Normele din 20 octombrie 2004

Prezentele norme se aplică la instalațiile nucleare și stabilesc cerințele generale privind derularea programelor de măsurări meteorologice și hidrologice pentru amplasamentul și zona de influență ale centralei nucleare sau ale unei alte instalații nucleare, la funcționare normală sau în situație de accident nuclear, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 111/1996

privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 14/2000, cu modificările ulterioare.

Prezentele norme se aplică și la instalațiile radiologice care pot deversa, în condiții normale sau în caz de accident, efluenți radioactivi în atmosferă sau în ape de suprafață.

Instalațiile radiologice prevăzute la alin. (2) se stabilesc de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) în cadrul procesului de autorizare.

Pentru instalațiile radiologice prevăzute la alin. (2), cu aprobarea CNCAN se pot utiliza datele meteorologice și hidrologice furnizate de sistemul național de meteorologie și hidrologie.

Titularul de autorizație, respectiv solicitantul, trebuie să evalueze permanent, începând din faza de proiectare a instalației nucleare, expunerea la radiații a personalului angajat și a populației, precum și impactul asupra mediului înconjurător ca urmare a eliberărilor de material radioactiv în mediu, la funcționare normală, în situație de tranzient sau accident nuclear.

În acest sens titularul de autorizație, respectiv solicitantul, trebuie să realizeze un program de măsurări meteorologice pe amplasament și un program de măsurări hidrologice în zona de influență a instalației nucleare.

Programele de măsurări meteorologice și hidrologice efectuate pe amplasamentul și în vecinătatea instalației nucleare trebuie să furnizeze informații necesare în evaluarea dispersiei atmosferice, respectiv acvatice, a materialului radioactiv eliberat în mediu de către instalația nucleară, la funcționare normală, tranzient sau accident nuclear.

Rezultatele programelor de măsurări meteorologice și hidrologice se constituie ca date de intrare în modelele de calcul al dispersiei efluenților radioactivi în mediu și contribuie la evaluarea dozelor de radiații suplimentare la populație, la funcționare normală, tranzient sau accident nuclear.

Prezentele norme descriu conținutul programelor de măsurări meteorologice și hidrologice, pe amplasament, respectiv în zona de influență a instalației nucleare, pe care trebuie să le realizeze titularul de autorizație, respectiv solicitantul, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2).

Calculul dispersiei efluenților radioactivi în atmosferă și, respectiv, în mediul acvatic se tratează în Normele privind calculul dispersiei efluenților radioactivi evacuați în mediu de instalațiile nucleare, aprobate prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 360/2004.

Calculul dozelor efective și al dozelor echivalente, individuale și colective este prezentat în normele privind calculul dozelor de radiații suplimentare la populație în zona de influență a instalațiilor nucleare.

Programul de măsurări meteorologice pe amplasament trebuie inițiat începând din perioada de proiectare a instalației nucleare, în vederea obținerii parametrilor meteorologici specifici locali, necesari în evaluarea dispersiei atmosferice a efluenților radioactivi evacuați în mediu de instalația nucleară.

Parametrii meteorologici specifici amplasamentului trebuie obținuți prin investigații meteorologice locale continue și de lungă durată.

Rezultatele programului de măsurări meteorologice vor fi utilizate:

a) pentru a demonstra că locul ales pentru construirea instalației nucleare este potrivit și în acord cu cerințele impuse de CNCAN;

b) pentru a alege modele de dispersie în concordanță cu specificul amplasamentului;

c) pentru a stabili limitele derivate de emisie pentru efluenții radioactivi gazoși evacuați de instalația nucleară în atmosferă;

d) pentru evaluarea consecințelor radiologice ale emisiei de efluenți radioactivi gazoși asupra populației și mediului înconjurător;

e) ca suport în elaborarea unui program de supraveghere a radioactivității mediului în zona de influență a instalației nucleare;

f) ca suport în elaborarea planurilor de intervenție ale instalației nucleare la accident nuclear.

Datele meteorologice obținute în perioada de dinaintea construirii instalației nucleare vor fi comparate cu datele obținute după construirea acesteia, dar înainte de punerea sa în funcțiune, pentru a se lua în considerare eventualele schimbări survenite în regimul meteorologic local și pentru a se efectua, dacă se impun, anumite modificări ale bazelor de proiectare sau ale modelelor de calcul.

Rezultatele programului de măsurări meteorologice locale trebuie să permită atât caracterizarea unei situații de moment, cât și prognoza pe termen mediu și lung.

Prognozele pe termen mediu și lung se vor obține pe baza analizelor statistice pe seturi de date meteorologice colectate pe durata a cel puțin un an.

