Hotărârea nr. 10/1996

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Ioan Deleanu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Ioan Griga - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea contestațiilor formulate de un grup de 100 cetățeni împotriva înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcția de Președinte al României la alegerile președințiale care vor avea loc la data de 3 noiembrie 1996, precum și a cererii de recuzare a tuturor judecătorilor Curții Constituționale, formulată de domnul avocat Nicolae Stefanescu-Draganesti.

Contestațiile, împreună cu cererea de recuzare, au fost înregistrate la Biroul Electoral Central sub nr. 104 din 9 septembrie 1996, fiind depuse de domnul avocat Nicolae Stefanescu-Draganesti.

În temeiul

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69 din 15 iulie 1992

pentru alegerea Președintelui României, contestațiile, împreună cu cererea de recuzare, au fost înregistrate la Curtea Constituțională la data de 9 septembrie 1996 și formează obiectul Dosarului nr. 117D/1996.

Curtea Constituțională a decis soluționarea contestațiilor fără citarea părților, având în vedere cerința legală a rezolvarii contestațiilor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , art. 11 alin. (2) și alin. (3) și

art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la

art. 85 din Legea nr. 68/1992

și coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă. Pentru soluționarea cererii de recuzare s-au avut în vedere prevederile art. 31 alin. 1 din Codul de procedură civilă raportate la

art. 16 din Legea nr. 47/1992 .

Magistratul-asistent prezintă cererea de recuzare și obiectul contestațiilor. Prin cererea depusa la dosar, domnul avocat Nicolae Stefanescu-Draganesti recuza judecătorii Curții Constituționale, și anume pe domnii: Ioan Muraru, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu, Romul Petru Vonica și Victor Dan Zlatescu, întrucît, prin

Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , aceștia s-au pronunțat cu privire la candidatura domnului Ion Iliescu. Considera, de asemenea, ca "dispozițiile art. 24, art. 25 și art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă, precum și aceleași principii din Codul de procedură penală" vor fi "impartasite de toți judecătorii Curții Constituționale, care trebuie să ramina în afară luptelor politice, Curtea Constituțională raminind speranta existenței statului de drept".

În motivarea contestațiilor depuse de același avocat și formulate de domnul Andrei Ioan, doamna Anghel Ileana, domnii Angheloaie Ion, Beca Tascu, doamna Bontea Floarea, domnii Bontea Panait, Burlan Neculai, doamna Caniola Elena, domnii Cazacu Vasile, Ceaca Petrica, Chiselef Sorin, Cornea Paul George, Calin Marcel, Craciun Cristea, Craciun Ștefan, Cuculici Ion, Deatcu Alexandru, Doroftei Mihai, Draghici Mihai, Dumitrescu Petre, Dumitru Gheorghe, Filip Constantin, Fuior Mihai, doamna Gerea Laura, domnii Glodeanu Eugen Costin, Grama Emanoil, Grigorenco Catalin, Jurj Cristian, doamna Mardar Mihaela, domnul Marinescu Ciprian, doamnele Mitroi Ofelia, Milica Diana, domnii Margaritan Constantin, Moroiu Gheorghe, Moldoveanu Costel, Moise D. Constantin, doamnele Motaianu Teodora, Munteanu Iuliana, domnii Munteanu Pavel, Nedelcu Aurel, Nichifor Val, Orceag Ovidiu, Papa Victor, doamna Parfenie Georgeta, domnii Pavel Constantin, Petre Dumitru, Pintea I. Sorin, doamnele Piteiu Ortansa, Popovici Stefania, domnul Popa Constantin, doamna Popa Constanta, domnii Popa N. Gheorghe, Popa Gheorghe, doamnele Popa Magdalena, Popa Susana, Popescu M. Elena, domnul Popescu Emanuel, doamnele Popescu Emilia, Popescu Ionela, Predica Elena, domnul Rata Gheorghe, doamna Rata Ioana, domnii Radu Cornel, Rădeanu Ion Octavian, Reichardt Ioan, Reichardt Teodoru, Rizea Aurel, Riroi Ion, Rogojina Ioan, Roibulet Laurentiu, Rontea Costel, doamna Rontea Maria, domnul Rusen Șerban, doamnele Sandu Gabriela, Sandu Margareta, domnul Sandu Petre, doamna Sava Roxana, domnul Seidament Zechi, doamna Souslu Maria, domnii Souslu Nicolae, Sarghie Constantin, Stere Andrei, Stoica Vladimir, Stene Mileuta, doamna Schiopu Dorina, domnii Stefanescu Valeriu, Topalu Remulus, Tudor Constantin, Tudoran Ion, Tudoran Mircea, Tulbure Ilie, Tanase Eduard Mihai, Tapelea Nicolae, Tiganetea Silviu, Sulica Ion, Ursu Mihai, doamnele Ursu Vasilica, Vagnete Helga, domnii Vasile Vasile, Verbancu Tudor, contestații care au un conținut identic, înregistrate la Biroul Electoral Central sub același număr, se susține, în esenta, ca: potrivit

art. 10 din Legea nr. 69/1992 , domnul Ion Iliescu nu mai are dreptul sa candideze, deoarece a îndeplinit de mai multe ori funcția de Președinte al României; în decembrie 1989 a fost ales ca "emanat al Revoluției în funcția de conducător al României, exercitind toate atribuțiile unui șef de stat"; în februarie 1990 a fost ales ca Președinte al României de către Consiliul Provizoriu de Uniune Naționala; în mai 1990 a fost ales Președinte al României în urma alegerilor desfășurate în baza

