Acordul din 1 aprilie 1968

Articolul 1

Întreprinderile de transport și organizațiile de turism avînd sediul lor principal și care sînt constituite pe teritoriul unuia dintre statele contractante pentru a efectua transporturi de călători au dreptul de a executa aceste transporturi între cele doua tari, sau în tranzit pe teritoriul lor, în condițiile stabilite prin prezentul acord.

Articolul 2

În ceea ce privește aplicarea prezentului acord, sînt stabilite următoarele:

a) sînt considerate autobuze vehiculele destinate transportului de călători, avînd o capacitate care depășește 9 locuri pe scaun, inclusiv locul soferului;

b) sînt considerate transporturi de călători pe linii permanente transporturile efectuate pe itinerarii determinate, cu orarii și tarife puse în prealabil de acord și pentru care, la punctele de plecare, de destinație sau în punctele intermediare stabilite, sînt imbarcati și debarcati călători;

c) sînt considerate transporturi turistice și ocazionale de călători toate transporturile efectuate cu autobuze, în afară liniilor permanente;

d) este considerat echipaj de serviciu al autobuzului soferul și taxatorul, care asigura executarea transportului pe liniile permanente sau soferul și însoțitorul grupului la transporturile turistice.

Articolul 3

1. Întreprinderile de transport pot efectua transporturi de călători cu autobuze pe linii permanente între cele doua tari, sau în tranzit pe teritoriul lor, în baza unei autorizari reciproce, convenită între autoritățile competente ale celor două părți contractante.

2. Toate celelalte transporturi efectuate cu autobuzele, în afară celor efectuate pe linii permanente, nu sînt supuse regimului de autorizație prevăzut la punctul 1 al prezentului articol.

Articolul 4

Întreprinderile de transport și organizațiile de turism prevăzute la articolul 1 nu sînt autorizate să efectueze transporturi de călători, ale căror puncte de plecare și de destinație se găsesc pe teritoriul celuilalt stat contractant.

Articolul 5

1. Transporturile de călători pe linii permanente sînt organizate și exploatate prin punerea de acord între autoritățile competente ale părților contractante, care trebuie să țină seama de necesitatea traficului și de eficienta lor economică.

2. Cererile privind organizarea acestor transporturi se vor transmite reciproc, în timpul util, de către autoritățile contractante. Aceste cereri vor trebui sa conțină date privind:

- denumirea organizației (întreprinderii) de transport;

- itinerariul parcursului;

- tariful;

- punctele de oprire pentru imbarcarea și debarcarea călătorilor, precum și

- informații privind perioada preconizata pentru efectuarea transporturilor.

Articolul 6

1. Autobuzul înmatriculat într-unul dintre statele contractante, care efectuează transporturi de călători pe linii permanente pe teritoriul celuilalt stat, trebuie să aibă o autorizație de transport, valabilă pentru itinerariul care se găsește pe teritoriul acestui stat.

Autorizația trebuie prezentată la control agenților competenți.

2. Modelul autorizației pentru transportul de călători pe linii permanente se stabilește de comun acord de către autoritățile competente ale celor două părți contractante.

3. Autorizațiile acordate în cadrul punctului 1 al articolului 5 din acest acord de către autoritatea competentă a uneia dintre părțile contractante sînt transmise în alb autorității competente a celeilalte părți contractante, care le completează cu datele necesare și le eliberează întreprinderilor care efectuează transporturile pe linia permanenta.

Articolul 7

Transporturile turistice nu sînt supuse regimului de autorizație.

Prin transporturi turistice se înțeleg acelea care:

- pe tot traseul, același grup de călători, sau grupuri alternative (în lant) sînt transportate, fără a imbarca sau debarca călători în timpul parcursului;

- încep în țara de înmatriculare a vehiculului și se termina pe teritoriul celeilalte părți contractante sau în țara de plecare.

Transporturile turistice pot fi efectuate în tot timpul anului sau în anumite perioade, pe itinerarii ocazionale, periodice sau sezoniere.

