Decizia nr. 58/2005

Partea Broadhurst Investments Limited a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca nefondată

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate sunt în deplin acord cu textul constituțional invocat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 octombrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 8.587/2004, Tribunalul București - Secția a VI-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. IX pct. 36 și 39 din cartea II titlul II al Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Asigurarea Românească ASIROM" - S.A. în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect soluționarea unei acțiuni în anulare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele legale criticate încalcă și îngrădesc dreptul de proprietate al unei categorii de persoane deținătoare de acțiuni prin anularea (suspendarea) a două dintre atributele dreptului de proprietate, și anume usus și fructus.

În fapt, acești proprietari de acțiuni, deși persoane juridice și subiecte de drept privat total distincte față de persoana juridică societate comercială emitentă a acțiunilor, se văd puși în situația de a fi acționari numai cu numele, neputând beneficia în nici o împrejurare de două dintre drepturile fundamentale conferite de proprietatea asupra acțiunilor: dreptul la dividende (fructus) și dreptul de a vota în cadrul adunării generale a acționarilor (usus).

Cu alte cuvinte, un proprietar de acțiuni care a înțeles să participe cu mijloacele financiare proprii (să plătească cumpărarea acestor acțiuni) la capitalul social al unei societăți comerciale, motiv pentru care a și dobândit acțiunile doveditoare ale cotei de participare la capitalul social vărsat, nu se poate folosi de aceste acțiuni decât într-un singur mod, și anume să le vândă.

Or, această discriminare față de unele categorii de acționari, legiferată prin pct. 36 și 39 ale

art. IX cartea II titlul II din Legea nr. 161/2003 , nu numai că vine în totală contradicție cu dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituție, dar încalcă și cele mai elementare principii ale economiei de piață, întrucât descurajează investițiile de portofoliu. Mai mult decât atât, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale care dispun cu privire la ocrotirea în mod egal a proprietății, întrucât au ca efect avantajarea celorlalți acționari, care se vor îmbogăți fără justă cauză prin majorarea dividendelor pe care le primesc, ca o consecință a înlăturării de la distribuirea profitului a acționarilor la care se face referire în pct. 36.

De asemenea, prin suspendarea dreptului de vot al acționarilor vizați de textele legale criticate se legiferează inegalitatea în drepturi dintre acționari cu privire la dreptul de a putea participa, prin vot, la adoptarea hotărârilor ce privesc activitatea societății emitente, respectiv o parte din acționari sunt pur și simplu excluși de la luarea oricărei hotărâri a adunării generale. Se ajunge astfel la situația absurdă ca decizii importante în legătură cu activitatea societății emitente de acțiuni să nu poată fi luate, deoarece condițiile de majorare necesare pentru adoptarea hotărârilor sunt imposibil de îndeplinit, sau, la fel de grav, acționari minoritari să decidă în dauna intereselor acționarilor majoritari care, în mod discriminatoriu, au dreptul de vot suspendat prin lege.

Tribunalul București - Secția a VI-a comercială opinează că dispozițiile

art. IX pct. 36 și 39 din cartea II titlul II al Legii nr. 161/2003

sunt constituționale, deoarece reglementează modul în care societatea dobândește propriile acțiuni și stabilesc, ca situație de excepție, o serie de condiții restrictive pentru a proteja drepturile celorlalți acționari. Situația premisă stabilită de legiuitor, deși nu reprezintă normalul în desfășurarea activității unei societăți comerciale, a fost instituită tocmai pentru a asigura transparență în exercitarea funcțiilor publice și combaterea corupției. Limita și condițiile restrictive impuse prin textele legale criticate se referă la drepturi acordate pe o durată determinată în timp, iar interdicțiile stabilite pentru deținătorii de acțiuni sunt de natură să împiedice monopolizarea puterii de decizie a unui acționar în detrimentul celorlalți, existând prezumția că acționarul nu are libertate de decizie când se exercită asupra sa influența dominantă a societății.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale criticate reglementează o situație de excepție, aceea în care o societate, la care o altă societate deține majoritatea drepturilor de vot sau exercită direct ori indirect o influență dominantă, dobândește acțiuni ale societății dominante. În acest caz legea instituie anumite interdicții pentru proprietarii acțiunilor astfel dobândite.

Din analiza textelor de lege criticate rezultă că acestea nu instituie nici o condiție sau un element care să determine aplicarea unui tratament juridic diferit pentru proprietarii de acțiuni aflați în aceeași situație juridică, respectiv în ipoteza reglementată de normele a căror neconstituționalitate a fost invocată.

De asemenea, dispozițiile legale atacate sunt în deplin acord cu prevederile tezei a doua a alin. (1) al art. 44 din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textele legale criticate nu încalcă principiul garantării și ocrotirii în mod egal a proprietății private, indiferent de proprietari. Dimpotrivă, acestea sunt în deplin acord cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

De asemenea, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că, în cazul în care se invocă dreptul de proprietate al cărui titular este o persoană juridică, normele constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2) trebuie examinate prin coroborare cu cele ale art. 135 din Legea fundamentală, referitoare la obligațiile statului în ceea ce privește economia națională -

Decizia nr. 431/2004 . Prin urmare, dispozițiile de lege criticate reprezintă tocmai expresia prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției, întrucât prin stabilirea anumitor limite ale dreptului de proprietate al unei societăți, în care altă societate deține majoritatea drepturilor de vot sau exercită direct ori indirect o influență dominantă, sunt respectate exigențele principiului economiei de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență, precum și obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat puntele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. IX pct. 36 și 39 din cartea II titlul II al Legii nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu următorul conținut:

"CARTEA II Modificarea unor reglementări în scopul prevenirii și combaterii corupției [...]