Decretului-lege nr. 92/1990

pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României; în decembrie 1991 a fost confirmat în funcția de Președinte al României potrivit art. 121 din Constituție; în decembrie 1992 a fost confirmat pentru un nou mandat în funcția de Președinte al României, pentru a patra oara, și în noiembrie 1996 dorește sa participe din nou la alegeri.

Luând cuvintul, procurorul apreciază cererea de recuzare ca neîntemeiată și solicita respingerea ei. Cu privire la contestarea înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu, arata ca

Decretul-lege nr. 92/1990

este un act normativ cu caracter provizoriu și tranzitoriu și care nu se referă la noțiunea de mandat presedintial, ci la unele prerogative ale funcției de Președinte al României. Noțiunea de mandat presedintial apare pentru prima data în

Legea nr. 69/1992 , adoptată în temeiul Constituției din 1991. Rezultă ca singurul mandat presedintial, în înțeles constituțional, este cel îndeplinit ca urmare a alegerilor din septembrie 1992. În consecința, apreciază contestațiile ca neintemeiate și solicita respingerea lor.

CURTEA,

luând în dezbatere cererea de recuzare și contestațiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competența să le soluționeze pe baza art. 30 alin. 1 din Codul de procedură civilă coroborat cu

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , precum și în temeiul art. 144 lit. d) din Constituție, al

art. 27 din Legea nr. 47/1992

și al

art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .

În raport cu prevederile Constituției, ale

Legii nr. 69/1992 , precum și, în ce privește cererea de recuzare, cu dispozițiile Codului de procedura civilă și ale

Legii nr. 47/1992

și vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:

Printr-o cerere distinctă, avocatul Nicolae Stefanescu-Draganesti recuza pe toți judecătorii Curții Constituționale, întrucît, prin

Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , aceștia "s-au pronunțat cu privire la candidatura domnului Ion Iliescu".

O grava eroare s-a strecurat în cererea de recuzare, demonstrând superficialitatea cu care aceasta cerere a fost facuta, nominalizând judecătorii considerați recuzabili, care nici nu au participat la adoptarea

Hotărârii nr. 1 din 8 septembrie 1996 , respectiv domnii judecători Victor Dan Zlatescu și Romul Petru Vonica.

Cu opinia separată a unui judecător, în sensul că cererea de recuzare trebuie anulată, întrucît mandatarul care a formulat-o nu are procura specială, Curtea a decis sa examineze, în fond, aceasta cerere.

Potrivit

art. 16 din Legea nr. 47/1992 , procedura jurisdicțională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fața Curții Constituționale, iar compatibilitatea se hotărăște exclusiv de Curte. Prevederile art. 24-36 din Codul de procedură civilă cu privire la recuzarea judecătorilor sunt asadar aplicabile și judecătorilor Curții Constituționale, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fața acesteia.

Astfel cum precizează

art. 28 din Legea nr. 47/1992 , în legătură cu respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională adopta hotărâri în plen, cu votul majorității judecătorilor Curții. Recuzarea tuturor judecătorilor care alcătuiesc plenul Curții Constituționale nu este admisibilă, întrucît, într-o asemenea situație, potrivit art. 30 alin. 2 din Codul de procedură civilă, asupra cererii de recuzare ar urma sa hotărască "instanța la care se îndreaptă calea de atac respectiva". Or, cît privește hotărârile plenului Curții Constituționale, legea nu instituie nici o cale de atac, iar în sensul prevederilor constituționale și ale legii organice a Curții nu exista o instanța ierarhic superioară Curții Constituționale.

Cererea de recuzare nu este de altfel admisibilă nici în fond. Astfel, cum rezultă din cuprinsul acesteia, s-a considerat a fi recuzabili toți judecătorii Curții Constituționale, sub motivul ca ei s-au pronunțat anterior, prin

Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , cu privire la candidatura domnului Ion Iliescu. Potrivit art. 27 pct. 7 din Codul de procedură civilă, judecătorul poate fi recuzat "dacă și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judeca". Interpretarea riguroasă a prevederilor arătate conduce la concluzia ca judecătorul poate fi recuzat numai dacă într-o anumită pricina și-a spus părerea înainte de a se ajunge la deliberare în pricina care se judeca. Nu constituie deci, sub acest aspect, motiv de recuzare împrejurarea ca judecătorul sau judecătorii și-au consacrat părerea printr-o hotărâre pronunțată într-o alta cauza, cu același obiect, însă între alte părți.

