Hotărâre a Guvernului · Guvernul

HG nr. 73/2005

privind aprobarea Strategiei naționale antidrog în perioada 2005-2012

prezumat în vigoare

Data actului
27 ianuarie 2005
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 112 din 3 februarie 2005
Citat de
10 acte
Citează
1 act
Structură
4 articole, 1 anexă · 43.441 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Strategia națională antidrog în perioada 2005-2012, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2

Agenția Națională Antidrog, ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale de specialitate și autoritățile administrației publice locale au obligația de a duce la îndeplinire obiectivele specifice domeniului lor de activitate, prevăzute în Strategia națională antidrog în perioada 2005-2012.

Articolul 3

Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor Strategiei naționale antidrog în perioada 2005-2012 vor fi prevăzute de fiecare dintre instituțiile publice cu atribuții în domeniu, în raport cu etapele de realizare a acestora, prioritățile și resursele disponibile în bugetele proprii.

Articolul 4

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale antidrog în perioada 2005-2012 se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul administrației și internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
Ministrul sănătății,
Mircea Cinteză
Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul educației și cercetării,
Mircea Miclea
Ministrul finanțelor publice,
Ionel Popescu
București, 27 ianuarie 2005.
Nr. 73.

Anexa STRATEGIA NAȚIONALĂ ANTIDROG

în perioada 2005-2012

Capitolul I Considerații generale

În contextul general al concentrării comunității internaționale asupra criminalității organizate în legătură cu drogurile, Guvernul României și-a asumat lupta împotriva traficului și consumului ilicit de droguri ca o prioritate, adoptând o abordare coordonată și multisectorială a acesteia, concretizată în Strategia națională antidrog în perioada 2003-2004. Materializarea concepției Guvernului României în acest domeniu, în perioada 2003-2004, este elocvent exprimată, printre altele, prin înființarea Agenției Naționale Antidrog, organ de specialitate cu rolul de a stabili o concepție unitară privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Amploarea acestui fenomen, pe fondul dezvoltării rețelelor de criminalitate organizată transnațională, impune o nouă strategie, integrată în plan intern și internațional, ca reacție în fața acestei amenințări.

Continuarea firească a unui proces în desfășurare, Strategia națională antidrog în perioada 2005-2012 este elaborată în concordanță cu prevederile noii strategii europene în domeniu și stabilește obiectivele generale și specifice pentru reducerea cererii și ofertei de droguri, pentru întărirea cooperării internaționale și dezvoltarea unui sistem global integrat de informare, evaluare și coordonare privind fenomenul drogurilor.

Experiența implementării Strategiei 2003-2004, dificultățile întâmpinate și disfuncționalitățile puse în evidență prin rapoartele de evaluare elaborate de Agenția Națională Antidrog impun o abordare mai realistă a combaterii fenomenului drogurilor și stabilirea unor responsabilități clare pentru toate instituțiile implicate.

I.1. PRINCIPII

Activitatea de reducere a cererii și ofertei de droguri este guvernată de următoarele principii:

1. Principiul priorității. Problematica prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri este asumată ca o prioritate de Guvernul României.

2. Principiul continuității. Activitățile desfășurate pentru reducerea cererii și ofertei de droguri au caracter permanent și se bazează pe experiența anterioară.

3. Principiul abordării globale, unitare, multidisciplinare și echilibrate. Măsurile de reducere a cererii și ofertei de droguri trebuie să se încadreze în concepția internațională de combatere a fenomenului.

4. Principiul coordonării. Pentru asigurarea unei abordări unitare cu privire la fenomenul drogurilor, activitățile de reducere a cererii și ofertei de droguri trebuie coordonate și integrate în programe și instrumente practice, cu respectarea autonomiei funcționale.

5. Principiul cooperării. Lupta împotriva traficului și consumului ilicit de droguri are la bază cooperarea interinstituțională atât la nivel național, cât și internațional.

6. Principiul legalității. Întreaga activitate de reducere a cererii și ofertei de droguri se desfășoară cu respectarea prevederilor Constituției și ale legislației naționale în materie, precum și a prevederilor specifice din tratatele internaționale la care România este parte.

7. Principiul confidențialității. Datele personale privind consumatorii de droguri sunt confidențiale.

8. Principiul complementarității și transparenței. Implementarea prezentei strategii se face în mod transparent, cu participarea societății civile alături de instituțiile guvernamentale, în vederea realizării obiectivelor.

I.2. VIZIUNEA ȘI SCOPUL STRATEGIEI

Viziunea

La sfârșitul perioadei 2005-2012, în România va funcționa un sistem integrat de instituții și servicii publice, care va asigura reducerea incidenței și prevalenței consumului de droguri în rândul populației generale, asistența medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri și eficientizarea activităților de prevenire și combatere a producției și traficului ilicit de droguri și precursori.