În caracterizarea pe termen lung a regimului meteorologic local, reprezentativitatea datelor meteorologice obținute pe amplasament se va verifica prin compararea cu datele obținute în decursul timpului (pentru o durată de 30 de ani) de stațiile din rețeaua națională de meteorologie, situate în vecinătatea instalației nucleare.

Echipamentele meteorologice de măsurare

Echipamentele meteorologice trebuie instalate astfel încât să producă date reprezentative pentru condițiile de dispersie la sursele de emisie ale instalației nucleare.

Înainte de instalarea echipamentelor de măsurare trebuie examinată zona, pe o rază de câțiva kilometri în jurul amplasamentului, și evaluate acele aspecte legate de topografia și orografia terenului, ce ar putea influența rezultatul măsurărilor meteorologice.

Echipamentele se vor monta pe un turn meteorologic, la diferite niveluri față de suprafața solului, în condiții optime de funcționare și protecție fizică.

Suplimentar echipamentelor instalate pe turnul meteorologic, pentru caracterizarea vectorului vânt la înălțimi superioare se poate utiliza sistemul Doppler Sodar.

Sistemul Doppler Sodar trebuie însă completat cu echipamente instalate pe turnul meteorologic pentru determinări de parametri meteorologici în apropierea solului.

Turnul meteorologic și senzorii vor fi amplasați pe platforma instalației nucleare astfel încât clădirile de pe platformă, structurile proprii ale turnului și formele de relief din zonă să nu influențeze rezultatele măsurărilor.

Sistemul Doppler Sodar de sondaj atmosferic trebuie instalat într-un amplasament izolat, situat în vecinătatea instalației nucleare, suficient de departe de clădiri înalte și de surse acustice ce pot perturba funcționarea sistemului.

Turnul meteorologic trebuie să fie proiectat și construit suficient de înalt astfel încât să permită înregistrarea vitezei vântului la înălțimi reprezentative și determinarea indicatorilor specifici de turbulență atmosferică.

Înălțimea turnului meteorologic trebuie să fie cel puțin egală cu înălțimea celui mai înalt dintre coșurile de ventilație ale instalației nucleare.

Datele meteorologice trebuie să fie măsurate, transmise și înregistrate în mod automat, în timp real, de sisteme specifice și stocate în baze de date, pe calculatoare corespunzătoare din punct de vedere al performanțelor tehnice.

Datele meteorologice primare, stocate în baze de date, vor fi supuse proceselor de evaluare, de calcul și de analize statistice.

Valorile medii orare ale tuturor parametrilor meteorologici înregistrați vor fi stocate și păstrate pe toată durata de funcționare a instalației nucleare.

Observațiile meteorologice efectuate la nivelul cel mai apropiat de sol trebuie să respecte cerințele internaționale pentru observația sinoptică.

În acest sens:

a) temperatura, presiunea și umezeala aerului, precum și precipitațiile sunt măsurate la 1-2 m deasupra solului;

b) direcția și viteza vântului sunt măsurate la 10-30 m înălțime de la sol, în funcție de particularitățile terenului.

Echipamentele de măsurare a direcției și vitezei vântului trebuie instalate la 3 înălțimi: la 10-30 m (în funcție de particularitățile terenului), în vârful turnului meteorologic și la un nivel intermediar.

Instrumentele de măsurare a vitezei vântului trebuie plasate pe două fețe ale turnului meteorologic, astfel încât să permită măsurarea corectă indiferent de direcția vântului.

Direcția și viteza vântului, precum și temperatura aerului se vor înregistra cu o frecvență de cel puțin o dată pe oră.

Presiunea și umiditatea aerului se vor înregistra cu o frecvență de o dată pe oră.

Pentru determinarea turbulenței atmosferice, în funcție de metoda folosită, pe turnul meteorologic se vor amplasa senzori specifici la diferite niveluri, corelate cu nivelurile la care sunt instalați senzorii de vânt.

Dacă pentru determinarea turbulenței atmosferice se utilizează gradienți verticali de temperatură, atunci frecvența, durata și momentul când se măsoară gradienții de temperatură trebuie să coincidă cu frecvența, durata și momentul de înregistrare a datelor de vânt.

Dacă stabilitatea atmosferică se determină prin observații vizuale ale gradului de acoperire a cerului la diferite momente din zi, orele de observații ale acoperirii cerului și ale înălțimii de formare a norilor vor fi corelate cu orele de înregistrare a datelor de vânt.

Precipitațiile trebuie înregistrate cu frecvență orară.

Măsurările intensității, cantitatea și tipul precipitațiilor trebuie utilizate în evaluarea impactului acestora asupra concentrațiilor în aer și la sol ale materialului radioactiv eliberat în atmosferă.

