Legea nr. 39/1996

Articol unic

Se ratifica Acordul dintre România și Republica Bolivia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 9 octombrie 1995.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 februarie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI

ION SOLCANU

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 13 mai 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ADRIAN NASTASE

Articolul 1

Definiții

În sensul acestui acord:

1. Termenul investiție se referă la toate categoriile de active sau drepturi în legătură cu o investiție, cu condiția ca aceasta să fie efectuată în conformitate cu legile și reglementările în vigoare ale părții contractante pe al carei teritoriu s-a realizat investiția și va cuprinde, în special:

a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și alte drepturi reale;

b) acțiuni, părți sociale și orice alt fel de participare la societăți pe teritoriul oricăreia dintre părțile contractante;

c) reinvestirea beneficiilor;

d) drepturi de creanta sau orice alta prestație care are valoare economică, împrumuturile fiind incluse numai dacă sunt direct legate de o investiție specifică;

e) drepturi de proprietate intelectuală, incluzind drepturi de autor și drepturi de proprietate industriala;

f) concesiuni autorizate prin lege, incluzind concesiuni pentru prospectare, explorare, extracție, exploatare și industrializare a resurselor naturale.

Orice modificare a formei juridice în care au fost investite sau reinvestite activele și capitalurile nu va afecta caracterul lor de investiții în conformitate cu prezentul acord.

2. Termenul investitor desemnează, pentru fiecare parte contractantă, următorii subiecti care efectuează investiții pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu prezentul acord:

a) persoanele fizice care, în conformitate cu legislația unei părți contractante, sunt considerate cetățenii săi, în ceea ce privește România, și naționalii săi, în ceea ce privește Republica Bolivia;

b) persoanele juridice constituite conform legislației unei părți contractante, care își au sediul, precum și activitățile economice principale pe teritoriul acelei părți contractante;

c) persoanele juridice constituite în conformitate cu legislația oricărei tari, care sunt controlate în majoritate de către investitorii menționați la lit. a) și b) ale acestui paragraf.

3. Termenul venituri desemnează toate sumele produse de o investiție, și anume: profituri, dividende, dobinzi, redevențe și altele similare.

4. Termenul teritoriu desemnează:

- în ceea ce privește România, teritoriul României, inclusiv marea teritorială și zona economică exclusiva asupra cărora România exercita,în conformitate cu legislația interna și dreptul internațional, suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicție;

- în ceea ce privește Republica Bolivia, întregul spațiu supus suveranității și jurisdicției Republicii Bolivia, în conformitate cu legislația sa interna și cu dreptul internațional.

Articolul 2

Promovarea și protejarea investițiilor

1. Fiecare parte contractantă va promova și va crea pe teritoriul sau condiții favorabile pentru investițiile investitorilor celeilalte părți contractante și va autoriza astfel de investiții, în conformitate cu legile și reglementările sale.

2. Fiecare parte contractantă va acorda, în conformitate cu legile și reglementările sale, protecția și garanțiile prevăzute în prezentul acord pentru investițiile efectuate, pe teritoriul sau, de către investitorii celeilalte părți contractante.

3. Fiecare parte contractantă, în conformitate cu legile și reglementările sale, va permite investitorilor celeilalte părți contractante sa angajeze personal de conducere și tehnic specializat, la alegerea lor și indiferent de cetățenie, în ceea ce privește România, și de naționalitate, în ceea ce privește Republica Bolivia.

De asemenea, părțile contractante, în conformitate cu prevederile legislației lor, vor permite investitorilor celeilalte părți contractante intrarea și rămînerea pe teritoriul lor, în vederea efectuării și administrării investiției acestora.

4. Fiecare parte contractantă va garanta investitorilor celeilalte părți contractante accesul liber la tribunale, instanțe judecătorești, agenții administrative și alte organisme care exercită autoritate jurisdicțională.

5. Fiecare parte contractantă va publică și va difuza legile și reglementările referitoare la investițiile investitorilor celeilalte părți contractante.

