Metodologia din 31 august 2004

Examenul național de bacalaureat este modalitatea esențială de evaluare a cunoștințelor, a competențelor, a nivelului de cultură generală și de specializare atins de absolvenții de liceu. Examenul național de bacalaureat le permite acestora accesul către învățământul superior sau către piața muncii.

Dreptul de a susține examenul național de bacalaureat îl au elevii care au promovat ultima clasă de liceu, învățământ liceal de zi, seral sau cu frecvență redusă.

Ministerul Educației și Cercetării organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat în fiecare an școlar.

Pentru anumite filiere, profiluri și specializări, stabilite de Ministerul Educației și Cercetării prin ordin al ministrului, studiile liceale se pot încheia și cu un examen de certificare/atestare a competențelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, în condițiile legii. Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de certificare/ atestare a competențelor profesionale se aprobă prin ordin separat.

Candidații proveniți din învățământul de stat au dreptul să susțină examenul național de bacalaureat, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiționate de achitarea unor taxe.

Candidații proveniți din învățământul particular vor susține examenul de bacalaureat, cu taxă, în centrele de examen stabilite de inspectoratele școlare județene/al municipiului București.

Taxele de examen menționate la alin. (1) și (2) se stabilesc de fiecare inspectorat școlar. Stabilirea cuantumului taxelor se face diferențiat, în funcție de numărul de probe pe care le susține candidatul și luându-se în calcul toate cheltuielile necesare pentru fiecare candidat.

Candidații care nu au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile anului 2003 sau ale anului 2004 pot solicita recunoașterea unora dintre probele orale, scrise sau practice promovate în sesiunile menționate.

Recunoașterea unora dintre probele promovate este condiționată de solicitarea scrisă de recunoaștere a probelor promovate în sesiunile menționate la alin. (1), care se face în momentul înscrierii pentru una dintre sesiunile anului 2005. Candidații vor preciza în cererea scrisă probele [a)-f)] la care doresc să li se recunoască rezultatele obținute în sesiunile menționate la alin. (1), precum și disciplinele susținute în cadrul fiecărei probe. Aceștia vor preciza, de asemenea, care sunt probele, respectiv disciplina, pe care doresc să o susțină la fiecare probă, precum și tipul de subiect pentru disciplina respectivă.

Nedepunerea cererii de recunoaștere a uneia dintre probele promovate într-o sesiune, cumulată cu susținerea din nou a acestei probe în altă sesiune, conduce la prescrierea dreptului de a solicita recunoașterea notei inițiale. Așadar, în cazul în care candidatul a susținut, în sesiuni succesive, aceeași probă, la o eventuală nouă cerere de recunoaștere a probei respective i se va recunoaște ultima notă obținută la probă.

Conform

Legii învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, examenul național de bacalaureat constă în susținerea a două, respectiv a trei probe comune, și a trei probe, diferențiate în funcție de filieră și profil.

Probele comune sunt următoarele:

a) limba și literatura română - scris și oral;

b) una dintre limbile moderne de circulație internațională studiate în liceu - oral;

c) - limba maternă - scris și oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

- limba și literatura într-o limbă de circulație internațională, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulație internațională respectivă.

Probele de examen, diferențiate în funcție de filieră, profil, specializare și de opțiunea elevului, sunt următoarele:

Filiera teoretică

Profil umanist:

d) istorie sau geografie - probă scrisă;

e) o probă la alegere din aria curriculară, corespunzătoare specializării - probă scrisă;

f) o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - probă scrisă sau practică;

Profil real:

d) matematică - probă scrisă;

e) o probă la alegere din aria curriculară, corespunzătoare specializării - probă scrisă;

f) o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - probă scrisă sau practică;

Filiera tehnologică

d) matematică - pentru toate profilurile și specializările - probă scrisă;

e) o probă la alegere din aria curriculară "Tehnologii", în funcție de specializarea aleasă de elev - probă scrisă;

f) o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - probă scrisă sau practică;

Filiera vocațională

d) istorie sau geografie ori o disciplină socioumană, respectiv matematică sau științe, în funcție de profil - probă scrisă;

e) o probă la alegere din ariile curriculare specifice profilului și specializării - probă scrisă sau practică;

f) o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - probă scrisă sau practică.

Stabilirea listei disciplinelor la alegere menționate în lege, precum și a programelor disciplinelor de examen se face prin ordin separat.

La proba comună b) - una dintre limbile moderne de circulație internațională studiate în liceu - elevii pot alege oricare limbă modernă studiată, indiferent dacă este limba 1, limba a 2-a sau limba a 3-a de studiu, dacă a fost studiată în regim normal, intensiv, bilingv sau opțional. Examenul se susține în conformitate cu programa de bacalaureat pentru limba aleasă, valabilă pentru respectiva sesiune de bacalaureat.

Precizările alin. (3) se aplică și în cazul în care candidatul optează pentru susținerea unei limbi străine la proba scrisă e) sau la proba f).

Pentru candidații proveniți din promoții de până în anul 2002 inclusiv, de la învățământ de zi, sau de până în anul 2003 inclusiv, de la învățământ seral ori cu frecvență redusă, se va face asimilarea specializării absolvite cu una dintre specializările în vigoare pentru promoția 2005.

Pentru filiera teoretică, asimilarea specializărior se face astfel:

Specializare

Specializare asimilată

Limbi moderne

Filologie

Limbi clasice

Istorie - științe sociale

Științe sociale

Matematică-fizică

Matematică-informatică

Fizică-chimie

Științe ale naturii

Chimie-biologie

Pentru filierele tehnologică și vocațională, asimilarea specializărilor se face de către comisia județeană de bacalaureat, după consultarea comisiei naționale.

Finalizarea studiilor liceale se atestă printr-un certificat de absolvire, care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, la învățământul postliceal, dreptul de susținere a examenului de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competențelor profesionale.

Absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat li se eliberează, la cerere, și copie de pe foaia matricolă.

În urma promovarii examenului de bacalaureat, absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat.

Absolvenții care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obținut media 10, primesc diplomă de merit.

Comisia națională de bacalaureat coordonează organizarea și desfășurarea acțiunilor pentru examenul național de bacalaureat. Comisia națională de bacalaureat se compune din:

- președinte: secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar;

- vicepreședinți: directorul general al Direcției generale pentru învățământ preuniversitar, directorul general al Direcției generale pentru învățământ în limbile minorităților naționale și accesul la educație, directorul general al Direcției generale învățământ superior, directorul Serviciului Național de Evaluare și Examinare;

● secretar: un specialist din cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare;

● 5-9 membri: directori, șefi de serviciu, inspectori de specialitate la Direcția generală pentru învățământ preuniversitar, Direcția generală pentru învățământ în limbile minorităților naționale și accesul la educație, specialiști din cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare, profesori din învățământul preuniversitar.