Intervalul de mediere pentru temperatură și caracteristicile vântului (direcție și viteză) trebuie să fie de cel mult o oră, în timp ce pentru ceilalți parametri meteorologici perioada de mediere trebuie să fie de o oră.

Direcția vântului trebuie mediată ca mărime vectorială, iar viteza vântului va fi mediată ca mărime scalară.

Parametrii meteorologici necesari în calculele de dispersie trebuie afișați în permanență în camera de comandă a centralei nucleare, pentru o rapidă vizualizare în situații de accident nuclear.

În situația de accident nuclear, datele meteorologice trebuie să fie disponibile la centrul de răspuns la urgență al instalației nucleare, pentru a putea fi utilizate în calculele dispersiei.

Titularul de autorizație trebuie să asigure posibilitatea de transmitere în timp real a datelor meteorologice locale către alte instituții cu responsabilități în situație de accident nuclear.

Înainte de demararea programului de măsurări hidrologice trebuie identificate, prin studii geologice și hidrologice în regiune, căile potențiale de contaminare radioactivă a apelor de suprafață și a apelor subterane.

Trebuie identificate, în zona de influență a instalației nucleare, extinderea rețelei hidrologice și eventualele conexiuni între apele de suprafață și cele subterane.

În cazul unor conexiuni între apele de suprafață și apele subterane trebuie determinate mecanismele de schimb între sistemul apelor de suprafață și sistemul apelor subterane și trebuie estimată cantitatea de apă schimbată.

Programul de măsurări hidrologice executat pe apele de suprafață din zona de influență a instalației nucleare trebuie inițiat începând din perioada de proiectare a instalației nucleare, în vederea obținerii parametrilor hidrologici specifici locali, necesari în evaluarea dispersiei acvatice a efluenților radioactivi evacuați în mediu de instalația nucleară.

Pentru evaluarea impactului radiologic al instalației nucleare asupra apelor subterane, pe lângă măsurările hidrologice ale apelor de suprafață, vor fi prelevate și analizate periodic și în situații deosebite probe de ape subterane din foraje și puțuri, dar și din locații în care apele subterane ajung la suprafață, cum ar fi izvoarele sau depresiunile naturale.

Rezultatele programului de măsurări hidrologice vor fi utilizate:

a) pentru a demonstra că locul ales pentru construirea instalației nucleare este potrivit și în acord cu cerințele impuse de CNCAN;

b) pentru a alege modele de dispersie în concordanță cu specificul amplasamentului;

c) pentru a stabili limitele derivate de emisie ale efluenților radioactivi lichizi evacuați de instalația nucleară în mediu;

d) pentru evaluarea consecințelor radiologice ale emisiei de efluenți radioactivi lichizi asupra populației și mediului înconjurător;

e) ca suport în elaborarea unui program de supraveghere a radioactivității mediului în zona de influență a instalației nucleare;

f) ca suport în elaborarea planurilor de intervenție ale instalației nucleare la accident nuclear.

Datele hidrologice obținute în perioada de dinaintea construirii instalației nucleare vor fi comparate cu datele obținute după construirea acesteia, dar înainte de punerea sa în funcțiune, pentru a se lua în considerare eventualele schimbări survenite în regimul hidrogeologic local și pentru a se efectua, dacă se impun, anumite modificări ale bazelor de proiectare sau în modelele de calcul.

Analiza datelor hidrologice trebuie să cuprindă două etape:

a) determinarea valorilor medii ale parametrilor hidrologici pe intervale regulate de timp; și

b) analiza statistică a valorilor medii.

Valorile medii lunare ale tuturor parametrilor hidrologici înregistrați vor fi stocate și păstrate pe toată durata de funcționare a instalației nucleare.

Programul de măsurări meteorologice și programul de măsurări hidrologice trebuie aprobate în prealabil de CNCAN.

În vederea obținerii aprobării prevăzute la alin. (1), titularul de autorizație trebuie să justifice conținutul și calitatea programelor de măsurări meteorologice (pe amplasament) și hidrologice (în zona de influență a instalației nucleare).

Regimul meteorologic și cel hidrologic pe amplasamentul, respectiv în zona de influență a instalației nucleare, vor fi revizuite și completate permanent pe baza rezultatelor măsurărilor meteorologice și hidrologice locale, executate pe toată durata de funcționare a instalației nucleare.

Rezultatele programelor de măsurări meteorologice și hidrologice pe amplasament vor fi înaintate periodic la CNCAN pentru informare.

Periodicitatea raportărilor va fi aprobată de CNCAN în cadrul procesului de autorizare a instalației nucleare.