Hotărârea nr. 28/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

La data de 9 noiembrie 2004 Biroul Electoral Central a înaintat Curții Constituționale, în vederea soluționării, contestațiile înregistrate la nr. 92/CT, nr. 93/CT și nr. 94/CT, toate din 8 noiembrie 2004, formulate de Doina Elena Noghin.

Contestațiile privesc înregistrarea candidaturilor domnilor Adrian Năstase, Petre Roman și Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, la alegerile din 28 noiembrie 2004, și formează obiectul dosarelor nr. 660F/2004, nr. 661F/2004 și nr. 662F/2004.

În temeiul dispozițiilor

art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea numai a judecătorilor, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

În motivarea contestației privind înregistrarea candidaturii domnului Adrian Năstase pentru funcția de Președinte al României, autoarea acesteia pune la îndoială capacitatea candidatului contestat de a găsi, în timpul exercitării următorului mandat, "soluția de ieșire din criza politică și economică" a țării, întrucât în cei 15 ani în care acesta a deținut funcții publice "România a ajuns ultima țară dintre țările candidate la Uniunea Europeană", iar "neeficiența și superficialitatea justiției au depășit [...] moștenirea trecutului". Totodată, arată că emiterea unui mare număr de ordonanțe de urgență și "sugestii de legi" a avut ca efect "restricționarea libertăților", sărăcirea pensionarilor, "culminând cu [...]

Hotărârea Guvernului nr. 1.613 din 7 octombrie 2004 , de natură să scoată din concurs candidații independenți la Președinție". În final, apreciază ca fiind "înșelătorie politică" faptul că se utilizează în cadrul campaniei electorale reclame "cu nuanțe de culori albastre".

Cu privire la înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman, contestatoarea apreciază că acesta "a creat precedentul tuturor mineriadelor, prin mineriada din 11-13 iunie 1990", pentru ca apoi să propună în fața Camerei Deputaților o moțiune în scopul arestării tinerilor studenți aflați în Piața Universității în acea perioadă. De asemenea, se arată că, după câștigarea alegerilor din 1996 de către partidele de centru-dreapta, domnul Petre Roman a participat la guvernare, denaturând imaginea "dreptei politice", "decepționând electoratul", astfel "încât acesta să se întoarcă pentru totdeauna spre stânga". Mai susține că domnul Petre Roman, în ultimii doi ani, s-a preocupat de domeniul legat de "violența în familie", temă ce nu are nimic în comun cu politica.

Cât privește înregistrarea candidaturii domnului Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, contestatoarea afirmă că, prin crearea Alianței "Dreptate și Adevăr" - D.A., candidatul "a deturnat liberalismul românesc pe stânga", anihilând, în același timp, "unica alternativă politică de dreapta a singurului partid parlamentar de dreapta". Consideră că, "prin oferirea șansei de a căpăta imunitate, Biroul Electoral Central s-ar face vinovat de obstrucționarea unui act justițiar", în cazul procesului "flotei românești dispărute". De asemenea, apreciază că "declarația de apartenență sau neapartenență la fosta securitate", depusă de domnul Traian Băsescu o dată cu propunerea sa de candidatură, nu are "relevanță", în condițiile în care "mass-media a publicat un tabel de lucrători/colaboratori ai fostei securități" în care se regăsea și numele acestuia. Autoarea contestației mai formulează susțineri referitoare la posibila vinovăție a domnului Traian Băsescu "la mineriade", având în vedere calitatea sa de ministru al transporturilor la acea vreme.

Deoarece cele trei contestații au același autor, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune măsurii conexării.

Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 661F/2004 și nr. 662F/2004 la Dosarul nr. 660F/2004, care a fost primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul

art. 113 din Legea nr. 373/2004

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, coroborat cu

art. 28 din Legea nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, solicită respingerea contestațiilor ca neîntemeiate, arătând că motivele invocate de contestatoare nu se regăsesc în conținutul prevederilor legale și constituționale referitoare la condițiile impuse de Constituție pentru înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României.

CURTEA,

examinând contestațiile în raport cu prevederile Constituției și ale

Legii nr. 370/2004

pentru alegerea Președintelui României, precum și concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, ale

art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și celor ale

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestațiile privind înregistrarea candidaturilor domnilor Adrian Năstase, Petre Roman și Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României.

În motivarea contestațiilor, în esență, este criticată, prin prisma unor considerente de ordin moral, economic și politic, activitatea desfășurată de cei trei candidați în timpul exercitării înaltelor demnități publice pe care le-au deținut în temeiul mandatelor electorale.

Examinând contestațiile sub acest aspect, Curtea constată că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ la art. 16 alin. (3), art. 36 alin. (2), art. 37, art. 40 alin. (3) și art. 81 alin. (4) din Constituție, republicată, care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (3): "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități.";

- Art. 36 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";

- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.";

- Art. 40 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.";

- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive."

În speță, examinând motivele de ordin moral, economic și politic invocate de contestatoare, Curtea reține că nu sunt întemeiate pe normele constituționale anterior menționate. Asemenea motive reprezintă opinii personale ale contestatarei cu privire la candidații pentru funcția de Președinte al României, opinii care pot fi avute în vedere cu ocazia exprimării votului.

În consecință, Curtea urmează să respingă contestațiile.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al

art. 18, 37 și 38 din Legea nr. 47/1992 , republicată, precum și al

art. 11 alin. (2) și (3) din Legea nr. 370/2004 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestațiile privind înregistrarea candidaturilor domnilor Adrian Năstase, Petre Roman și Traian Băsescu pentru funcția de Președinte al României, formulate de Doina Elena Noghin.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.