Componența nominală a acestei comisii se aprobă anual, prin ordin al ministrului educației și cercetării.

Comisiile județene de bacalaureat/a municipiului București se compun din:

● președinte - inspectorul școlar general;

● vicepreședinte - un inspector general adjunct sau un inspector școlar de specialitate;

● 2 secretari - inspectori școlari de specialitate;

● 5 membri - inspectori școlari de specialitate, directori de liceu, informaticieni.

Componența nominală a acestor comisii se stabilește, până la data de 31 martie, prin decizie a inspectorului școlar general și se transmite Ministerului Educației și Cercetării, la Direcția generală pentru învățământ preuniversitar, spre informare.

Din comisiile județene de bacalaureat aflate în județele în care există candidați care vor susține probe în limbile minorităților naționale va face parte cel puțin un specialist aparținând minorităților naționale respective.

Se stabilesc două tipuri de centre de bacalaureat: centrele de examen, în care se desfășoară probele scrise, orale și, după caz, cele practice ale examenului, și centre zonale de evaluare. În fiecare centru de bacalaureat (de examen și de evaluare) se organizează câte o comisie de bacalaureat coordonată de un președinte numit de Ministerul Educației și Cercetării prin ordin al ministrului.

Comisiile de bacalaureat din centrele de examen se compun din:

● președinte - un cadru didactic universitar de predare, având titlul științific de doctor, numit prin ordin al ministrului;

● vicepreședinte - un inspector școlar, un director sau un profesor având gradul didactic I sau II;

● secretar - un cadru didactic. Pentru funcția de secretar vor fi propuse cu precădere persoane care au competențe în operarea pe calculator;

● un informatician sau un cadru didactic având competențe de nivel avansat în operarea pe calculator, care va gestiona baza de date din centru;

● membri - 3-5 profesori având gradul didactic I sau II, persoane care au capacitate organizatorică recunoscută și competențe în operarea pe calculator;

● supraveghetori - câte 2 supraveghetori, cadre didactice de altă specialitate decât cea la care se susține proba, pentru fiecare sală în care se desfășoară probe scrise de examen;

● profesori examinatori - câte 2 profesori examinatori pentru fiecare disciplină de examen la care se susțin probe orale sau practice. Subcomisia de examen la disciplina educație fizică și sport este formată din 4 cadre didactice. Stabilirea numărului de profesori examinatori se va face astfel încât fiecare grupă de 2, respectiv 4 (în cazul educației fizice și sportului) profesori să examineze, de regulă, 100 de candidați.

Comisiile din centrele zonale de evaluare se compun din:

● președinte - un cadru didactic universitar de predare, având titlul științific de doctor, numit prin ordin al ministrului;

● vicepreședinte - un inspector școlar, un director sau un profesor având gradul didactic I, persoane care au capacitate organizatorică recunoscută;

● secretar - un cadru didactic. Pentru funcția de secretar vor fi propuse cu precădere persoane care au competențe în operarea pe calculator;

● profesori evaluatori pentru fiecare disciplină de examen la care se desfășoară probe scrise. Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare, pe discipline, va fi stabilit în funcție de numărul lucrărilor scrise care trebuie evaluate în centrul respectiv, prevăzând, de regulă, 100 de lucrări pentru fiecare pereche de profesori evaluatori.

În funcție de numărul de lucrări din centrul zonal de evaluare, pot fi propuși mai mulți vicepreședinți și secretari în comisiile din centrele de evaluare.

Președinții comisiilor de bacalaureat vor fi propuși de către universități din rândul cadrelor didactice având titlul de doctor, recunoscute prin probitate și competență profesională. Se va ține cont de starea de sănătate a acestora, precum și de calendarul activităților desfășurate în cadrul examenului, fapt care presupune prezența și activitatea președinților pe întreg parcursul zilei în centrul de bacalaureat. La selectarea președinților comisiilor, Comisia națională de bacalaureat va ține cont de activitatea desfășurată în calitate de președinte de comisie de bacalaureat în sesiunile anterioare ale examenului.

Vicepreședinții comisiilor de bacalaureat din centrele de examen și din centrele zonale de evaluare vor fi numiți de Comisia națională de bacalaureat, fiind aleși, prin tragere la sorți, din lista propusă de comisiile județene de bacalaureat.

Vicepreședinții, secretarii, membrii comisiilor din centrele de examen, supraveghetorii, profesorii examinatori/evaluatori vor fi selecționați din alte unități școlare decât cele din care provin candidații arondați centrelor. Aceeași prevedere este valabilă și pentru centrele de evaluare, exceptând situația în care în județ este organizat un singur centru de evaluare sau în care specializarea respectivă se predă într-o singură unitate școlară din județ. În acest caz, profesorii vor fi selecționați dintre cei care nu au predat la clasa a XII-a în anul școlar 2004-2005.

Lista profesorilor examinatori/evaluatori cuprinde profesori de specialitate care predau la liceu, având, de regulă, gradul didactic I sau II. În situații excepționale, despre care va fi informată Comisia națională de bacalaureat, pot fi numiți ca profesori examinatori/evaluatori și profesori care predau la gimnaziu, având gradul didactic I sau II, care vor evalua în echipă cu un profesor de liceu.

Comisia județeană de bacalaureat stabilește, prin tragere la sorți, cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen sau de evaluare, cu excepția președinților și a vicepreședinților. Tragerea la sorți se va efectua, în fiecare județ, cu cel mult două zile înainte de începerea examenului, în ședință publică, din lista aprobată de comisia județeană de bacalaureat, urmând ca inspectorul școlar general să emită decizii scrise. Această listă se alcătuiește la nivel județean pe baza listelor transmise de licee, cuprinzând numele profesorilor care doresc să participe la examenul de bacalaureat și care în sesiunile anterioare au respectat prevederile metodologiei de organizare și desfășurare a examenului. Aceste propuneri vor fi transmise inspectoratelor școlare până la data de 15 aprilie, pentru prima sesiune, și până la data de 15 iulie, pentru a doua sesiune de examen. Inspectoratele școlare județene/al municipiului București aprobă lista profesorilor care vor participa la tragerea la sorți cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea examenului. Lista aprobată va cuprinde cadre didactice cu prestanță și autoritate profesională și morală.

