat electronic prin sistemul de alarmă.
Articolul 18
Prin subsistemul de control acces se va limita pătrunderea persoanelor neautorizate în spațiile protejate: casierie, informatică, dispecerat pază, acces spre tezaur.
Articolul 19
Amplasarea camerelor de luat vederi în zonele de acces în unitate trebuie să asigure o imagine de detaliu pentru memorarea tuturor persoanelor care au intrat în unitate, vedere din față și o imagine pentru zona de lucru cu publicul.
Spațiul care nu este permanent iluminat și este supravegheat prin camere TV se prevede cu proiector în infraroșu.
În situațiile în care nu există dispecerat local, videorecorderul sau înregistratorul digital se amplasează într-un spațiu bine protejat, asigurat și încuiat corespunzător, pentru eliminarea posibilității sustragerii casetelor video sau a înregistratorului digital, în special în timpul producerii unui eveniment.
Capitolul VI Activitatea de instalare și utilizare a sistemelor de alarmare împotriva efracției
Articolul 20
Instalarea echipamentelor poate începe după obținerea avizului de la organul de poliție competent, pentru proiectul aplicației.
Executantul asigură respectarea proiectului avizat.
Articolul 21
Beneficiarul sistemului de alarmare împotriva efracției are obligația schimbării periodice a codurilor de utilizare a echipamentelor și ori de câte ori a fost sesizat că unuia dintre utilizatori i-a fost deconspirat codul și să verifice periodic funcționarea sistemului.
La recepția de terminare a lucrărilor și punerea în funcțiune a obiectivelor importante, beneficiarul are obligația de a solicita la inspectoratul județean de poliție participarea specialistului în sisteme de alarmare împotriva efracției, care verifică respectarea proiectului avizat și eficacitatea sistemului.
Instalatorul asigură instruirea personalului utilizator aparținând beneficiarului, ocazie cu care va fi încheiat un document în acest sens.
Capitolul VII Asigurarea întreținerii și service-ului sistemelor de alarmare împotriva efracției
Articolul 22
Sistemele de alarmare împotriva efracției se verifică și se întrețin periodic de personalul firmei instalatoare sau, după caz, de firma care asigură service-ul.
Beneficiarii sistemelor supuse avizării sunt obligați să încheie contract de service cu societăți licențiate, cu respectarea timpului de intervenție la deranjamente care nu trebuie să depășească 12 ore în localitate, respectiv 24 de ore pentru societățile cu sediul în afara localității obiectivului, și de remediere în maximum 24 de ore.
Articolul 23
La finalizarea sistemului de alarmare împotriva efracției firma executantă predă în mod obligatoriu beneficiarului utilizator următoarele documente:
a) proiectul sistemului de alarmare împotriva efracției și avizul organului de poliție;
b) documentația echipamentelor instalate și instrucțiuni de utilizare a sistemului;
c) documentele care atestă instruirea profesională a personalului utilizator;
d) jurnalul sistemului de alarmare împotriva efracției.
În jurnalul sistemului de alarmare împotriva efracției se consemnează toate persoanele care au participat la instalarea și punerea în funcțiune a sistemului de alarmare împotriva efracției și apoi evenimentele tehnice survenite în funcționarea sa.
Păstrarea jurnalului se face de către beneficiarul utilizator, la acesta având acces personalul abilitat al firmei licențiate care asigură service-ul.
În jurnal se menționează evenimentele care au influențat funcționarea sistemului de alarmare împotriva efracției și verificările tehnice periodice, consemnându-se: data și ora apariției defectului, data și ora remedierii, componentele reparate ori înlocuite, persoanele care au executat lucrarea, semnătura.
Verificările tehnice periodice includ toate operațiunile necesare pentru menținerea operațională și în stare de funcționare a sistemului de alarmare împotriva efracției, urmărindu-se dacă sistemul este funcțional în totalitatea sa, dacă elementele de detecție au suferit deteriorări, deplasări ori mascări care reduc din zona supravegheată și asigură transmiterea la distanță a semnalelor.
Articolul 24
La solicitarea beneficiarului societatea care a instalat sistemul sau a asigurat întreținerea acestuia are obligația predării, pe bază de proces-verbal, a codurilor de programare a centralelor și a documentației aferente.
Capitolul VIII Activitatea de monitorizare a sistemelor de alarmare
Articolul 25
Beneficiarii sistemelor de alarmare împotriva efracției se pot conecta la dispeceratele de monitorizare a alarmelor avizate de poliție.
Prin monitorizarea unui sistem de alarmare împotriva efracției trebuie să se asigure transmiterea către centrul de monitorizare a cel puțin 5 tipuri de semnale, precum și interogarea stării sistemului conectat, la anumite intervale de timp, în funcție de categoria obiectivului.