Scopul

Scopul prezentei strategii este menținerea la un nivel scăzut a consumului de droguri în rândul populației generale, în primă etapă (2-4 ani), și de reducere a cazurilor de noi consumatori, în a doua etapă, în paralel cu reducerea criminalității organizate în legătură cu drogurile.

Capitolul II Reducerea cererii

Una dintre problemele actuale ale societății românești o constituie creșterea cererii de droguri în rândul populației generale și, îndeosebi, în rândul tinerilor. Proliferarea fenomenului consumului de droguri în Capitală și în marile orașe a surprins opinia publică prin amploarea și gravitatea sa.

Primele studii efectuate în anul 2003 au estimat numărul consumatorilor de heroină injectabilă din București la aproximativ 24.000 de persoane, ceea ce reprezintă 1% din totalul populației orașului.

De asemenea, conform studiului național privind consumul de tutun, alcool și droguri ilicite "ESPAD 2003", efectuat pe un eșantion de elevi în vârstă de 16 ani, prevalența consumului de tutun este de 64%. În același timp, un procent de 80% dintre aceștia a consumat cel puțin o dată alcool. Totodată, consumul de amfetamine s-a dublat, iar cel de ecstasy s-a triplat, în comparație cu anul 1999.

Deosebit de îngrijorător este consumul de heroină injectabilă, care va avea consecințe dramatice pe termen mediu și lung asupra sănătății publice (creșterea incidenței HIV/SIDA, hepatitele A, B și C, tuberculoza etc.) și a ratei infracționalității asociate traficului și consumului ilicit de droguri.

Pe baza experienței acumulate în implementarea Strategiei naționale antidrog în perioada 2003-2004, beneficiind și de recomandările Uniunii Europene, noua strategie privind reducerea cererii de droguri susține înființarea și dezvoltarea unui sistem integrat de instituții și servicii specializate în domeniu. Acesta va contribui la reducerea prevalenței consumului de droguri în rândul populației generale, în special în rândul grupurilor cu risc ridicat de consum, reducerea problemelor asociate consumului de droguri, asigurarea accesului consumatorilor de droguri la asistența medicală, psihologică și socială specializată și reinserția socială a acestora.

Sistemul de asistență medicală, psihologică și socială, dezvoltat la nivel național, va fi structurat pe trei niveluri de intervenție, incluzând sistemul de asistență medicală ambulatorie (primară și de specialitate) și spitalicească, serviciile psihologice și serviciile sociale. Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate/autorizate și va fi coordonat și monitorizat de Agenția Națională Antidrog în conformitate cu standardele de calitate.

Primul nivel al sistemului presupune identificarea, atragerea, motivarea și trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesităților sociale și medicale de bază ale consumatorilor de droguri și coordonarea necesară cu resursele din nivelurile 2 și 3.

Nivelul doi este constituit din unități specializate din sistemul de sănătate publică și din centrele de prevenire, evaluare și consiliere antidrog și asigură asistența specializată, monitorizarea și trimiterea spre cel de-al treilea nivel, precum și coordonarea necesară între toate nivelurile de intervenție.

Cel de-al treilea nivel asigură reinserția socială prin intervenții specifice și prin servicii cu nivel crescut de specializare care sprijină nivelul 2.

Calitatea serviciilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri și a celor de asistență medicală, psihologică și socială va fi îmbunătățită prin programe de formare, documentare și cercetare în acest domeniu, dezvoltate de Centrul Național de Formare, Documentare și Cercetare în Adicții din cadrul Agenției Naționale Antidrog.

Obiectiv general

Menținerea la un nivel scăzut comparativ cu cel actual al prevalenței consumului ilicit de droguri și reducerea într-un mod corelat a prevalenței consumului de alcool și tutun în rândul populației generale prin consolidarea măsurilor de prevenire și prin dezvoltarea sistemului public și privat de asistență medicală, psihologică și socială.

II.1. PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI

Obiectiv general

Conștientizarea și implicarea întregii populații, în special a copiilor și tinerilor, în programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective și indicate, în scopul întăririi influenței factorilor de protecție și al reducerii influențelor factorilor de risc.

A. Prevenire în școală

Obiective specifice

● Dezvoltarea unor atitudini și practici la nivelul întregii populații aflate într-o formă de învățământ, prin intermediul programelor școlare și de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viață sănătos, fără tutun, alcool și droguri

● Creșterea influenței factorilor de protecție la vârste mici pentru evitarea sau cel puțin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun și droguri

● Sensibilizarea și educarea populației școlare în scopul evitării consumului experimental/recreațional de droguri și trecerii de la acesta la cel regulat.