Tragerea la sorți se efectuează în ședință publică. Repartizarea pe comisii a cadrelor didactice se consemnează într-un proces-verbal, în care se vor menționa și persoanele aparținând societății civile care au participat la ședința publică de tragere la sorți.

Informaticienii care fac parte din comisiile de bacalaureat, conform alin. (2), vor fi nominalizați de comisia județeană cel mai târziu până la data de 15 aprilie.

Nu vor fi numite în comisiile de bacalaureat și nu vor primi nici o sarcină legată de examen persoanele care au rude sau soțul/soția în rândul candidaților. Toți membrii comisiilor de bacalaureat vor da declarații scrise în acest sens, declarații care vor fi păstrate alături de celelalte documente de examen.

Numărul candidaților înscriși într-o comisie de examen va fi cuprins între 250 și 450; numărul de elevi pe centru va fi decis ținându-se cont de desfășurarea în condiții optime a examenului. În cazuri excepționale, bine motivate, se pot organiza și centre de examen cu mai puțin de 250 sau mai mult de 450 de elevi, cu aprobarea Comisiei naționale de bacalaureat.

Pentru centrele de examen care au arondate unități de învățământ situate la distanță mare de centru, se pot organiza subcomisii, având un efectiv de cel puțin 75 de candidați, care își pot desfășura activitatea în altă localitate decât cea în care își are sediul centrul de examen. Pentru aceste subcomisii, precum și pentru situațiile în care o parte din candidați susțin proba în alt local decât cel în care își are sediul centrul de examen, va fi desemnat un membru al comisiei de examen care se va afla la locul desfășurării probei, pe toată durata acesteia. Alături de acesta, va fi delegat, pe toată perioada desfășurării examenului național de bacalaureat, și un membru al comisiei județene de bacalaureat.

Centrele zonale de evaluare se organizează pentru minimum 750 de candidați.

Organizarea de comisii, subcomisii sau centre zonale de evaluare sub efectivul prevăzut nu se poate face decât în cazuri foarte bine justificate, cu aprobarea Comisiei naționale de bacalaureat.

În a doua sesiune a examenului național de bacalaureat, în cazul în care numărul total de candidați pe județ este mai mic de 250, respectiv 750 de candidați, comisia județeană va organiza un singur centru de examen, respectiv de evaluare, fără a mai solicita aprobarea Comisiei naționale de bacalaureat.

Înscrierea candidaților pentru examenul național de bacalaureat se face la secretariatele liceelor, numai în perioada prevăzută în calendarul examenului, după cum urmează:

a) pentru candidații din seria curentă, tabelele de înscriere sunt întocmite de profesorii diriginți, în conformitate cu evidențele din licee. Tabelele cuprind opțiunile pentru probele de examen și semnătura elevilor;

b) pentru candidații din anii precedenți, înscrierea se face de secretarii liceului din centrul de examen la care este arondat liceul pe care candidații l-au absolvit, pe baza actelor prezentate de aceștia (certificate de naștere și, după caz, de căsătorie, foaia matricolă și situația școlară din clasele liceale). În situația schimbării domiciliului în altă localitate, menționată ca atare în buletinul de identitate, candidații din seriile precedente se pot înscrie pentru a susține examenul național de bacalaureat la un liceu de același profil, stabilit de comisia județeană de bacalaureat din județul în care se află noul domiciliu al candidatului.

Candidații care au fost respinși la examenul național de bacalaureat în sesiunile anului 2003 sau ale anului 2004 și care solicită recunoașterea unor probe promovate în aceste sesiuni vor prezenta la înscriere și o adeverință eliberată de liceul pe care candidatul l-a absolvit, din care să reiasă rezultatele obținute la examenul de bacalaureat în sesiunile menționate. Adeverința va preciza, pentru fiecare sesiune, disciplina susținută și nota obținută la fiecare dintre probele a)-f) și va indica probele pentru care s-a solicitat recunoașterea rezultatelor din sesiunile anterioare. În cazul în care candidatul nu s-a prezentat sau a fost eliminat la una ori mai multe probe, acest lucru va fi menționat în adeverință. Adeverința va fi semnată de directorul și de secretarul unității de învățământ absolvite și va purta sigiliul acesteia.

Inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București, centralizează opțiunile comunicate de licee și transmit Serviciului Național de Evaluare și Examinare necesarul de subiecte până la data de 15 aprilie, pentru prima sesiune de examen, și până la data de 25 iulie, pentru a doua sesiune de examen.

Tabelele de înscriere la prima sesiune a examenului național de bacalaureat, pentru absolvenții din seria curentă, întocmite conform calendarului, se actualizează după încheierea semestrului al doilea (prin eliminarea candidaților corigenți, repetenți, cu situația neîncheiată sau exmatriculați) și se transmit, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor, semnate și ștampilate de director, centrului de examen la care școala este arondată. De corectitudinea datelor transmise centrului de examen răspunde directorul unității de învățământ la care candidații au absolvit cursurile liceale.

Pentru a doua sesiune a examenului național de bacalaureat, înscrierea candidaților se face conform graficului anunțat. Pentru elevii de clasa a XII-a, care susțin examene de corigență, se va stabili în graficul corigențelor o zi specială de înscriere pentru sesiunea a doua a examenului național de bacalaureat. Lista centrelor de examen cu unitățile arondate și a centrelor zonale de evaluare se transmite, în scris, la Direcția generală pentru învățământ preuniversitar și, în format electronic, la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, până la data de 25 iulie. Lista cadrelor didactice din rândul cărora se vor desemna vicepreședinții comisiilor din centrele de examen se transmite, în scris, la Direcția generală pentru învățământ preuniversitar și, în format electronic, la Direcția generală logistică, administrativ și resurse umane, până la data de 25 iulie.

Pentru fiecare probă scrisă se stabilesc variante de subiecte din care se alege, prin tragere la sorți, numărul subiectului probei scrise și al subiectului de rezervă.

Subiectele pentru probele de examen se realizează la Serviciul Național de Evaluare și Examinare și se stabilesc ținându-se seama de următoarele criterii:

a) să fie în concordanță cu programele școlare și cu programele de bacalaureat aprobate și publicate de Ministerul Educației și Cercetării;

b) să fie astfel formulate încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilități de analiză, de sinteză și de generalizare din partea candidaților;

c) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conținutului programelor școlare și programelor de bacalaureat, pentru a fi tratate în timpul stabilit;

d) să permită tratarea lor în timpul acordat candidaților pentru rezolvare - 3 ore;

e) subiectele și baremele se vor elabora astfel încât să se asigure unitatea de evaluare la nivel național.