Articolul 26
În funcție de categoria obiectivelor monitorizate, echipamentele dispeceratelor vor asigura verificarea stării sistemului conectat, în următoarele condiții:
a) obiective rezidențiale - cel puțin o dată la 24 de ore;
b) obiective comerciale - cel puțin o dată la 12 ore;
c) obiective financiar-bancare - cel puțin o dată la 3 ore;
d) obiective strategice - cel puțin o dată pe oră.
Este interzisă conectarea pe linie telefonică a obiectivelor cu rețea de telecomunicații vulnerabilă, fără acordul beneficiarului.
Echipamentele dispeceratului vor realiza confirmarea tehnică a timpului de sosire a agenților la obiectiv pentru determinarea exactă a duratei de intervenție la evenimentul înregistrat.
Organizarea dispeceratelor de zonă se realizează prin monitorizarea sistemelor de alarmare împotriva efracției ale obiectivelor din localitatea unde funcționează centrul și zonele limitrofe, asigurându-se o intervenție la eveniment în timp util.
Capitolul IX Sistemele de alarmare împotriva efracției, destinate unităților financiar-bancare
Secțiunea 1 Reguli privind concepția sistemelor de alarmare împotriva efracției
Articolul 27
La concepția structurii sistemului de alarmare împotriva efracției se au în vedere următoarele:
a) se alocă distinct câte o zonă sau adresă în centrala de alarmare împotriva efracției fiecărui element de detecție, cu excepția cazurilor în care pentru o încăpere s-au prevăzut mai multe detectoare;
b) se organizează partiții în centrala de alarmare împotriva efracției pentru zonele antetezaur-tezaur, postul de pază, oficiul de calcul, traseele personalului de pază spre grupul sanitar, ușile de acces sau pentru alte compartimente stabilite de factorii de decizie ai unității;
c) alocarea în mod obligatoriu de tastaturi pentru partiția tezaurului și postului de pază, aceasta din urmă fiind de tip alfanumeric;
d) butoanele și pedalele de panică trebuie să fie cu reținere și deblocare cu cheie (memorare mecanică), iar la casierie butoanele se dublează cu pedale;
e) butonul de panică destinat personalului de pază trebuie să fie mobil;
f) asigurarea transmisiei semnalelor de alarmă persoanelor autorizate.
Secțiunea 2 Echipamentele utilizate și funcțiile acestora de alarmare împotriva efracției
Articolul 28
Echipamentele sistemului antiefracție pot fi utilizate în aplicațiile sistemelor de securitate din instituțiile financiar-bancare dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2) și la art. 29 și 30.
Centrala de alarmare împotriva efracției trebuie să dispună de următoarele facilități:
a) memorarea de evenimente în timp real, cu posibilitatea vizualizării și listării acestora;
b) număr corespunzător de zone pentru alocarea elementelor de detecție din fiecare spațiu supravegheat; fac excepție elementele din aceeași încăpere;
c) partiționarea zonelor pentru asigurarea individualizării anumitor spații ori trasee;
d) tastatură alfanumerică detașabilă pentru montare la distanță;
e) coduri de utilizare pentru individualizarea acestora;
f) comunicator pentru transmitere la distanță.
Articolul 29
Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit închis pot fi utilizate în aceste aplicații dacă sunt de înaltă rezoluție, în conformitate cu standardele europene, dispun de compensarea automată a luminii și cuprind ca parte componentă obligatorie înregistrarea permanentă a imaginilor din zonele supravegheate.
Compactarea datelor în vederea înregistrării simultane a tuturor imaginilor preluate de camerele video se va realiza cu echipamente care permit prelucrarea individuală a imaginilor de pe fiecare cameră înregistrată, cu afișarea datei și orei.
Înregistrarea imaginilor se realizează cu ajutorul videorecorderelor ori echipamentelor digitale de înregistrare și redare care corespund cerințelor tehnice din prezentele norme tehnice, asigurându-se ca înregistrările să cuprindă data, ora și imagini clare pentru recunoașterea persoanelor și a mișcărilor acestora în spațiul supravegheat.
Programarea echipamentelor de înregistrare a imaginilor trebuie să asigure o înregistrare continuă, în timp real, în spațiile accesibile clienților și cu detecție de mișcare în celelalte zone, iar când se utilizează un înregistrator de lungă durată, pe o casetă se înregistrează o perioadă de 24 de ore.
Camerele TV trebuie să fie de format 1/2 inch ori 1/3 inch, cu obiectiv interschimbabil pentru alegerea unei lărgimi și profunzimi adecvate a imaginilor, în funcție de zona supravegheată, urmărindu-se ca din imaginile înregistrate să se poată realiza identificarea persoanelor.
Pentru vizualizarea imaginilor multiplexate se prevăd monitoare TV cu diagonală mai mare de 14 inch.