B. Prevenire în familie

Obiective specifice

● Sensibilizarea, conștientizarea și motivarea părinților în vederea implicării active, obiective și corelate a acestora cu celelalte arii de intervenție preventivă

● Oferirea de programe de prevenire care să permită părinților să devină activi în prevenirea consumului de droguri în cadrul familiei

● Dezvoltarea unor programe de formare a părinților în vederea creșterii influenței factorilor de protecție și scăderii celor de risc în consumul de droguri.

C. Prevenire comunitară

Obiective specifice

● Inițierea și derularea de către autoritățile administrației publice locale a unor proiecte în parteneriat public-privat, de interes local, pentru protecția antidrog a comunităților proprii, cu sprijinul centrelor județene de prevenire, evaluare și consiliere antidrog

● Stimularea și sprijinirea de către autoritățile administrației publice locale, inclusiv financiar, a inițiativelor organizațiilor neguvernamentale ce desfășoară activități de prevenire a consumului de droguri în comunitățile locale

● Elaborarea și derularea programelor finanțate de la bugetul de stat pentru prevenirea consumului de droguri în arii regionale de interes, diferențiate în raport de numărul consumatorilor, preferințele de consum, statutul ocupațional, caracteristicile grupurilor de risc, particularități ale dezvoltării economice, turistice, de infrastructură, mediu etc.

● Inițierea și dezvoltarea unor proiecte și programe adecvate în folosul comunităților locale, pentru consolidarea educației civice, culturale și spirituale, ce se constituie în alternativă de viață sănătoasă, cultivarea abstinenței la consumul de droguri, inclusiv alcool și tutun, încurajarea formării unui climat social care să împiedice stigmatizarea și marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri

● Crearea oportunităților și stimularea participării massmedia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog

● Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de toleranță în scopul diminuării marginalizării și stigmatizării consumatorilor de droguri, precum și a unei atitudini de responsabilitate în prevenirea consumului

● Dezvoltarea unui sistem de evaluare și monitorizare, integrat și individualizat, al copiilor și tinerilor aflați în situații de risc, care să favorizeze procesul de maturizare, integrare socială, educație și formare profesională

● Sensibilizarea, informarea și responsabilizarea tuturor mediilor de comunicare în masă, în vederea transmiterii unor mesaje cu caracter preventiv bazate pe evidențe științifice

● Dezvoltarea unor programe de informare și educare antidrog adresate tuturor persoanelor aflate în serviciul militar, precum și altor categorii profesionale, ce implică responsabilitate și risc public

● Extinderea programelor de educație pentru promovarea unui stil de viață sănătos și pentru prevenirea consumului de droguri în rândul tuturor persoanelor aflate în penitenciare

● Îmbunătățirea prevederilor legislative pentru implementarea măsurilor de protecție antidrog și antidoping a sportivilor

● Crearea și dezvoltarea unui sistem național integrat de servicii specializate de prevenire a consumului de droguri, precum și a unui sistem național de formare profesională în domeniu, inclusiv elaborarea și validarea standardelor minime de calitate a serviciilor de prevenire.

II.2. ASISTENȚA MEDICALĂ, PSIHOLOGICĂ ȘI SOCIALĂ, REDUCEREA RISCURILOR ȘI REINSERȚIA SOCIALĂ

Obiectiv general

Creșterea accesibilității prin dezvoltarea cantitativă și calitativă a serviciilor și a măsurilor medicale, psihologice și sociale integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare și adaptare continuă pentru fiecare consumator, în vederea întreruperii consumului, a înlăturării dependenței fizice și/sau psihice și/sau a reducerii riscurilor asociate consumului, având ca scop final reinserția socială a consumatorilor

A. Reducerea riscurilor

Obiectiv general

Asigurarea accesului consumatorilor de droguri la serviciile de reducere a riscurilor, prin promovarea și dezvoltarea programelor și politicilor adecvate și necesare în sistemul de asistență, în afara acestuia și în sistemul penitenciar

Obiective specifice

● Crearea și perfecționarea continuă a cadrului organizatoric pentru asigurarea tuturor măsurilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (schimb de echipamente medicale sterile, inclusiv ace și seringi, consiliere psihologică și pre/posttestare, programe de tratament substitutiv etc.), adresate consumatorilor și consumatorilor dependenți aflați în sistemul de asistență, în afara acestuia sau în penitenciare

● Dezvoltarea acțiunilor comunitare și profesionale care să permită accesul la toate grupurile de consumatori de droguri, în scopul creșterii sprijinului acordat acestora și al diminuării marginalizării sociale

● Crearea cadrului organizatoric și de reglementări necesare asigurării vigilenței epidemiologice

● Dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului de formare profesională de bază, specializată și continuă a profesioniștilor care lucrează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri.