Articolul 3

Tratamentul investițiilor

1. Fiecare parte contractantă va trebui sa garanteze un tratament just și echitabil, pe teritoriul sau, investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante și va asigura ca exercitarea drepturilor recunoscute prin prezentul acord sa nu fie incalcate.

2. Fiecare parte contractantă va acorda investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante, efectuate pe teritoriul sau, un tratament nu mai puțin favorabil decît cel acordat investițiilor propriilor investitori sau investitorilor unui stat terț, dacă acest din urma tratament este mai favorabil.

3. În cazul în care o parte contractantă a acordat avantaje speciale investitorilor oricăror state terțe, în virtutea unui acord privind crearea unei zone de comerț liber, uniuni vamale, piețe comune, uniuni economice sau oricărei alte forme de organizare economică regionala, ori în virtutea unui acord referitor, în totalitate sau în principal, la probleme fiscale, acea parte contractantă nu va fi obligată sa acorde avantajele menționate investitorilor celeilalte părți contractante.

Articolul 4

Expropriere și despăgubire

1. Nici una dintre părțile contractante nu va adopta măsuri care să priveze, direct sau indirect, pe un investitor al celeilalte părți contractante de investiția sa, decît dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) măsurile sunt adoptate pentru cauza de utilitate publică sau interes național și în conformitate cu legea;

b) măsurile nu sunt discriminatorii;

c) măsurile sunt însoțite de prevederi privind plata fără întârziere a unei despăgubiri adecvate și efective.

2. Despăgubirea se va baza pe valoarea de piața a investițiilor afectate, la o dată imediat anterioară celei la care măsura devine cunoscută public. În situația în care este dificila determinarea acestei valori, despăgubirea va putea fi stabilită, în conformitate cu principiile de evaluare general recunoscute ca fiind echitabile, ținând seama de mărimea capitalului investit, de devalorizarea acestuia, de capitalul repatriat până la acea data, de valoarea de înlocuire și de alți factori relevanti. Ca urmare a oricărei intirzieri în plata despăgubirii se vor adauga dobinzi, la o rata comercială stabilită pe baza valorii de piața, începând de la data exproprierii sau pierderii, până la data plății.

Cuantumul despăgubirii, inclusiv dobinzile, dacă este cazul, vor fi plătite investitorului în valută liber convertibilă.

3. În ceea ce privește legalitatea naționalizarii, exproprierii sau oricărei alte măsuri care are ca efect echivalent, și referitor la cuantumul despăgubirii, investitorul afectat va putea reclama aceasta instanțelor în procedura judiciară și o va supune ordinii legale în vigoare a părții contractante care adopta măsura exproprierii sau face ca despăgubirea sa devină efectivă.

4. Investitorii oricărei părți contractante, ale căror investiții de pe teritoriul celeilalte părți contractante suferă pierderi datorate unui război sau oricărui alt conflict armat, unei stări de necesitate naționala, tulburarilor civile sau altor evenimente similare de pe teritoriul celeilalte părți contractante, vor trebui sa primească de la aceasta din urma, cu titlu de reparatie, indemnizație, despăgubire sau alt aranjament, un tratament nu mai puțin favorabil decît cel acordat de către aceasta parte contractantă investitorilor proprii sau ai oricărui stat terț.

Plățile care ar putea rezultă cu acest titlu vor fi efectuate în valută liber convertibilă.

Articolul 5

Transferul liber

1. Fiecare parte contractantă va autoriza, fără întârziere, investitorilor celeilalte părți contractante, transferul fondurilor rezultate din investiții, în valută liber convertibilă, în special al:

a) dobinzilor, dividendelor, profiturilor și altor beneficii, după plata impozitelor stabilite de legile și reglementările părților contractante;

b) rambursarii creditelor externe în legătură cu o investiție;

c) sumelor obținute din vânzarea totală sau parțială ori din lichidarea unei investiții;

d) plăților rezultate din reglementarea unui diferend și despăgubirilor, în conformitate cu art. IV.