Subiectele pentru probele orale se elaborează la nivel național și cuprind teme (probleme) din programele pentru bacalaureat. Tematica și cerințele detaliate/subiectele vor fi făcute publice și transmise inspectoratelor școlare cu cel puțin 15 zile înaintea începerii probelor.

Comisiile de examen vor asigura, prin profesorii examinatori, întocmirea biletelor de examen în preziua începerii probelor orale.

Subiectele de pe biletele de examen vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute.

Înaintea intrării în săli, președintele comisiei din centrul de examen instruiește supraveghetorii în legătură cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile prezentei metodologii și cu informațiile pe care trebuie să le furnizeze candidaților aflați în săli.

La încheierea instructajului participanții vor semna un proces-verbal, care se va arhiva alături de celelalte documente ale examenului.

Repartizarea pe săli a personalului de supraveghere - cadre didactice de altă specialitate decât cea la care se susține proba, din altă unitate de învățământ decât cea din care provin candidații - se face de președintele comisiei, prin tragere la sorți - câte 2 pentru fiecare sală - în ziua fiecărei probe, cu trei sferturi de oră înainte de începerea acesteia, luându-se măsuri să nu rămână aceleași formații de supraveghere în zile diferite și nici aceiași supraveghetori pentru aceleași săli, la probe diferite.

Supraveghetorii care intră în săli după ce au fost instruiți și care au semnat fișa de atribuții primesc din partea președintelui listele cu candidații, modelul procesului-verbal de predare/primire a lucrărilor scrise, hârtie tipizată pentru lucrări și hârtie ștampilată pentru ciorne. Numărul de coli de examen și numărul de coli pentru ciorne primite pentru fiecare sală de examen vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor și de președintele comisiei de examen.

Se interzice supraveghetorilor să pătrundă în sală cu telefoane mobile, precum și cu ziare, reviste, cărți etc.

Accesul candidaților în săli este permis, pe baza buletinului/cărții de identitate sau a pașaportului, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei.

Se interzice candidaților să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări (manuale, dicționare, notițe, însemnări, tabele de logaritmi etc., cu excepția celor prevăzute în mod expres în foaia cu subiectele de examen), care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Candidații pot introduce în săli și pot folosi în timpul examenului național de bacalaureat acele materiale (dicționar la disciplina Limba latină, planul de conturi la disciplina Contabilitate) a căror posibilitate de utilizare este menționată explicit pe subiectul de examen. Profesorii supraveghetori vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziții duce la sancționarea supraveghetorilor și la eliminarea din sală a candidatului de către președintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

Înainte de aducerea subiectelor în săli supraveghetorii vor explica elevilor modul de desfășurare a probei și modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată. Se va insista asupra faptului că rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizată și că soluțiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.

Candidații se așază câte unul în bancă, în ordine alfabetică, conform listelor afișate. Fiecare candidat primește o coală de hârtie tipizată pe care își scrie cu majuscule numele, prenumele și completează citeț celelalte date de pe colțul ce urmează a fi lipit. Colțul colii tipizate va fi lipit, după distribuirea subiectelor în săli, numai după ce cadrele didactice care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaților și completarea corectă a tuturor datelor prevăzute și după ce supraveghetorii semnează în interiorul porțiunii care urmează a fi sigilată. Pentru lipirea colțului lucrării se va folosi lipici sau același tip de etichete autocolante pentru toate centrele de examen dintr-un județ. Președintele comisiei va semna și va pune ștampila-tip "Bacalaureat 2005 - C.E." peste colțul închis și lipit al lucrării. Aceste operații se vor încheia înaintea ieșirii primului elev din sala de examen.

Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează și orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrării, atrag anularea lucrării scrise respective.

Pentru ciorne, candidații vor primi coli obișnuite de hârtie, marcate cu ștampila "Bacalaureat 2005 - C.E."

După anunțarea variantei de subiect extrase de Comisia națională de bacalaureat, președintele și membrii acesteia verifică dacă subiectele primite de la comisia județeană pentru respectiva probă scrisă au fost păstrate secrete. Un membru al Comisiei naționale de bacalaureat extrage varianta anunțată, după care plicul cu celelalte variante se sigilează, se semnează de toți cei prezenți și este păstrat în condiții de securitate deplină în casa de fier sau în dulap metalic sigilat. La deschiderea subiectelor se va alcătui un proces-verbal semnat de toți cei prezenți.

Se multiplică subiectele în număr egal cu numărul candidaților, după care se introduc în plicuri care se sigilează, urmând să fie distribuite în săli. Candidații care susțin probele în limbile minorităților naționale vor primi simultan atât subiect în limba maternă, cât și subiect în limba română.

Nici un membru al Comisiei naționale de bacalaureat nu poate părăsi centrul de examen și nu poate comunică în exterior conținutul subiectelor de examen până la încheierea probei. Candidații pot părăsi centrul de examen cel mai devreme după o oră și jumătate de la distribuirea subiectelor în săli.

Supraveghetorii de săli primesc plicurile cu subiecte de la președinte, vicepreședinte sau un membru al comisiei de examen, verifică integritatea acestora, le deschid și distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat. La încheierea acestor operații, începe rezolvarea subiectelor de către candidați.

Punctajul acordat fiecărui subiect se va transmite candidaților o dată cu subiectul, iar baremul de evaluare va fi afișat la avizierul centrului de examen după încheierea probei scrise.

Comisia de examen va lua toate măsurile pentru a pregăti în mod corespunzător operația de multiplicare, astfel încât să fie asigurat în cel mai scurt timp posibil un subiect pentru fiecare candidat.

Președintele, vicepreședintele sau un membru al comisiei de examen verifică, în toate sălile de examen, dacă subiectele multiplicate pentru fiecare candidat sunt complete și corespund cu filiera, profilul, specializarea și opțiunea candidatului. Dacă subiectele se traduc în limbi ale minorităților naționale, se verifică același lucru și pentru subiectele traduse.

Nu este permis președintelui, vicepreședintelui și membrilor comisiei de examen să dea elevilor indicații referitoare la rezolvarea subiectelor, să facă modificări ale subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu Comisia națională de bacalaureat.

Din momentul deschiderii plicului cu subiecte nici un candidat nu mai poate intră în sală și nici un candidat nu o poate părăsi decât dacă predă lucrarea scrisă și semnează de predare a acesteia. Candidații care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susține proba respectivă.