B. Asistența medicală, psihologică, socială și reinserția socială

Obiectiv general

Asigurarea accesului universal al consumatorilor și consumatorilor dependenți de droguri la programele integrate de asistență medicală, psihologică și socială prin dezvoltarea programelor și politicilor adecvate și necesare adresate populației generale, consumatorilor și consumatorilor dependenți de droguri aflați în sistemul de asistență, în afara acestuia și în penitenciare, în scopul reintegrării și reinserției sociale a consumatorilor de droguri Obiective specifice

● Dezvoltarea circuitului integrat de asistență a consumatorilor și consumatorilor dependenți de droguri pe cel puțin 3 niveluri, care să ofere o rețea de resurse (pornind de la modelul creat în centre de excelență), să garanteze accesul consumatorilor de droguri și disponibilitatea generală a acestor servicii

● Creșterea disponibilității serviciilor atât ca diversitate și multidisciplinaritate, cât și ca răspândire teritorială și adaptarea acestora la nevoile individuale ale consumatorilor și la tipul de consum (unic sau policonsum)

● Dezvoltarea resurselor necesare intervențiilor active de atragere a consumatorilor care nu au contact cu circuitul integrat de asistență sau nu sunt pregătiți pentru schimbarea comportamentului, precum și asigurarea asistenței medicale și sociale de bază pentru aceștia

● Individualizarea intervențiilor medicale, psihologice și sociale prin intermediul evaluării multidimensionale și asigurării managementului de caz, aplicate consumatorilor de droguri care intră în contact cu serviciile de asistență într-un cadru coordonat

● Dezvoltarea politicilor și măsurilor, asigurarea resurselor și cadrului legal pentru dezvoltarea și întărirea serviciilor ambulatorii (nivelul 2 de asistență) - element central al sistemului public de asistență medicală, psihologică și socială - în scopul asigurării accesului tuturor consumatorilor la acest nivel de asistență

● Asigurarea și implementarea cadrului legal pentru dezvoltarea și definirea rolurilor specifice și specializate ale resurselor nivelului 3, ca parte integrantă și esențială a sistemului public de asistență medicală, psihologică și socială pentru reabilitarea și reinserția socială a consumatorilor de droguri aflați în centre ambulatorii

● Dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional care să asigure accesul general și timpuriu al copiilor și tinerilor la servicii psihologice medicale și sociale specifice consumului de droguri

● Dezvoltarea unui program integrat de asistență medicală, psihologică și socială care să ofere o rețea de resurse și care să garanteze accesul și disponibilitatea generală a tuturor consumatorilor de droguri din sistemul penitenciar în scopul reintegrării sociale

● Dezvoltarea și implementarea standardizării sistemului de asistență medicală, psihologică și socială care să permită monitorizarea și evaluarea proceselor și rezultatele acestuia

● Dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului de formare profesională de bază, specializată și continuă a profesioniștilor care lucrează în domeniul asistenței medicale, psihologice și sociale a consumatorilor de droguri.

Capitolul III Reducerea ofertei

Începând cu anul 1990, factori precum poziția geografică, deschiderea frontierei de stat și, nu în ultimul rând, conflictele militare din Irak, Afganistan și fosta Iugoslavie au făcut ca țara noastră să devină un segment activ al "Rutei Balcanice" de traficare a stupefiantelor și precursorilor, iar în ultimii ani și o piață de desfacere a drogurilor.

În prezent România reprezintă principalul tronson al celei de-a doua "Rute Balcanice" de transport al drogurilor către Europa Occidentală, care pornește din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Cehia, până în Germania și Olanda.

O altă variantă a celei de-a doua "Rute Balcanice", care include și un tronson maritim, este: Istanbul-ConstanțaBucurești, spre Ungaria.

Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude și alte variante care să vizeze România, depistarea acestora depinzând în mare măsură de abilitatea instituțiilor implicate în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și, mai ales, de modul în care acestea cooperează cu instituțiile similare ale altor state.

Din cazuistica ultimilor ani rezultă că pentru drogurile sintetice se prefigurează dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (România), dar și dinspre Nord (Țările Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteză (amfetamine, MDMA, LSD și altele), care ar urma să devină active pe teritoriul României.

Din evaluările efectuate rezultă că țara noastră reprezintă în principal o zonă de tranzit, doar o parte din cantitatea de droguri tranzitată rămânând în România pentru consum. În același timp, România a devenit în prezent și teritoriu de depozitare, în care drogurile, introduse în special prin frontiera de sud, sunt stocate pe diferite perioade de timp, iar în final sunt direcționate spre țările cu consum ridicat din vestul Europei.

Ritmul accelerat de creștere a criminalității în legătură cu fenomenul drogurilor este evident după anii '90 și din ce în ce mai îngrijorător după anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizează printr-o creștere cu 13,2% a infracțiunilor constatate față de anul 2002 și cu 118% față de anul 2001.

