Normele din 24 noiembrie 2004
de clasificare a carcaselor de ovine
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Carcasele și semicarcasele de ovine, care provin de la animale sacrificate în abatoare autorizate și care poartă un marcaj de sănătate, conform legislației în vigoare, sunt clasificate și identificate în conformitate cu prezentele norme tehnice.
Capitolul II Prezentarea, împărțirea pe categorii, clasificarea, înregistrarea clasificării și marcarea carcaselor
Articolul 2
În sensul prezentelor norme tehnice, următorii termeni se definesc astfel:
- carcasă - corpul întreg al unui animal sacrificat, așa cum se prezintă acesta după sângerare, eviscerare și jupuire, prezentat fără cap (separat la articulația atlanto-occipitală), fără membre (separate la nivelul articulației carpo-metacarpiane și tarso-metatarsiene), fără coadă (separată între cea de-a șasea și a șaptea vertebră caudală), fără uger, organe genitale și ficat. Rinichii și grăsimea perirenală sunt incluse în carcasă;
- semicarcasă - produsul obținut prin separarea carcasei, simetric de-a lungul mijlocului fiecărei vertebre cervicale, dorsale, lombare și sacrale și prin mijlocul sternului și a simfizei ischiopubiene.
Carcasele de ovine se împart în următoarele categorii:
L - carcase de ovine cu vârsta sub 12 luni (miel);
S - carcase de alte ovine.
Carcasele de ovine se clasifică prin evaluarea:
a) conformației, în conformitate cu anexa nr. 1;
b) stratului de grăsime, în conformitate cu anexa nr. 2.
Carcasele de miei cu greutate mai mică de 13 kg se pot clasifica și prin evaluarea:
a) greutății carcasei;
b) culorii cărnii - care se determină pe flancul mușchiului rectus abdominis, conform hărții standardizate a culorilor;
c) stratului de grăsime,
în conformitate cu anexa nr. 3.
Articolul 3
Rezultatele clasificării, respectiv categoria, evaluarea conformației și a gradului de acoperire cu grăsime, se înscriu, de către clasificator, într-un raport de clasificare, al cărui model este întocmit de Comisia de clasificare a carcaselor.
Raportul de clasificare se întocmește în 3 exemplare: un exemplar este dat deținătorului de animale, un exemplar abatorului și un exemplar rămâne la clasificator. Abatorul și clasificatorul trebuie să păstreze rapoartele de clasificare timp de 4 ani.
Articolul 4
Clasificarea carcaselor și semicarcaselor se efectuează cât mai curând posibil după tăiere, în maximum o oră, și se desfășoară în abator.
Carcasele sau semicarcasele trebuie identificate. Identificarea se face prin marcare ce indică categoria, clasa de conformație și acoperirea cu grăsime. Marcarea se face pe pulpă, literele și cifrele având o înălțime de 2 cm. Marcarea se face prin ștampilare, folosind un tuș care nu se șterge și nu este toxic, după metode aprobate de autoritatea competentă. Ștampilarea se poate înlocui cu o etichetă nealterabilă și ferm atașată la carcasă.
Articolul 5
Prețul pieței, care urmează a fi instituit pe baza baremului de clasificare a carcaselor de ovine, reprezintă prețul comunicat de abator, fără T.V.A., plătit furnizorului pentru animalul livrat la abator.
Prețul se exprimă la 100 kg de carcasă prezentată conform art. 2, cântărită și clasificată.
Greutatea care se ia în considerare este greutatea carcasei calde, cât mai curând posibil după sacrificare, din care se scad 2%.
Articolul 6
Clasificarea este verificată prin inspecții inopinate ale persoanelor desemnate de Comisia de clasificare a carcaselor. Verificările trebuie să aibă loc cel puțin o dată la 3 luni.
Articolul 7
Prezentele norme tehnice se aplică facultativ, începând cu data de 1 iunie 2006.
Articolul 8
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.
Anexa 1 ────────
la normele tehnice ─────────────────── CONFORMAȚIE Dezvoltarea profilurilor carcaselor, în special a părților esențiale (pulpa, spinarea, spata) Clasa conformației Descrierea S Superioară Toate profilurile extrem de convexe, dezvoltare musculară excepțională (tip de carcasă cu mușchi dublu) E Excelentă Toate profilurile convexe până la extrem de convexe, dezvoltare musculară excepțională U Foarte bună Profiluri în general convexe, dezvoltare musculară foarte bună R Bună Profiluri în general drepte, dezvoltare musculară bună O Potrivită Profiluri de la drepte la concave, dezvoltare musculară satisfăcătoare P Slabă Profiluri de la concave la foarte concave, dezvoltare musculară slabă
Anexa 2 ────────
la normele tehnice ─────────────────── GROSIMEA STRATULUI DE GRĂSIME Cantitatea de grăsime de pe suprafața exterioară a carcasei și din cavitatea toracică Clasa stratului de grăsime Descrierea 1 Scăzută Strat de grăsime inexistent sau scăzut 2 Subțire Strat subțire de grăsime, carnea vizibilă aproape peste tot 3 Medie Carnea, cu excepția pulpei și a spetei, aproape peste tot acoperită cu grăsime; depuneri ușoare de grăsime în cavitatea toracică 4 Mare Carne acoperită cu grăsime, dar încă vizibilă parțial la pulpă și spată; unele depozite distincte de grăsime în cavitatea toracică 5 Foarte mare Carcasă acoperită cu un strat gros de grăsime; depozite mari de grăsime în cavitatea toracică
Anexa 3 ────────
la normele tehnice ─────────────────── Grila de clasificare a carcaselor de miei cu greutate mai mică de 13 kg Categoria A B C Greutatea <= 7 kg 7,1-10 kg 10,1-13 kg Calitatea I II I II I II Culoarea cărnii roz deschis altă culoare sau alt strat de grăsime roz deschis sau roz altă culoare sau alt strat de grăsime roz deschis sau roz altă culoare sau alt strat de grăsime Clasa de grăsime (*) (1) (2) (1) (2) (2) (3) _________ (*) Conform definiției din anexa nr. 2. _________________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.