În cazuri excepționale, dacă un candidat se simte rău și solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoțit de unul dintre profesorii care supraveghează, până la înapoierea în sala de examen.

Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de 3 ore, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.

Pentru elaborarea lucrării scrise, candidații folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor folosesc numai creion negru.

Se interzice folosirea în timpul probelor scrise a minicalculatoarelor, a riglelor de calcul și a altor mijloace de calcul. Nu se folosește altă hârtie decât cea distribuită candidaților de supraveghetori. Fiecare candidat primește atâtea coli tipizate câte îi sunt necesare.

Candidații care doresc să corecteze o greșeală taie fiecare rând din pasajul greșit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidați, din diferite motive (corectări numeroase și greșeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaștere), doresc să își transcrie lucrarea fără să depășească timpul stabilit, aceștia primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite inițial se anulează pe loc de către supraveghetori, menționându-se pe ele "anulat", se semnează de cei 2 supraveghetori și se păstrează în condițiile stabilite pentru lucrările scrise.

Fiecare candidat primește atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.

În timpul desfășurării probelor scrise supraveghetorii de săli nu dau candidaților nici o indicație, nu discută între ei și nu rezolvă subiectul de examen. Unul dintre supraveghetori stă în fața clasei, celălalt în spatele ei și nu au alte preocupări în afară de supraveghere. În cazul în care aceștia încalcă aceste dispoziții, președintele comisiei de examen poate decide înlocuirea lor și, dacă este cazul, face și propuneri de sancționare.

În timpul desfășurării probelor scrise, supraveghetorii de săli răspund de asigurarea ordinii și a liniștii în sala de examen, precum și de respectarea de către candidați a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Supraveghetorii au obligația să verifice dacă elevii au pătruns în sală cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite ori le-ar facilita rezolvarea subiectelor de examen și să ia măsurile ce se impun. De asemenea, supraveghetorii nu permit candidaților să comunice în nici un fel între ei și sesizează președintele comisiei de examen asupra oricărei încălcări a prezentei metodologii.

În timpul desfășurării probelor scrise, în sălile de examen au voie să între numai:

a) președintele, vicepreședintele și secretarul comisiei din centrul de examen;

b) membrii comisiei din centrul de examen;

c) persoane împuternicite cu delegație de către Comisia națională de bacalaureat sau de comisia județeană de bacalaureat/a municipiului București pentru a controla desfășurarea examenului național de bacalaureat.

Pe măsură ce își încheie lucrările, candidații le predau supraveghetorilor.

La expirarea celor 3 ore acordate, candidații predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depășirea timpului stabilit. Trei candidați rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

La predarea lucrărilor, supraveghetorii barează spațiile nescrise, verifică numărul de pagini și îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează candidații, precum și în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.

Ciornele și lucrările anulate se strâng separat și se păstrează în centrul de examen.

Supraveghetorii duc lucrările scrise din sala de examen la sala în care se află președintele și ceilalți membri ai comisiei de examen și le predau acestora sub semnătură. Aceștia verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise și dacă numărul de pagini al fiecărei lucrări coincide cu cel înscris pe lucrare și în procesul-verbal.

Pe măsură ce se încheie susținerea probelor scrise, toate lucrările scrise se transportă și se predau de către președinte și un membru al comisiei centrului de examen, pe bază de proces-verbal, președintelui și vicepreședintelui din centrul zonal de evaluare. După încheierea ultimei probe, se predau la centrul zonal de evaluare și cataloagele de examen, în două exemplare.

Președintele și vicepreședintele din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de proces-verbal, lucrările scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate.

Toate lucrările primite în centrul de examen la aceeași disciplină, din cadrul aceleiași probe de examen, având același tip de subiect, sunt amestecate de președintele și vicepreședintele comisiei de corectare, apoi sunt grupate în seturi și numerotate de la 1 la n. De regulă, seturile cuprind 100 de lucrări. Seturile de lucrări se introduc în dosare (plicuri), după ce pe fiecare lucrare s-a scris și numărul de ordine al dosarului (plicului).

Dosarele cu lucrările numerotate sunt predate de președinte sau de vicepreședinte, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori desemnați de președinte. Procesul-verbal conține data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrări, disciplina de examen, numărul lucrărilor predate/primite și numerele de ordine ale acestora. Profesorii evaluatori nu vor cunoaște de la care centru de examen provin lucrările pe care trebuie să le evalueze.

Evaluarea și notarea lucrărilor scrise din fiecare set se efectuează de 2 profesori evaluatori, care lucrează în mod obligatoriu în încăperi separate, stabilite de președintele comisiei centrului de evaluare. În fiecare sală se află cel puțin 3 profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de la primul evaluator la al doilea și invers se va face în prezența președintelui sau a vicepreședintelui comisiei centrului de evaluare. Pe perioada evaluării au voie să între în săli, în afara evaluatorilor înșiși, doar președintele și vicepreședintele comisiei județene de bacalaureat/a municipiului București, președintele și vicepreședintele centrului de evaluare, reprezentanții Comisiei naționale de bacalaureat, persoane împuternicite cu delegație de către comisia județeană de bacalaureat/a municipiului București pentru a controla desfășurarea examenului național de bacalaureat.

Fiecare lucrare se evaluează și se apreciază de fiecare evaluator, separat, cu note de la 10 la 1, respectându-se baremele de evaluare și de notare stabilite de Comisia națională de bacalaureat. Greșelile vor fi evidențiate prin subliniere cu pix, stilou sau creion de culoare roșie. Evaluarea și notarea pe baza baremului se înregistrează în borderouri separate pentru fiecare evaluator.

Zilnic, după terminarea programului de evaluare și de notare, seturile de lucrări și borderourile individuale de notare (închise în plicuri sigilate) se predau, cu proces-verbal asemănător celui de la alin. (3), președintelui sau vicepreședintelui pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen și se păstrează în același regim cu lucrările scrise. Cheile și sigiliul de la fișetele în care sunt depozitate lucrările scrise și celelalte documente ale examenului național de bacalaureat vor fi păstrate separat de președinte și de unul dintre vicepreședinți.

După încheierea de către ambii profesori a acțiunii de evaluare și de notare, borderourile întocmite și semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate președintelui comisiei centrului de evaluare o dată cu lucrările evaluate. După ce președintele comisiei centrului de evaluare se asigură că între notele acordate de cei 2 profesori evaluatori este o diferență de cel mult un punct, notele obținute se trec pe fiecare lucrare, cu cerneală roșie, de profesorii evaluatori și se semnează de aceștia. Media finală se trece pe lucrare, în prezența profesorilor evaluatori, de către președintele comisiei centrului de evaluare centrului de evaluare. Președintele comisiei centrului de evaluare verifică media finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, și semnează alături de evaluatori.

În cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între notele celor 2 evaluatori, președintele repartizează lucrarea spre reevaluare unui alt profesor de specialitate care, în prezența profesorilor evaluatori inițiali, stabilește nota finală a lucrării. Nota dată la reevaluare este nota care se trece pe lucrare; sub notă vor semna cei 3 evaluatori și președintele comisiei centrului de evaluare. Numărul setului și numărul de ordine al lucrărilor care necesită a treia evaluare sunt consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiți anterior.

După ce toate lucrările scrise au fost evaluate și notate, acestea se deschid, în prezența președintelui, a vicepreședintelui din centrul de evaluare și a profesorilor evaluatori de la disciplina respectivă, iar notele finale se înregistrează imediat în cataloagele de examen de către secretari, cu cerneală albastră sau neagră.

Eventualele corectări ale erorilor de transcriere a notelor finale în cataloagele de examen se fac numai cu cerneală roșie sau cu pix roșu, de către persoana din comisia centrului de evaluare care a greșit, sub semnătură, iar președintele comisiei centrului de evaluare contrasemnează și ștampilează.

Cataloagele completate cu notele de la probele scrise și media generală, semnate de profesorii evaluatori la rubrica prevăzută în acest scop și de președintele, vicepreședintele și secretarul comisiei de evaluare pe fiecare pagină, se predau, cu proces-verbal, președintelui și celui de-al doilea delegat al comisiei din centrul de examen, pentru a fi transportate la centrul respectiv.

Probele orale și practice

Candidații intră în sala de examen în ordinea afișată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă. Fiecare candidat prezintă comisiei de examen documentul de identitate și fișa individuală pentru consemnarea rezultatelor la examinările orale și practice. Comisia de bacalaureat verifică identitatea fiecărui candidat.

Candidatul la probele orale extrage un bilet și primește hârtie ștampilată pentru ciornă. El are dreptul să ia un al doilea bilet, caz în care nota va fi scăzută cu două puncte.

Pentru elaborarea răspunsurilor se acordă fiecărui candidat 15-20 de minute.

Examinarea orală se realizează de către cei 2 profesori examinatori membri ai comisiei de examen. Profesorii examinatori pot interveni cu întrebări lămuritoare sau suplimentare, de regulă după ce candidatul și-a prezentat răspunsurile.

Examinarea la probele orale se desfășoară în prezența a cel puțin 3 candidați.

Fiecare profesor examinator evaluează răspunsul candidatului de la probele orale cu note întregi de la 1 la 10, în funcție de punctajul orientativ de evaluare. Dacă baremul conduce la punctaje fracționare, acestea se rotunjesc la cel mai apropiat întreg (în cazul fracțiunilor de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului). Punctajul de evaluare va fi consemnat pe borderourile individuale ale profesorilor examinatori.

Dacă între notele celor 2 examinatori există o diferență de cel mult un punct, atunci se calculează nota finală la proba orală respectivă, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire din notele acordate de cei 2 examinatori. Președintele comisiei de examen mediază situațiile în care diferența dintre notele celor 2 evaluatori este mai mare de un punct și hotărârea sa, fundamentată pe punctajul acordat candidatului de cei 2 examinatori, este definitivă. Situațiile în care este necesară medierea președintelui sunt consemnate într-un proces-verbal, la care se atașează copii de pe evaluările celor 2 examinatori.

Fiecare profesor trece în borderou nota acordată, iar președintele nota finală. Nota finală la examenul oral se trece în catalog și în fișa individuală a candidatului, cu semnătura celor 2 profesori examinatori. La fiecare probă orală fișa individuală pentru consemnarea rezultatelor la examinările orale și practice se înmânează candidatului, după consemnarea notei.

După susținerea probei orale, candidatul predă biletul de examen și ciorna semnată.

Un candidat se consideră promovat la proba orală dacă a obținut minimum nota finală 5 (cinci) la respectiva probă. În caz contrar, candidatul este declarat "respins" la proba orală respectivă.

Probele orale sunt eliminatorii. Candidatul care a obținut o notă sub 5 (cinci) sau nu s-a prezentat la o probă orală este declarat "respins", respectiv "neprezentat", la examenul național de bacalaureat și nu mai participă la probele următoare.

După încheierea probelor din cadrul examenului național de bacalaureat și după evaluarea și notarea tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toți candidații.

Pentru fiecare candidat care a obținut cel puțin nota 5 (cinci) la toate probele orale, scrise sau practice de examen, se calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obținute la probele orale, scrise sau practice de examen.

Pentru candidații din seriile precedente, care au solicitat recunoașterea unor probe orale care au fost evaluate cu calificativul "admis" și care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare dintre celelalte probe, se calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obținute la probele orale, scrise sau practice de examen, care au fost apreciate cu note.

Nu se calculează media generală pentru candidații care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminați la o probă.

Se consideră că un candidat a promovat toate probele și deci a promovat examenul de bacalaureat, dacă acesta îndeplinește simultan următoarele condiții: a obținut cel puțin nota 5 sau calificativul "admis" la fiecare probă orală, a obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă sau practică de examen și are media generală minimum 6,00. În acest caz, candidatul este declarat "reușit". Pentru candidații care obțin media generală 5,99, media generală se rotunjește la 6,00.

Candidații care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condițiile menționate la alin. (4) sunt declarați "respinși".

Candidații care au promovat probele orale, dar au lipsit la cel puțin o probă scrisă de examen sunt declarați "neprezentați". Un candidat care a absentat la o probă scrisă se poate prezenta la probele scrise următoare, dar nu i se calculează media generală. Se consideră că acești candidați nu au promovat examenul național de bacalaureat.

Candidații care au fost eliminați de la o probă nu mai pot participa la probele următoare și sunt declarați "eliminați din examen". Se consideră că acești candidați nu au promovat examenul național de bacalaureat.

Candidaților declarați "respinși", "neprezentați" sau "eliminați din examen" li se consemnează aceasta pe foaia matricolă. Mențiunea respectivă se face și în registrul matricol. În cazul candidaților proveniți de la alte unități de învățământ, comisia de examen va anunța în scris rezultatul la liceele de unde provin candidații.

Pentru comunicarea rezultatelor finale ale examenului național de bacalaureat se întocmesc și se afișează liste nominale care cuprind: numele și prenumele candidaților, notele obținute la fiecare probă scrisă, practică sau orală, media generală (acolo unde este cazul) și rezultatul final ("reușit", "respins", "neprezentat", "eliminat din examen").