În anumite perioade, rezultatele obținute pe linia combaterii traficului și consumului ilicit de droguri au fost afectate de repetatele reorganizări ale structurilor specializate, de lipsa unei pregătiri profesionale adecvate, de instabilitatea pe posturi a specialiștilor, de dotarea tehnică și numărul redus al acestora în raport cu evoluția și dimensiunea fenomenului.

Extinderea și formele concrete de manifestare a fenomenului drogurilor au impus adaptarea și modernizarea cadrului legislativ și instituțional, premise necesare menținerii sub control a acestei forme de criminalitate.

Acest proces continuu, a cărui dinamică trebuie să fie în concordanță cu evoluția criminalității în domeniu, a înregistrat progrese notabile după anul 2000, an care a marcat începutul unei etape de corelare a legislației interne cu cea europeană.

În prezent sistemul instituțional de reducere a ofertei de droguri se manifestă concurențial și nu complementar și necesită o coordonare eficientă, alături de redimensionarea efectivelor în raport cu situația operativă, profesionalizarea angajaților, îmbunătățirea dotării materiale și a cooperării interinstituționale, care să permită o reacție corespunzătoare la evoluția criminalității organizate în legătură cu drogurile, delimitarea competențelor și administrarea în regim de parteneriat a resurselor informaționale.

Tendințe

Principalele tendințe privind evoluția fenomenului criminalității în domeniul drogurilor sunt:

- amplificarea și diversificarea fenomenului infracțional transfrontalier;

- modificarea continuă a rutelor utilizate și a tipurilor de droguri traficate, în funcție de cerințele pieței ilicite;

- extinderea fenomenului infracțional din acest domeniu pe întregul teritoriu al țării;

- amplificarea și diversificarea criminalității asociate consumului de droguri;

- diversificarea modalităților de spălare a banilor rezultați din operațiunile ilicite cu droguri prin racolarea unor specialiști din domeniul financiar-bancar și coruperea unor funcționari publici;

- creșterea numărului de consumatori de droguri și, în special, al celor care preferă amfetaminele și canabisul.

Factori de risc

Evoluția criminalității este puternic influențată de situațiile, condițiile și/sau elementele interne și externe care trebuie identificate, analizate și care constituie repere pentru stabilirea concepției de combatere a acestui fenomen.

Principalii factori de risc care pot influența nivelul ofertei de droguri sunt:

- poziția României la intersecția principalelor rute tradiționale utilizate de traficanții internaționali de droguri și faptul că din anul 2007 țara noastră va reprezenta granița de est a Uniunii Europene;

- creșterea fluxului de imigranți spre România și alte state membre ale Uniunii Europene;

- dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontieră, cu consecințe asupra scăderii timpilor de control;

- creșterea consumului de droguri și, în special, a celui de droguri sintetice;

- implicarea în fapte de corupție a unor funcționari publici care au atribuții directe în activitatea de control la frontieră;

- proliferarea rețelelor teroriste interesate în obținerea de fonduri din traficul ilicit de droguri;

- cooperarea insuficientă dintre instituțiile abilitate în reducerea ofertei de droguri.

Obiectiv general

Reducerea la un nivel cât mai scăzut a infracționalității în domeniul drogurilor și a celei conexe, prin eficientizarea activităților instituțiilor abilitate în combaterea criminalității organizate în legătură cu drogurile, ca rezultat al îmbunătățirii și extinderii cooperării interinstituționale interne și internaționale, al consolidării legislative și instituționale, specializării personalului din domeniu și asigurării resurselor necesare.

Obiective specifice

1. Îmbunătățirea capacității de reacție a instituțiilor specializate față de traficul și consumul ilicit de droguri prin:

a) documentarea operativă a activității infracționale a grupurilor organizate de traficanți, a legăturilor infracționale și a rutelor utilizate de aceștia, a metodelor și mijloacelor de săvârșire a infracțiunilor la regimul drogurilor;

b) corelarea activităților de combatere a traficului ilicit cu cele legate de consumul de droguri și cu măsurile de asistență destinate consumatorilor;

c) corelarea activităților de combatere a microtraficului cu cele de prevenire și combatere a traficului transfrontalier;

d) dezvoltarea sistemului de analiză operativă a informațiilor.

2. Contracararea riscurilor de către instituțiile abilitate în combaterea traficului ilicit de droguri prin:

a) colectarea în sistem informatic a datelor, monitorizarea acestora și dezvoltarea analizei strategice;

b) dezvoltarea activității de cercetare științifică și prognozare a fenomenului drogurilor;

c) dezvoltarea sistemului analizelor de risc;

d) implementarea managementului frontierei la standarde europene și dezvoltarea activităților specifice antidrog;

e) îmbunătățirea calității controlului vamal.

