Convenție · Consiliul de Stat

Convenția din 12 noiembrie 1965

CONVENȚIA INTERNAȚIONALĂ A TELECOMUNICAȚIILOR din 12 noiembrie 1965

prezumat în vigoare

Data actului
12 noiembrie 1965
Emitent
Consiliul de Stat
Publicat în
Buletinul Oficial nr. 91 din 22 august 1969
Structură
52 de articole · 78.153 caractere
Sursă
legislatie.just.ro
────────────────
2 Țările și grupurile de teritorii care devin părți la prezenta convenție constituie Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor.

*) Traducere

1 Recunoscând întru totul fiecărei tari dreptul suveran de a reglementa telecomunicatiile proprii, plenipotențiarii guvernelor contractante, în scopul de a facilita relațiile și cooperarea dintre popoare prin buna funcționare a telecomunicatiilor, au încheiat de comun acord prezenta conventi

Capitolul 1 Componenta, obiectul și structura uniunii

Articolul 1

Componenta uniunii

1. Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor cuprinde membri și membri asociați.

2. Este membru al uniunii:

a) orice țara sau grup de teritorii enumerate în anexa nr. 1, după semnarea și ratificarea convenției sau după aderarea la acest act, de către țara sau grupul de teritorii sau în numele sau;

b) orice țara neenumerata în anexa nr. 1, care devine membra Organizației Națiunilor Unite și adera la prezenta convenție, conform dispozițiilor articolului 19;

c) orice țara suverana neenumerata în anexa nr. 1 și care nu e membra a Organizației Națiunilor Unite, care adera la convenție conform dispozițiilor articolului 19, după ce cererea sa de admitere în calitate de membra a uniunii a fost acceptată de către două treimi din membrii uniunii.

3 Este membru asociat al uniunii:

a) orice țara care nu e membra a uniunii în sensul prevederilor de la numerele 4-6, a carei cerere de admitere în uniune în calitate de membru asociat este acceptată de majoritatea membrilor uniunii și care adera la convenție conform dispozițiilor articolului 19,8.

b) orice teritoriu sau grup de teritorii, care nu are întreaga responsabilitate a relațiilor sale internaționale, în numele căruia un membru al uniunii a semnat și ratificat prezenta convenție sau a aderat conform dispozițiilor articolelor 19 sau 20, după ce cererea sa de admitere în calitate de membru asociat, prezentată de membrul uniunii responsabil, a fost aprobată de către majoritatea membrilor uniunii;

c) orice teritoriu sub tutela a cărui cerere de admitere în calitate de membru asociat a fost prezentată de către Organizația Națiunilor Unite și în numele căruia Organizația Națiunilor Unite a aderat la convenție conform dispozițiilor articolului 21.

4. Dacă un teritoriu, sau un grup de teritorii, făcînd parte dintr-un grup de teritorii membre ale uniunii, devine sau a devenit membru asociat al uniunii, conform dispozițiilor de la numărul 8, drepturile și obligațiile sale prevăzute de prezenta convenție sînt doar cele ale unui membru asociat.

5. În aplicarea dispozițiilor prevăzute la numerele 6, 7 și 8, dacă o cerere de admitere în calitate de membru asociat este prezentată în intervalul dintre doua conferințe de plenipotentiari, pe cale diplomatică și prin intermediul tarii, unde este fixat sediul uniunii, secretarul general consulta membrii uniunii; se va considera ca un membru s-a abtinut dacă el nu a răspuns în termen de patru luni socotit din ziua în care a fost consultat.

Articolul 2

(0)

Drepturile și obligațiile membrilor și membrilor asociați

(1)

Toți membrii au dreptul sa participe la conferințele uniunii și sînt eligibili în toate organismele sale.

(2)

Fiecare membru are dreptul la un vot la toate conferințele uniunii, la toate reuniunile comitetelor consultative internaționale la care participa și, dacă el face parte din consiliul de administrație, la toate sesiunile acestui consiliu.