Pentru candidații care au solicitat recunoașterea unor probe promovate în sesiunile anterioare, în lista menționată la alin. (10), notele recunoscute din sesiunile anterioare se marchează cu un asterisc și se precizează, ca notă de subsol, faptul că au fost obținute în sesiunile anterioare.

Nu se admit contestații la probele orale și practice, cu excepția probei de dicteu melodic și armonic, de la profilul artistic - muzică.

Contestațiile la probele scrise se depun și se înregistrează la centrul de examen, în perioada prevăzută de calendarul examenului național de bacalaureat.

Președintele împreună cu un membru al comisiei din centrul de examen primesc contestațiile și le înregistrează.

Cererile prin care se contestă notele obținute la evaluarea inițială, însoțite de un borderou în care se precizează numele contestatarilor și probele, respectiv disciplina/disciplinele, pentru care este depusă contestația, se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare, de un delegat al comisiei din centrul de examen.

După primirea de la centrele de examen a cererilor prin care se contestă notele obținute la evaluarea inițială, în centrul zonal de evaluare, lucrările candidaților care au depus contestații se închid pentru a deveni secrete în ceea ce privește centrul de examen, numărul acordat inițial lucrării, numele candidatului și notele acordate. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din județ, cu același tip de hârtie pusă la dispoziție de comisia județeană de bacalaureat/a municipiului București. După aceasta se aplică ștampila "Bacalaureat 2005 - C.Z.E.", iar lucrările se înaintează, prin delegat, comisiei județene de bacalaureat. Aceasta transmite lucrările comisiei de contestații nominalizate de Comisia națională de bacalaureat, singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării. Totodată, se transmite un borderou în care se menționează proba de examen, disciplina, tipul de subiect, numărul de ordine al lucrărilor și numărul de pagini pentru fiecare lucrare.

Comisia națională de bacalaureat poate stabili organizarea de centre de contestații la nivel județean sau regional. Componența comisiei de contestații din centrele județene sau regionale este stabilită de comisia județeană de bacalaureat cu acordul Comisiei naționale de bacalaureat.

Comisia națională de bacalaureat stabilește și transmite comisiilor județene de bacalaureat în care județ trebuie transmise lucrările pentru contestații. Comisia județeană de bacalaureat transmite la comisia de contestații indicată de Comisia națională de bacalaureat lucrările ale căror note inițiale au fost contestate în centrele de examen din județ.

Comisiile județene/a municipiului București sau regionale de contestații reevaluează lucrările primite și acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor pentru probele scrise.

Pentru lucrările care au primit la comisia de evaluare note de până la 9,50, nota acordată inițial se modifică , prin creștere sau descreștere, dacă între nota inițială și nota acordată de comisia de contestații se va constata o diferență de cel puțin 0,50 puncte. Dacă diferența dintre cele două note este mai mică de 0,05 puncte, nota inițială rămâne neschimbată.

Pentru lucrările care au primit inițial cel puțin nota 9,50, nota definitivă este nota acordată de comisia de contestații.

Notele stabilite de comisia de contestații, conform alin. (2) și (3), sunt definitive după validarea lor de către președintele comisiei. Deciziile comisiei de contestații se consemnează într-un proces-verbal care este semnat de către toți membrii comisiei.

Lucrările scrise se restituie comisiilor județene de bacalaureat de la care provin, care le distribuie centrelor de evaluare, împreună cu o copie de pe procesul-verbal. O copie a procesului-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestații este predată delegatului fiecărui centru de examen care a înaintat cereri de reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourile de corectare de la comisia de contestații și procesul-verbal se păstrează la sediul inspectoratului școlar respectiv timp de 2 ani.

În cazul în care se constată diferențe mai mari de 1,50 puncte - în plus sau în minus - între nota inițială și nota de la contestații, inspectoratele școlare analizează situația în termen de 30 de zile de la terminarea contestațiilor, consultând profesorii evaluatori din ambele comisii (cea din centrul zonal de evaluare și cea de la contestații) și decid sancționarea celor vinovați. Comisia națională de bacalaureat va fi înștiințată de sancțiunile aplicate, până la data de 1 noiembrie a anului în care s-a desfășurat examenul.

În perioada de evaluare a probelor scrise sau ulterior, Comisia națională de bacalaureat poate desemna, după caz, comisii de reevaluare prin sondaj a unui număr de lucrări, urmărindu-se corectitudinea respectării baremelor. Comisia națională de bacalaureat propune inspectoratelor școlare sancțiuni, în cazul constatării unor nereguli flagrante. Reevaluarea nu conduce la modificarea notelor candidaților.

Comisiile de bacalaureat din centrele de examen operează în cataloage schimbările care se impun după aflarea rezultatelor la contestații, recalculează, după caz, media generală de bacalaureat și rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului.

Rezultatele la contestații se comunică celor în drept prin afișare la avizierul centrului de examen, conform calendarului examenului național de bacalaureat.

Toate documentele întocmite în centrul de examen pentru bacalaureat se păstrează în arhiva unității școlare în care a fost organizat centrul de examen, până la sfârșitul anului școlar următor, cu excepția cataloagelor, care se păstrează permanent.

Subiectele care se deschid la comisiile din centrele de examen se vor introduce în plicuri care vor purta semnăturile președintelui și ale membrilor comisiei, ora și data deschiderii; ele vor fi ștampilate și se vor păstra timp de un an în arhiva unității școlare în care a fost organizat centrul de examen.

Lucrările scrise și borderourile de notare, autentificate de președinții centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal, directorului unității de învățământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare și se păstrează până la sfârșitul anului școlar următor.

Diplomele de bacalaureat se completează cu datele din cataloagele de examen numai de către secretarii liceelor la care absolvenții au promovat ultima clasă și vor fi semnate de președintele comisiei din centrul de examen, în termen de cel mult 10 zile de la terminarea examenului național de bacalaureat.

În cazuri excepționale, diplomele pot fi semnate de către președintele comisiei județene de bacalaureat.