3. Optimizarea activității structurilor implicate în reducerea ofertei de droguri și creșterea eficacității acestora prin:

a) adoptarea și dezvoltarea cadrului metodologic de desfășurare a activităților antidrog în raport cu cele europene;

b) extinderea folosirii tehnicilor și mijloacelor moderne de investigații;

c) facilitarea accesului la bazele de date necesare desfășurării activității de reducere a ofertei de droguri;

d) fluidizarea schimbului de informații on-line între instituții la nivel național și internațional și realizarea schimbului de experiență și bune practici în domeniu;

e) extinderea și îmbunătățirea cooperării interinstituționale.

4. Combaterea traficului internațional de droguri și precursori prin:

a) intensificarea acțiunilor operative de cooperare internațională vizând identificarea și anihilarea rețelelor internaționale de trafic ce desfășoară activități infracționale pe teritoriul țării;

b) intensificarea acțiunilor de identificare a noilor droguri de sinteză și extinderea colaborării interinstituționale interne și internaționale în acest scop;

c) participarea la acțiuni internaționale comune ce au drept obiectiv anihilarea unor rețele de traficanți, prin includerea experților români în echipele mixte de acțiune;

d) dezvoltarea colaborării internaționale în vederea împiedicării deturnării substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor utilizați la fabricarea ilegală a acestora din circuitul legal în traficul ilicit;

e) participarea activă a României la operațiunile interstatale: TOPAZ, PURPLE, PRISM și altele.

5. Intensificarea măsurilor de identificare, sechestrare și confiscare a bunurilor folosite la săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri și precursori și a produselor acestor infracțiuni și folosirea eficientă a fondurilor realizate din valorificarea acestora pentru susținerea activităților de reducere a cererii și ofertei de droguri.

6. Prevenirea și combaterea practicilor de spălare a banilor proveniți din infracțiuni la regimul drogurilor și precursorilor, prin măsuri comune ale structurilor de luptă antidrog cu Banca Națională a României și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

7. Prevenirea și combaterea deturnării precursorilor ce pot fi utilizați la fabricarea ilegală a substanțelor și produselor stupefiante și psihotrope.

8. Îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile și structurile abilitate în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și crearea unei rețele integrate de informații la nivel național privind criminalitatea în domeniul drogurilor, prin implementarea Programului Marea Alianță Română Antidrog (M.A.R.A.).

9. Perfecționarea legislației și a cadrului instituțional în domeniu prin adaptarea acestora în raport cu evoluția formelor concrete de manifestare a infracționalității în domeniu și cu prevederile acquisului comunitar.

10. Modernizarea dotării tehnice necesare instituțiilor abilitate în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internaționale.

11. Dezvoltarea capacității manageriale și a profesionalizării specialiștilor din domeniu prin programe de cooperare internațională.

Capitolul IV Cooperare internațională

Aderarea la Uniunea Europeană determină importanța specială pe care România o acordă relațiilor cu statele membre ale Uniunii Europene și cu instituțiile europene.

Obținerea statutului de "candidat" și, începând cu anul 2007, a celui de "membru" presupune raportarea permanentă la obiectivele și acțiunile Uniunii Europene.

În domeniul luptei împotriva drogurilor România va participa activ la inițiativele comune și va asigura o cât mai bună coordonare a activităților proprii cu cele desfășurate de partenerii europeni, atât în faza de planificare, cât și în fazele de implementare și evaluare a acestora.

Totodată România va intensifica cooperarea cu țările de origine a drogurilor și cu cele aflate pe rutele internaționale ale traficului de droguri, acționând permanent pentru o abordare globală și acțiuni concertate împotriva rețelelor de traficanți.

În plan regional, România va utiliza relațiile bune existente cu toate țările vecine pentru a promova și a dezvolta măsuri ce vizează abordarea comună și integrată a fenomenului, atât în planul combaterii traficului de droguri la frontiere, cât și al transferului de bune practici în domeniile prevenirii consumului, tratamentului și reintegrării socioprofesionale a persoanelor dependente.

Date fiind contextele naționale asemănătoare, marcate de evoluțiile istorice similare în ultimele decenii, experiența României în domeniul construcției instituțional-legislative antidrog poate fi relevantă pentru statele din zonă potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană.