Articolul 8

Transporturile turistice se efectuează conform aranjamentelor între organizațiile de turism ale celor două părți contractante sau între organizația de turism a uneia dintre părțile contractante și întreprinderile celeilalte părți contractante, care au competența de a stabili modalitățile executării lor.

Articolul 9

1. Întreprinderile de transport, avînd sediul lor principal și care sînt constituite pe teritoriul unuia din statele contractante pentru a efectua transporturi de mărfuri, au dreptul de a executa aceste transporturi între cele doua tari, sau în tranzit pe teritoriul lor, în condițiile stabilite prin prezentul acord.

2. Toate transporturile de mărfuri între cele doua state sau în tranzit pe teritoriul lor sînt supuse regimului de autorizație, cu excepția transporturilor indicate la articolul 13 din prezentul acord.

3. Autoritățile competente ale părților contractante își transmit reciproc autorizațiile de transport care le sînt necesare pentru anul următor, în limita contingentului stabilit de comun acord de către aceste autorități. Aceste autorizații vor fi transmise reciproc, în fiecare an, pînă la 15 decembrie.

Dacă numărul autorizațiilor transmise va fi insuficient, vor putea fi acordate autorizații suplimentare în timpul anului.

Articolul 10

1. Autorizațiile de transport pe care autoritățile competente ale părților contractante și le transmit reciproc în alb vor fi eliberate întreprinderilor prevăzute în prezentul acord de către autoritățile competente ale tarii de înmatriculare a vehiculului rutier.

Autorizațiile vor fi de doua feluri:

a) autorizație în timp, valabilă pentru un număr nelimitat de călătorii, care se pot efectua în perioada sa de valabilitate;

b) autorizație pe călătorie, valabilă pentru o singura călătorie care se va efectua în perioada sa de valabilitate.

Autorizațiile nu sînt transmisibile.

Autorizația de transport da dreptul de a folosi un vehicul rutier cu sau fără remorca.

2. La întoarcere, transportatorul poate incarca mărfuri provenind din cealaltă parte contractantă cu destinația tarii de înmatriculare a vehiculului respectiv.

Articolul 11

1. Autorizația de transport, al carei model se stabilește de comun acord de către autoritățile competente ale celor două părți contractante, trebuie să însoțească vehiculul rutier pe teritoriul celeilalte părți contractante și va fi prezentată la cererea agenților competenți.

Greutatea totală (a mărfii transportate și a vehiculului rutier, inclusiv remorca sau semiremorca de transport) nu poate depăși pe cea menționată în autorizația de transport utilizata de către vehiculul rutier respectiv.

Articolul 12

1. Întreprinderile de transport care efectuează transporturi în virtutea acestui acord nu sînt autorizate să execute transporturi de mărfuri între doua puncte situate pe teritoriul celeilalte părți contractante, adică transporturi care încep și se termina pe acest teritoriu.

2. Întreprinderile de transport pot efectua transporturi de mărfuri între cealaltă parte contractantă și un stat terț, dacă ele au obținut consimțămîntul autorităților competente ale acestei părți contractante.

Articolul 13

Sînt scutite de autorizația de transport:

a) transporturile efectelor de strămutare;

b) transporturile destinate targurilor și expozițiilor;

c) transporturile de animale, de vehicule și de articole de sport destinate manifestatiilor sportive;

d) transporturile de decoruri și de accesorii de teatru;

e) transporturile de instrumente muzicale și de material destinate înregistrărilor radiofonice, cinematografice sau de televiziune;

f) transporturile de cadavre efectuate cu vehicule rutiere special amenajate, conform regulilor sanitare în vigoare în cele doua state contractante.

Transporturile prevăzute la literele b, c, d și e nu sînt scutite de autorizația de transport decât în cazul în care animalele sau obiectele sînt readuse în țara de înmatriculare a vehiculului rutier sau într-o țara terta.

Articolul 14

Transporturile de mărfuri vor fi efectuate în virtutea unei scrisori de trasura sau a unei note de evidenta a călătorilor.