Arhivarea imaginilor înregistrate se realizează pe o perioadă de 30 de zile.
Articolul 30
Echipamentele de înregistrare și redare trebuie să dispună de următoarele facilități:
a) să asigure înregistrarea imaginilor de pe fiecare cameră;
b) să dispună de facilitarea copierii unor imagini selectate;
c) calitatea imaginii să permită identificarea persoanelor;
d) să fie dedicate acestor aplicații, să fie omologate și să prezinte siguranță în funcționare.
Articolul 31
În situația producerii de evenimente, casetele ori suporturile cu imaginile înregistrate se păstrează până la soluționarea cazului, iar pentru cele de competența poliției, casetele se pun la dispoziție organelor de cercetare, la solicitarea scrisă a acestora.
Instalatorul sistemului de alarmare împotriva efracției este obligat să pună la dispoziție organului de cercetare logistica necesară pentru prelucrarea imaginilor stocate.
Articolul 32
Echipamentele din componența subsistemului de control acces trebuie să asigure următoarele funcții:
a) memorarea în timp real a accesărilor punctelor de control, într-o memorie proprie indestructibilă, pe o perioadă de minimum 30 de zile;
b) monitorizarea ușilor, semnalizarea în caz de rămânere a ușii în poziție deschisă și alarmare pentru deschidere neautorizată, fără confirmare;
c) corelare de funcții cu dată și oră.
Articolul 33
Clasele de siguranță ale elementelor de protecție mecano-fizice se stabilesc în funcție de valorile protejate și de nivelul de risc evaluat.
Articolul 34
Ferestrele exterioare situate până la o înălțime de 3 m trebuie să fie fixe și să asigure întârzierea pătrunderii în unitate.
Ușile exterioare destinate transferului de valori se acționează numai din interior.
Casieria în sistem închis trebuie să asigure protecția persoanelor la acțiunea armelor de foc.
Casieria în sistem deschis trebuie să fie dotată cu distribuitoare de numerar cu deschidere temporizată.
Distribuitoarele automate de numerar se fixează astfel încât să asigure o rezistență la smulgere de minimum 800 daN.
Capitolul X Structura minimă a sistemului de alarmare împotriva efracției pe categorii de obiective
Secțiunea 1 Unitățile financiar-bancare
Articolul 35
Pentru obiectivele financiar-bancare, sistemul de securitate electronică are următoarea componență:
a) subsistemul antiefracție: va proteja punctele de acces în unitate și spațiile cu valori.
Echipamentele trebuie să asigure memorarea în timp real, pe o durată de cel puțin 30 de zile, a evenimentelor, partiționarea pentru zonele de acces, valori și trasee de patrulare, posibilitatea transmiterii semnalelor la dispecerat.
Zonele de importanță se protejează prin detectori cu principii diferite de funcționare, inclusiv cu senzori tip "capcană" neprecizați în proiect.
De asemenea, personalul de conducere și din zonele cu riscuri trebuie să dispună de elemente de semnalare a pericolului și de coduri personalizate de acces în sistem;
b) subsistemul de control acces: limitează accesul persoanelor neautorizate în spațiile importante, memorează în timp real, pentru minimum 30 de zile, accesările punctelor de control și permite deschiderea din interior în caz de calamități;
c) subsistemul de televiziune cu circuit închis supraveghează zonele de acces în unitate, imagine frontală vedere de detaliu, zonele de lucru cu publicul și de vehiculare a valorilor, inclusiv bancomatele.
Articolul 36
Ferestrele sau/și vitrajele exterioare situate până la o înălțime de 3 m se prevăd cu geamuri rezistente la atacuri manuale, având clasa de rezistență corespunzătoare Standardului european EN 356, dacă nu sunt protejate prin alte elemente de securitate mecanică.
Ușile exterioare destinate zonelor de valori trebuie să aibă una dintre clasele de rezistență prevăzute de Standardul european ENV 1627.
Camerele, containerele și dulapurile de date trebuie să aibă clasa de rezistență conform tipurilor de purtători de date, conform Standardului european SR EN 1047.
Ghișeele de casierie se certifică și trebuie să aibă cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de standardele europene EN 1063 și EN 1522.
Tezaurul, seifurile, inclusiv ale distribuitoarelor automate de numerar, trebuie să aibă cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de Standardul european SR EN 1143, nivelul de rezistență stabilindu-se în funcție de valorile protejate.
Secțiunea 2 Sisteme de alarmare împotriva efracției, destinate obiectivelor comerciale: supermarketuri, marketuri, cash & carry, spații comerciale mari
Articolul 37
Sistemul de alarmare împotriva efracției cuprinde: subsistem antiefracție, televiziune cu circuit închis și control acces.