Obiectiv general

Recunoașterea internațională a României ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii și ofertei de droguri, atât în cadrul relațiilor cu statele membre ale Uniunii Europene și cu structurile europene specializate, cât și în cadrul mai larg al forurilor internaționale și relațiilor cu statele producătoare de droguri, cu cele aflate pe rutele transnaționale ale drogurilor și cu cele având experiențe relevante în combaterea acestui flagel

Obiective specifice

1. Dezvoltarea relațiilor cu partenerii din statele membre ale Uniunii Europene și cu organismele specializate ale Uniunii Europene, în special prin:

a) preluarea și implementarea corespunzătoare a prevederilor acquisului specific în cadrul legislativ și instituțional național;

b) dezvoltarea relațiilor parteneriale din sfera relațiilor internaționale, desfășurate de instituțiile naționale implicate în reducerea cererii și/sau ofertei de droguri, cu structurile similare din statele membre ale Uniunii Europene, în vederea asigurării unui transfer eficient de date, informații, experiențe și bune practici și desfășurării de acțiuni comune;

c) participarea activă a României la activitățile desfășurate de instituțiile Uniunii Europene (EMCDDA/REITOX, Grupul Pompidou al Consiliului Europei, EUROPOL, EUROCUSTOMS, EUROJUST etc.) în domeniile prevenirii și combaterii traficului și consumului de droguri.

2. Intensificarea relațiilor cu alte state și structuri internaționale implicate în lupta împotriva drogurilor, prin:

a) participarea României la activitățile instituțiilor, organizațiilor și forurilor internaționale ce au ca obiectiv lupta împotriva traficului și consumului de droguri (United Nation Office on Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol etc.) și reducerea consecințelor negative ale consumului de droguri (UNAIDS, WHO etc.);

b) intensificarea cooperării bilaterale și multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internaționale ale drogurilor;

c) dezvoltarea relațiilor parteneriale cu state care au experiență relevantă în domeniile reducerii cererii și ofertei de droguri în scopul asigurării transferului reciproc de experiență și know-how.

3. Participarea la programe internaționale privind reducerea cererii și ofertei de droguri, prin:

a) participarea la programele Uniunii Europene privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate abuzului de droguri, tratamentul și/sau recuperarea socioprofesională a persoanelor dependente de droguri;

b) participarea la programele de luptă împotriva drogurilor, lansate de organizațiile internaționale sau structurile guvernamentale și neguvernamentale din alte state;

c) susținerea participării în parteneriat a instituțiilor publice cu organizațiile neguvernamentale române la proiecte internaționale;

d) implicarea tot mai activă a comunităților locale (prin instituțiile locale, autoritățile locale și reprezentanții societății civile) în proiecte internaționale (transfer de bune practici, schimburi de specialiști, foruri bilaterale, regionale sau internaționale etc.).

Capitolul V Informare și evaluare

În cadrul Agenției Naționale Antidrog a fost constituit Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie, unitate care asigură legătura României cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri de la Lisabona, care stabilește, conform cerințelor Uniunii Europene, indicatorii și criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel național. Acești indicatori, clasificați în: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de ofertă și indicatori sociali, reprezintă instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate și utilizate la nivelul tuturor țărilor membre și candidate la Uniunea Europeană. Cei 5 indicatori epidemiologici cheie sunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infecțioase asociate consumului de droguri, prevalență și stabilirea modelelor de consum al drogurilor în rândul populației generale (studii în populație), prevalență și stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor, decese ca urmare a consumului de droguri și mortalitate în rândul consumatorilor de droguri, iar indicatorii de ofertă și sociali sunt: disponibilitate și ofertă de droguri pe piața ilicită, prețul drogurilor la nivelul străzii, puritatea drogurilor la nivelul străzii, criminalitatea asociată drogurilor, arestările înregistrate, numărul de capturi și cantitatea de droguri capturată de toate agențiile de aplicare a legii, excluderea socială, costurile sociale asociate consumului de droguri.

Pe perioada implementării strategiei anterioare, inexistența unei rețele proprii de colectare a datelor bazate pe indicatorii menționați a condus la absența unui răspuns adecvat cerințelor interne și europene.

Actualul sistem de culegere a informațiilor a condus la obținerea unor date agregate, ceea ce a influențat structurarea și defalcarea acestora. În acest context se impune, pentru perioada imediat următoare, crearea unui sistem propriu de monitorizare a consumului și traficului ilicit de droguri. Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie va continua implementarea tuturor indicatorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri de la Lisabona, proces început în anul 2004, cu următorii indicatori: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, prevalență și stabilirea modelelor de consum al drogurilor în rândul populației generale (studii în populație), prevalență și stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor.

Obiectiv general

Îmbunătățirea capacității Observatorului Român pentru Droguri și Toxicomanie de colectare și procesare a datelor necesare întocmirii Raportului național anual privind situația drogurilor în conformitate cu indicatorii recomandați de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri de la Lisabona și a formularelor ONU privind situația anuală și bienală a drogurilor

Obiective specifice

1. Monitorizarea situației drogurilor prin crearea și dezvoltarea sistemului informațional prin utilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard, chestionare) pentru realizarea unor standarde de calitate a datelor, în scopul cunoașterii:

a) consumului de droguri în rândul populației generale, al populației tinere și a consumului problematic;

b) numărului și caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri și a patologiei asociate;

c) numărului de decese și a mortalității ca urmare a consumului de droguri;

d) tendințelor infracționalității la regimul drogurilor și a celei asociate consumului;

e) disponibilității drogurilor pe piață.