Cît privește invocarea art. 24 din Codul de procedură civilă, care consacra incompatibilitatea judecătorilor, este de observat ca acest text nu se aplică în cauza de fața, deoarece judecătorii Curții Constituționale nu se găsesc în nici una dintre situațiile prevăzute de text, care, astfel cum constant s-a decis în doctrina și jurisprudenta, sunt de stricta interpretare.

În sfârșit, este total eronată și invocarea art. 47 din Codul de procedură penală, deoarece, astfel cum s-a arătat,

art. 16 din Legea nr. 47/1992

pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede că dispozițiile sale se completează, în măsura în care sunt compatibile, numai cu regulile procedurii civile.

Examinînd conținutul contestațiilor, Curtea constata ca el este absolut identic cu cel al altor contestații soluționate de Curte, depuse la Biroul Electoral Central tot de domnul Nicolae Stefanescu-Draganesti, în zilele de 5 septembrie 1996 și, respectiv, 7 septembrie 1996, ele prezentindu-se totdeauna sub forma unor acte xeroxate în care diferă numai numele, prenumele și adresa autorului contestației. În aceste contestații-tip, se repeta invariabil aceeași eroare prin indicarea fără nici un temei a art. 121 din Constituție care se referă la Consiliul județean. Aceasta demonstreaza maniera absolut formala de sesizare a Curții Constituționale.

În legătură cu motivul contestațiilor, Curtea Constituțională s-a pronunțat, prin

hotărârile nr. 1 din 8 septembrie 1996 , nr. 4 din 9 septembrie 1996 și nr. 5 din 10 septembrie 1996, neexistand temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate.

Inevitabil, deci, considerentele acestei hotărâri nu pot fi altele decît cele din hotărârile anterioare cu privire la examinarea aceluiași motiv de contestare.

În consecința, contestațiile ce fac obiectul judecații de fața urmează a fi respinse.

Pentru considerentele arătate și vazind dispozițiile art. 144 lit. d) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a), ale art. 16, ale

art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , precum și cele ale art. 2 alin. (2) și

art. 11 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , precum și prevederile Codului de procedura civilă, cu unanimitate de voturi,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de recuzare a judecătorilor Curții Constituționale, formulată de domnul avocat Nicolae Stefanescu-Draganesti.

Respinge ca neintemeiate contestațiile privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcția de Președinte al României, formulate de domnul Andrei Ioan, doamna Anghel Ileana, domnii Angheloaie Ion, Beca Tascu, doamna Bontea Floarea, domnii Bontea Panait, Burlan Neculai, doamna Caniola Elena, domnii Cazacu Vasile, Ceaca Petrica, Chiselef Sorin, Cornea Paul George, Calin Marcel, Craciun Cristea, Craciun Ștefan, Cuculici Ion, Deatcu Alexandru, Doroftei Mihai, Draghici Mihai, Dumitrescu Petre, Dumitru Gheorghe, Filip Constantin, Fuior Mihai, doamna Gerea Laura, domnii Glodeanu Eugen Costin, Grama Emanoil, Grigorenco Catalin, Jurj Cristian, doamna Mardar Mihaela, domnul Marinescu Ciprian, doamnele Mitroi Ofelia, Milica Diana, domnii Margaritan Constantin, Moroiu Gheorghe, Moldoveanu Costel, Moise D. Constantin, doamnele Motaianu Teodora, Munteanu Iuliana, domnii Munteanu Pavel, Nedelcu Aurel, Nichifor Val, Orceag Ovidiu, Papa Victor, doamna Parfenie Georgeta, domnii Pavel Constantin, Petre Dumitru, Pintea I. Sorin, doamnele Piteiu Ortansa, Popovici Stefania, domnul Popa Constantin, doamna Popa Constanta, domnii Popa N. Gheorghe, Popa Gheorghe, doamnele Popa Magdalena, Popa Susana, Popescu M. Elena, domnul Popescu Emanuel, doamnele Popescu Emilia, Popescu Ionela, Predica Elena, domnul Rata Gheorghe, doamna Rata Ioana, domnii Radu Cornel, Rădeanu Ion Octavian, Reichardt Ioan, Reichardt Teodoru, Rizea Aurel, Riroi Ion, Rogojina Ioan, Roibulet Laurentiu, Rontea Costel, doamna Rontea Maria, domnul Rusen Șerban, doamnele Sandu Gabriela, Sandu Margareta, domnul Sandu Petre, doamna Sava Roxana, domnul Seidament Zechi, doamna Souslu Maria, domnii Souslu Nicolae, Sarghie Constantin, Stere Andrei, Stoica Vladimir, Stene Mileuta, doamna Schiopu Dorina, domnii Stefanescu Valeriu, Topalu Remulus, Tudor Constantin, Tudoran Ion, Tudoran Mircea, Tulbure Ilie, Tanase Eduard Mihai, Tapelea Nicolae, Tiganetea Silviu, Sulica Ion, Ursu Mihai, doamnele Ursu Vasilica, Vagnete Helga, domnii Vasile Vasile, Verbancu Tudor, în Dosarul nr. 177D/1996.

Hotărârea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.