Articolul 15

1. Carburantul conținut în rezervoarele vehiculelor, astfel au fost ele prevăzute de către constructor pentru tipul de vehicul rutier respectiv, este scutit de taxe vamale și de orice alte impozite și taxe.

2. Aceeași scutire se aplică de asemenea și pieselor de schimb importate temporar pentru reparațiile necesare vehiculului rutier respectiv importat temporar pe teritoriul celeilalte tari.

Piesele înlocuite vor fi reexportate sau distruse sub control oficial.

Articolul 16

Autoritățile competente ale părților contractante stabilesc de comun acord modalitățile pentru schimbul de documente și de date statistice privind transporturile de călători și de mărfuri care se efectuează în virtutea prezentului acord.

Articolul 17

În caz de violare a dispozițiilor prezentului acord, comisă pe teritoriul uneia din tari, autoritatea competentă a tarii de înmatriculare a vehiculului poate lua, la cererea autorității competente a celeilalte părți contractante, măsurile administrative necesare, după caz, informand cealaltă parte contractantă.

Articolul 18

Transporturile de călători și de mărfuri efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante în virtutea prezentului acord, precum și vehiculele utilizate pentru aceste transporturi, sînt scutite reciproc de toate taxele și contribuțiile percepute pentru autorizațiile de transport și pentru utilizarea drumurilor, precum și de taxele care sînt fixate pentru fiecare transport individual în mod separat.

Articolul 19

Întreprinderile de transport și organizațiile turistice care executa transporturi internaționale de călători și de mărfuri în trafic direct sau în tranzit pe teritoriul celor două state sînt obligate să asigure responsabilitatea lor civilă pentru fiecare vehicul.

Articolul 20

Controlul de frontieră, vamal și sanitar, la punctele de trecere a frontierei de stat, va fi efectuat conform convențiilor internaționale la care au aderat cele doua părți și, în cazul în care nu exista reglementări internaționale sau bilaterale, vor fi aplicate reglementările interne în vigoare pe teritoriul statului unde se găsește postul de control pentru trecerea frontierei.

Articolul 21

Deconturile și plățile care decurg din aplicarea prezentului acord vor fi efectuate conform acordurilor de plati în vigoare între cele doua părți contractante, în ziua în care plățile vor avea loc.

Articolul 22

Fiecare parte contractantă notifica celeilalte părți contractante autorizațiile competente autorizate sa reglementeze problemele referitoare la aplicarea prezentului acord. Reprezentanții autorităților competente menționate mai sus se pot reuni pentru a stabili modalitățile de efectuare a transporturilor și contingentul autorizațiilor prevăzut la articolul 9, precum și pentru a rezolva orice eventuale dificultăți care ar putea sa survina în executarea prezentului acord.

Articolul 23

Conducătorii vehiculelor rutiere trebuie să posede permise de conducere naționale sau internaționale și certificate de înmatriculare naționale pentru vehiculele respective.

Permisele de conducere naționale sau internaționale trebuie să corespundă modelului stabilit de către Convenția internationala referitoare la circulația rutiera.

Articolul 24

Echipajele vehiculelor, persoanele care însoțesc incarcatura, precum și călătorii transportați, trebuie să posede documentele valabile pentru trecerea frontierelor țărilor contractante.

Articolul 25

În măsura în care prezentul acord nu dispune altfel, legislația naționala a celor două părți contractante rămîne rezervată.

Articolul 26

Eventualele neintelegeri privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord, care nu vor fi reglementate pe cale directa de către autoritățile competente ale părților contractante menționate la articolul 22 din prezentul acord, vor fi supuse, pentru a fi rezolvate, celor două guverne, pe cale diplomatică.

Articolul 27

Prezentul acord va intra în vigoare în a treizecea zi după ce părțile contractante își vor fi notificat îndeplinirea formalităților contitutionale cerute.

Acordul este încheiat pentru o perioadă de un an, începînd de la data intrării sale în vigoare și va fi prelungit în mod tacit, din an în an în afafra de cazul denunțării lui de către una dintre părțile contractante, cu cel puțin trei luni inaite de data expirării valabilității sale.