2. Aplicarea unor sondaje la nivel național, la interval de minimum 2 ani, finanțate de la bugetul de stat și coordonate de Agenția Națională Antidrog, privind populația de risc, nivelul consumului de droguri și al consecințelor acestuia

3. Realizarea unor evaluări independente referitoare la politicile de răspuns privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, adoptate de instituțiile/ organizațiile publice și private, prin monitorizarea intervențiilor din domeniile: prevenirii consumului de droguri, asistenței integrate a consumatorului (ocazional și dependent) și reducerii ofertei de droguri

4. Diseminarea informațiilor către instituțiile/organizațiile cu atribuții în reducerea cererii și ofertei de droguri prin facilitarea accesului la informații și a comunicării între și cu toate instituțiile/organizațiile implicate, în vederea adaptării politicilor de răspuns la nevoile identificate, prin:

a) realizarea legăturii dintre nevoile identificate și politicile de răspuns aplicate;

b) asigurarea expertizei necesare pentru crearea și/sau dezvoltarea rețelei de colectare a datelor.

Capitolul VI Coordonare interinstituțională

Răspunsul adecvat la provocările de natură socială, economică, de sănătate și securitate pe care le implică flagelul drogurilor este condiționat de o viziune echilibrată, exprimată într-o politică unitară, care nu poate fi atinsă fără coordonarea tuturor instituțiilor și organizațiilor implicate în reducerea cererii și ofertei de droguri și în cooperarea internațională în domeniu.

În acest sens, activitatea de coordonare presupune existența unei instituții coordonatoare puternice, echidistante, a unei viziuni strategice unitare și a unor instrumente eficiente de implementare a acesteia.

Obiectiv general

Asigurarea unei concepții strategice unitare, coordonarea implementării acesteia, monitorizarea și evaluarea activităților de reducere a cererii și a ofertei de droguri și a celor de cooperare internațională, colectarea, procesarea și transmiterea datelor către organismele internaționale, de către Agenția Națională Antidrog

Obiective specifice

1. Dezvoltarea capacității instituționale și operaționale și consolidarea rolului Agenției Naționale Antidrog de coordonator național al luptei împotriva traficului și consumului ilicit de droguri

2. Dezvoltarea cooperării dintre instituțiile de aplicare a legii, între acestea și serviciile sociale, de sănătate publică și structurile societății civile

3. Monitorizarea indicatorilor în vederea standardizării acestora în raport cu indicatorii statistici europeni și transmiterea datelor către organismele internaționale de control al drogurilor

4. Dezvoltarea activității de cercetare științifică a fenomenului drogurilor

5. Monitorizarea și evaluarea activităților de reducere a cererii și ofertei de droguri desfășurate de instituțiile implicate pentru fundamentarea politicilor antidrog

6. Informarea organismelor internaționale în legătură cu evoluția fenomenului drogurilor

7. Dezvoltarea activităților de elaborare, coordonare și monitorizare a programelor și proiectelor privind reducerea cererii și ofertei de droguri și atragerea de resurse pentru implementarea acestora

8. Asigurarea reprezentării României pe plan internațional în legătură cu fenomenul drogurilor

9. Consolidarea și implementarea Programului Marea Alianță Română Antidrog prin cooperarea tuturor instituțiilor implicate

10. Dezvoltarea promovării politicilor antidrog prin intermediul sistemelor moderne de comunicare

11. Extinderea colaborării cu mass-media.

Capitolul VII Resurse financiare

Realizarea obiectivelor strategice privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri necesită un suport financiar adecvat, fără de care riposta în fața fenomenului drogurilor, deși conceptualizată, rămâne ineficientă.

Implementarea prezentei strategii implică responsabilitatea Guvernului României pentru asigurarea mecanismelor financiare necesare derulării programelor în materie și desfășurării acțiunilor pentru îndeplinirea obiectivelor strategice stabilite.

Concepția strategică de luptă împotriva fenomenului drogurilor presupune și repoziționarea față de alocarea resurselor financiare necesare susținerii acesteia.

Obiective specifice

1. Identificarea persoanelor fizice și juridice, instituțiilor și organismelor internaționale interesate să susțină financiar prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri (donatori internaționali)

2. Constituirea unei asociații a donatorilor interni (prin donatori interni înțelegând acele persoane sau instituții din țară care doresc să aducă contribuții financiare la lupta antidrog)

3. Atragerea programelor cu finanțare internațională susținute de Uniunea Europeană pentru formarea personalului cu atribuții în prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri

4. Colectarea de fonduri prin structuri ale societății civile.

---------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.