2. Transferurile se efectuează la cursul de schimb aplicabil pe piața la data transferului, în conformitate cu legile și reglementările părții contractante care a admis investiția.

Articolul 6

Subrogarea

1. Dacă o parte contractantă sau un organism autorizat de aceasta a încheiat un contract de asigurare sau a acordat orice alta garanție financiară împotriva riscurilor necomerciale, în legătură cu o investiție a unuia dintre investitorii săi pe teritoriul celeilalte părți contractante, aceasta din urma va recunoaște dreptul primei părți contractante de a se subroga în drepturile investitorului, dacă a efectuat o plata în virtutea celor stabilite prin contractul sau garanția menționată.

2. Dacă o parte contractantă a plătit investitorului sau și în virtutea acestei plati și-a asumat drepturile și obligațiile acestuia, investitorul respectiv nu va putea reclama celeilalte părți contractante aceste drepturi și obligații, fără autorizarea expresă a primei părți contractante și ori de cîte ori aceste drepturi și obligații sunt efective și legal recunoscute de cealaltă parte contractantă.

Articolul 7

Consultări

Părțile contractante se vor consulta cu privire la orice problema în legătură cu aplicarea sau interpretarea acestui acord.

Articolul 8

Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante

1. Diferendele survenite între părțile contractante, referitoare la interpretarea și la aplicarea prezentului acord, vor fi soluționate, pe cît posibil, prin negocieri directe.

2. În cazul în care ambele părți contractante nu au putut ajunge la o înțelegere în termen de 6 luni începând de la data notificării diferendului, acesta va fi supus, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, unui tribunal arbitral.

Acest tribunal va fi alcătuit din trei membri, fiecare parte contractantă trebuind sa desemneze un arbitru în termen de doua luni de la primirea cererii de arbitraj, iar acești doi arbitri vor trebui sa desemneze un președinte, care va fi național al unui stat terț, într-un termen de doua luni de la numirea lor.

3. Dacă una dintre părțile contractante nu și-a desemnat arbitrul și nu a dat curs solicitării celeilalte părți contractante de a face numirea într-un termen de doua luni de la data notificării cererii de arbitraj, arbitrul va fi desemnat, la cererea acelei părți contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

4. Dacă cei doi arbitri nu pot ajunge la un acord cu privire la alegerea președintelui, în termen de doua luni de la desemnarea lor, acesta va fi desemnat, la cererea oricăreia dintre părțile contractante, de către președintele Curții Internaționale de Justiție.

5. Dacă, în cazurile menționate la paragrafele 3 și 4 ale acestui articol, președintele Curții Internaționale de Justiție este împiedicat sa îndeplinească aceasta funcție sau dacă este național al uneia dintre părțile contractante, desemnarea va trebui facuta de către vicepreședinte și dacă acesta din urma este împiedicat sa o facă sau dacă este național al uneia dintre părțile contractante, următorul membru al Curții Internaționale de Justiție ca funcție și care nu este național al uneia dintre părțile contractante va trebui să facă numirea.

6. Președintele tribunalului arbitral va trebui să fie național al unui stat terț cu care ambele părți contractante întrețin relații diplomatice.

7. Tribunalul arbitral va trebui să-și adopte hotărârea cu majoritate de voturi. Referitor la toate celelalte aspecte, procedura tribunalului arbitral va fi stabilită de către acesta.

8. Hotărârea arbitrală va fi definitivă, irevocabilă și obligatorie pentru părțile contractante.

9. Fiecare parte contractantă va trebui sa suporte cheltuielile membrului desemnat de ea, precum și cheltuielile reprezentării sale în procedura de arbitraj; cheltuielile președintelui și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de către cele doua părți contractante.

Articolul 9

Reglementarea diferendelor dintre o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante

1. Diferendele care survin în contextul acestui acord între una dintre părțile contractante și un investitor al celeilalte părți contractante, care a efectuat investiții pe teritoriul celei dintii, vor fi soluționate, pe cît posibil, pe cale amiabila.