Subsistemul antiefracție trebuie să asigure protejarea căilor de acces în spațiul obiectivului și a zonelor cu valori, precum și memorarea în timp real a evenimentelor pe o durată de 30 de zile.
În situațiile în care există vitrină pentru supravegherea acestora trebuie să se prevadă detectoare de geam spart.
Echipamentele din structura televiziunii cu circuit închis trebuie să asigure înregistrarea imaginilor pe cel puțin 30 de zile și să fie protejate împotriva agresorilor.
Articolul 38
Suprafețele vitrate unde sunt expuse valori trebuie să prezinte cel puțin gradul de rezistență minim prevăzut de Standardul european EN 2356.
Seifurile trebuie să aibă cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de Standardul european SR EN 1143.
Spațiile de depozitare și de prelucrare a valorilor monetare trebuie să asigure protecția împotriva efracției, având cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de Standardul european ENV 1627.
Secțiunea 3
Sistemele de alarmare împotriva efracției, destinate caselor de schimb valutar, amanet, magazinelor de comercializare a armelor și munițiilor și casieriilor colectoare
Articolul 39
Sistemele de alarmare împotriva efracției pentru case de schimb valutar, amanet, magazinele de comercializare a armelor și munițiilor și casieriile colectoare trebuie să aibă în componență: echipamente antiefracție, control acces, televiziune cu circuit închis și protecție mecanică.
Echipamentele trebuie să asigure: memorarea evenimentelor în timp real, pe o perioadă de 20 de zile, transmiterea la distanță, protejarea casei de bani cu senzori de vibrații și a spațiului de amplasare a acesteia cu detectoare cu principii diferite de funcționare, cel puțin două detectoare, tastatură montată la distanță și coduri de utilizare individualizate.
Echipamentele din structura televiziunii cu circuit închis trebuie să fie montate disimulat, să fie protejate mecanic împotriva agresorilor și să asigure înregistrarea imaginilor din zona clienților și a intrării pe o perioadă de minimum 10 zile.
Articolul 40
Pereții despărțitori ai casei de schimb/amanet trebuie să aibă rezistența mecanică corespunzătoare claselor prevăzute de Standardul european ENV 1627.
Ghișeele de schimb trebuie să fie prevăzute cu geam antiglonț și sertar cu preluare indirectă a valorilor și să asigure protecția la acțiunea armelor de foc, corespunzătoare Standardului european EN 1522.
Seifurile trebuie să aibă cel puțin clasa minimă de rezistență prevăzută de Standardul european SR EN 1143, iar cele sub 1.000 kg trebuie să fie fixate în zid ori în pardoseală.
Articolul 41
În situația în care obiectivele din această gamă nu au pază umană permanentă, sistemul de alarmare împotriva efracției se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
Secțiunea 4 Sistemele de alarmare împotriva efracției, destinate instituțiilor de utilitate publică
Articolul 42
Prin subsistemul antiefracție se protejează spațiile unde se dețin bunuri, valori ori documente clasificate.
Articolul 43
Supravegherea video se realizează în zonele de acces și în spațiile destinate publicului.
Articolul 44
Arhivarea imaginilor înregistrate se păstrează minimum 30 de zile.
Secțiunea 5 Sistemele de alarmare împotriva efracției pentru spațiile destinate manifestărilor culturale ori sportive: stadioane, săli de sport, săli de spectacole
Articolul 45
Subsistemul antiefracție trebuie să protejeze zonele cu valori, asigurând și sesizarea stărilor de pericol a persoanelor.
Articolul 46
Căile de acces, holurile, precum și zona tribunelor destinate spectatorilor se supraveghează video.
Articolul 47
Arhivarea imaginilor înregistrate se va păstra minimum 10 zile.
Secțiunea 6 Sistemele de alarmare împotriva efracției pentru spațiile de depozite cu diverse destinații, stațiile de comercializare a produselor petroliere
Articolul 48
Subsistemul antiefracție trebuie să protejeze zonele cu valori, asigurând și sesizarea stărilor de pericol a persoanelor.
Articolul 49
Căile de acces, holurile, precum și zona pompelor de distribuție se supraveghează video, asigurându-se identificarea numerelor autovehiculelor și persoanelor din zonă.
Articolul 50
Arhivarea imaginilor înregistrate se va păstra minimum 20 de zile.
Capitolul XI Dispoziții finale
Articolul 51
Modificările și completările sistemelor de alarmare împotriva efracției se vor efectua numai de firme licențiate, după obținerea avizului poliției, acestea urmând a fi anexate proiectului inițial.
Articolul 52
Modernizarea ori înlocuirea echipamentelor componente ale sistemelor de securitate se va executa la expirarea duratei medii de bună funcționare a produselor ori când nu mai îndeplinesc condițiile de funcționare.
________________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.