Raportul comisiei județene de bacalaureat privind rezultatele examenului național de bacalaureat organizat și desfășurat în liceele din județ se transmite, prin delegat sau prin poștă, la Ministerul Educației și Cercetării - Direcția generală pentru învățământ preuniversitar și la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, în termen de 10 zile de la afișarea rezultatelor. Raportul va cuprinde:

a) situația numerică a tuturor candidaților, pe ansamblu și la fiecare probă de examen; situația elevilor promovați, pe tranșe de medii;

b) semnalarea situațiilor deosebite - folosirea subiectelor de rezervă, înlocuirea unor președinți și a unor membri ai comisiei;

c) aprecieri cu privire la subiectele probelor scrise din punct de vedere al complexității, al concordanței cu programele școlare, asupra modului în care subiectele au solicitat capacitățile intelectuale ale candidaților etc.;

d) sugestii și soluții pentru perfecționarea organizării și a desfășurării examenului național de bacalaureat;

e) analiza modului de desfășurare a contestațiilor și rezultatele statistice ale acestora, concluzii și propuneri;

f) informații despre sancțiunile aplicate și numele persoanelor sancționate, inclusiv despre personalul didactic căruia comisia județeană de bacalaureat a decis să-i retragă dreptul de a participa la examenele naționale de bacalaureat.

Un exemplar al raportului va fi trimis fiecărei unități școlare din județ.

Situația menționată la alin. (1) lit. a) se trimite și prin poșta electronică la Direcția generală logistică, administrativ și resurse umane din Ministerul Educației și Cercetării și la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, în termen de 10 zile de la afișarea rezultatelor.

Până la data de 1 noiembrie, inspectoratele școlare vor alcătui un raport special despre examenul național de bacalaureat din anul în curs, care va fi trimis în copie și la Ministerul Educației și Cercetării, la Direcția generală pentru învățământ preuniversitar. Un exemplar al raportului anual va fi trimis fiecărei unități școlare din județ.

Raportul va cuprinde informații despre monitorizarea desfășurării examenului național de bacalaureat, inclusiv date despre eșantioanele de lucrări reevaluate la decizia Comisiei naționale de bacalaureat sau județene. Comisia județeană de bacalaureat va decide reevaluarea de lucrări la cel puțin 3 discipline de examen, pentru examenul național de bacalaureat. Numărul minim de lucrări reevaluate la o disciplină va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrărilor vor fi stabilite de inspectoratul școlar. Inspectorii școlari de specialitate vor coordona evaluarea eșantioanelor și vor prezenta în scris inspectorului general concluziile acestei reevaluări. În urma reevaluării, inspectorul școlar general poate propune, în situații bine justificate, aplicarea de sancțiuni, conform Statutului personalului didactic și prezentei metodologii. Raportul anual va cuprinde informații despre sancțiunile aplicate și numele persoanelor sancționate, inclusiv despre personalul didactic căruia comisia județeană a decis să-i retragă dreptul de a participa la examenele naționale de bacalaureat.

Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în desfășurarea examenului național de bacalaureat.

Orice abatere comisă și dovedită cu probe se sancționează după cum urmează:

a) candidații care în timpul desfășurării probelor de examen au introdus în sălile de examen materiale ajutătoare sau mijloace electronice de calcul ori de comunicare sau care sunt surprinși copiind ori transmițând soluții ale subiectelor sunt eliminați din examen, pierzând sesiunea respectivă;

b) cadrele didactice care, în perioada examenului, comit fapte cu caracter infracțional (furnizarea soluțiilor problemei, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări) sau au manifestări care atestă neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghetor (tolerarea unor acțiuni sau intenții de fraudă ale candidaților, părăsirea nejustificată a sălii de examen etc.) sunt sancționate în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic sau, după caz, ale Codului penal; aceste cadre didactice vor fi imediat înlocuite din comisie și li se va interzice participarea în comisiile de examen în sesiunile următoare;

c) profesorii evaluatori care săvârșesc fapte cu caracter infracțional (înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări, modificări de note etc.) sau care manifestă neglijență în îndeplinirea răspunderilor de examinator/evaluator se sancționează conform prevederilor Statutului personalului didactic și, după caz, ale Codului penal; acestor cadre didactice li se va interzice participarea în comisiile de examen în sesiunile următoare.

Procedura de sancționare pentru abaterile personalului didactic menționate în prezenta metodologie se desfășoară în conformitate cu prevederile

art. 117-123 din Legea nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic. Punctul de plecare al cercetării este procesul-verbal alcătuit de organele de control. În baza aceluiași proces-verbal, inspectoratul școlar propune sancțiunea. Inspectoratul școlar va face comunicare scrisă către unitatea de învățământ de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizează abaterea constatată și propunerea de sancționare. Abaterile săvârșite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile pentru examenul național de bacalaureat sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfășurarea activității unei comisii de bacalaureat atrage diminuarea cu 20-70% a indemnizației vicepreședintelui și a președintelui. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovaților. În cazul înlocuirii din comisie pentru abateri grave, persoana înlocuită nu primește indemnizația cuvenită respectivei funcții din comisia de bacalaureat.

La organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat în liceele (secțiile de liceu) pentru elevii cu deficiențe vizuale, motorii și auditive se fac următoarele precizări speciale:

a) pentru un număr de candidați care corespunde cel puțin efectivului unei clase speciale de liceu se organizează subcomisii de bacalaureat;

b) președintele comisiei de bacalaureat (din liceu/secție) va fi, de regulă, un cadru didactic universitar cu specialitatea psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau un profesor cu gradul didactic I, având una dintre specialitățile menționate anterior;

c) comisiile de bacalaureat vor asigura condiții de egalizare a șanselor pentru candidații cu deficiențe, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, în funcție de particularitățile individuale și de cele specifice deficienței respective.

Exemple de asemenea adaptări sunt:

● asigurarea posibilității de comunicare prin utilizarea sistemului Braille la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gesticular la elevii cu deficiențe de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat);

● mărirea cu 1-1,5 ore a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidații cu deficiențe fizice (motorii) sau vizuale;

● asigurarea scrisului cu caractere mărite la candidații ambliopi;

● transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficiențe, a informațiilor corespunzătoare subiectelor de examen afișate/prezentate vizual;

● realizarea probei scrise prin dictarea conținutului acesteia, de către candidatul cu deficiențe, către un profesor asistent de altă specialitate decât cea la care se desfășoară proba respectivă.

Candidații cu deficiențe din liceele obișnuite pot beneficia, după caz, de prevederile alin. (2), în baza certificatului de handicapat sau a unei adeverințe medicale. Acolo unde nu se pot realiza condiții de egalizare a șanselor, candidații vor fi orientați spre comisia de bacalaureat dintr-un liceu special.

Comisia națională de bacalaureat poate aproba și alte proceduri de susținere a examenului național de bacalaureat pentru candidații cu deficiențe/handicap, la propunerea comisiilor județene.