2. Dacă prin aceste consultări nu se ajunge la o soluție într-un termen de 6 luni de la data solicitării de reglementare, investitorul va putea supune diferendul:

a) instanței judecătorești competente a părții contractante pe al carei teritoriu s-a efectuat investiția; sau

b) arbitrajul internațional al Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (C.I.R.D.I.), creat prin Convenția cu privire la reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, semnată la Washington la 18 martie 1965; sau

c) unui tribunal arbitral "ad-hoc", constituit în conformitate cu regulile de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL).

3. Dacă investitorul a supus diferendul instanței judecătorești competente a părții contractante pe al carei teritoriu s-a efectuat investiția sau tribunalului arbitral, alegerea uneia dintre proceduri va fi definitivă.

4. Prin efectul acestui articol, orice persoană juridică, care s-a constituit în conformitate cu legile și reglementările uneia dintre părțile contractante și ale carei acțiuni, anterior apariției diferendului, sunt deținute, în majoritate, de către investitorii celeilalte părți contractante, va fi tratata ca o persoană juridică a celeilalte părți contractante.

5. Hotărârea arbitrală va fi definitivă, irevocabilă și obligatorie pentru ambele părți contractante. Fiecare parte contractantă o va executa în conformitate cu legile și reglementările sale.

6. Părțile contractante nu vor putea sa trateze, pe canale diplomatice, problemele referitoare la diferendele supuse procedurilor judiciare sau arbitrajului internațional, în conformitate cu prevederile acestui articol, până la încheierea procedurilor respective, cu excepția situației în care cealaltă parte la diferend nu a dus la îndeplinire hotărârea judecătorească sau decizia tribunalului arbitral, în termenele stabilite în hotărârea sau decizia respectiva.

Articolul 10

Domeniul de aplicare

Prezentul acord se va aplica investițiilor efectuate înainte și după intrarea în vigoare a acordului de către investitorii unei părți contractante, în conformitate cu prevederile legale ale celeilalte părți contractante, pe teritoriul acesteia din urma.

Totuși el nu se va aplica diferendelor sau controverselor care au survenit anterior intrării sale în vigoare.

Articolul 11

Aplicarea altor norme legale

1. Dacă, în viitor, partea contractantă pe al carei teritoriu s-a efectuat o investiție de către un investitor al celeilalte părți contractante va promulga norme legale care vor acorda un tratament mai favorabil decît cel prevăzut prin prezentul acord pentru investițiile străine de pe teritoriul sau, aceste prevederi vor prevala asupra prezentului acord, în măsura în care sunt mai favorabile.

2. De asemenea, în cazul în care părțile contractante vor încheia între ele convenții care conțin norme legale mai favorabile pentru investițiile de pe teritoriul sau ale investitorilor celeilalte părți contractante, prevederile acelor convenții vor prevala asupra celor conținute în acest acord.

Articolul 12

Prevederi finale

1. Prezentul acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data la care părțile contractante și-au notificat reciproc îndeplinirea cerințelor legale necesare intrării în vigoare a acordului.

2. Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani și va fi prelungit automat pentru perioade egale, dacă una dintre părțile contractante nu îl va denunta printr-o notificare scrisă cu un an înainte de data expirării perioadei de valabilitate.

3. Prevederile art. I-XI ale acestui acord vor rămâne în vigoare pentru o perioadă ulterioară de 10 ani, începând cu data expirării sale, pentru investițiile realizate anterior acestei date.

Drept pentru care, subsemnații, pe deplin autorizați de către guvernele respective, au semnat acest acord.

Încheiat la București la 9 octombrie 1995, în doua exemplare, în limbile română, spaniola și engleza, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferențe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.

Pentru România,

Florin Georgescu,

ministru de stat, ministrul finanțelor

Pentru Republica Bolivia,

Antonio Aranibar Quiroga,

ministrul relațiilor externe și cultelor