(3)

Fiecare membru are de asemenea dreptul la un vot în orice consultatie efectuată prin corespondenta.

Membrii asociați au aceleași drepturi și obligații ca și membrii uniunii. Totuși ei nu au dreptul de vot la conferințe sau alte organisme ale uniunii, nici dreptul de a prezenta candidați la Comitetul internațional de înregistrare a frecventelor. Ei nu sînt eligibili în consiliul de administrație.

Articolul 3

Sediul uniunii

Sediul uniunii este fixat la Geneva.

Articolul 4

Obiectul uniunii

1. Uniunea are ca obiect:

a) sa mențină și sa extindă cooperarea internationala pentru îmbunătățirea și folosirea rațională a telecomunicatiilor de toate felurile;

b) sa favorizeze dezvoltarea mijloacelor tehnice și exploatarea lor cea mai eficienta, în vederea ridicării randamentului serviciilor de telecomunicații, sa sporeasca utilizarea lor și sa generalizeze cat mai mult folosirea lor de către public;

c) sa armonizeze eforturile națiunilor către aceste scopuri comune.

2. În acest scop și mai ales, uniunea:

a) efectuează atribuirea frecventelor din spectrul radioelectric și înregistrarea asignarilor de frecventa, de maniera sa evite perturbatiile dăunătoare între stațiile de radiocomunicatii ale diferitelor tari;

b) coordonează eforturile în vederea eliminării perturbatiilor dăunătoare între stațiile de radiocomunicatii ale diferitelor tari și în vederea îmbunătățirii folosirii spectrului de frecvente;

c) favorizează colaborarea între membri și membri asociați în vederea stabilirii de tarife la nivelurile cele mai mici posibile, compatibile cu un serviciu de buna calitate și o gestiune financiară sanatoasa și independenta a telecomunicatiilor;

d) încurajează crearea, dezvoltarea și perfecționarea instalațiilor și rețelelor de telecomunicații în țările noi sau în curs de dezvoltare, prin toate mijloacele la dispoziția sa, în special prin participarea sa la programele corespunzătoare ale Organizației Națiunilor Unite;

e) provoacă adoptarea măsurilor ce permit asigurarea securității vieții umane prin cooperarea serviciilor de telecomunicații;

f) procedează la efectuarea de studii, încheie reglementări, adopta rezoluții, formulează recomandări și deziderate, culege și publică informații privind telecomunicatiile, în beneficiul tuturor membrilor și membrilor asociați.

Articolul 5

Structura uniunii

Organizarea uniunii se bazează pe:

Conferința plenipotentiarilor, organul suprem al uniunii;

2. Conferințele administrative;

3. Consiliul de administrație;

4. Organismele permanente desemnate mai jos:

a) Secretariatul general;

b) Comitetul internațional de înregistrare a frecventelor (I.F.R.B.);

c) Comitetul consultativ internațional al radiocomunicatiilor (C.C.I.R.);

d) Comitetul Consultativ internațional telegrafic și telefonic (C.C.I.T.T.).

Articolul 6

(0)

Conferința plenipotentiarilor

1. Conferința plenipotentiarilor, organul suprem al uniunii, este format din delegați reprezentând membri și membrii asociați.

2. Conferința plenipotentiarilor:

a) stabilește principiile generale ce trebuie urmate de uniune pentru a atinge obiectivele enunțate la articolul 4 din prezenta convenție;

b) examinează raportul consiliului de administrație asupra activității sale și a uniunii de la ultima conferința a plenipotentiarilor;

c) stabilește bazele bugetului uniunii, precum și plafonul cheltuielilor sale pentru perioada în curs pînă la viitoarea conferința a plenipotentiarilor;

d) fixează salariile de baza, treptele de salarii și regimul de indemnizații și pensii pentru toți funcționarii uniunii;

e) Aproba definitiv conturile uniunii;

f) alege membrii uniunii chemați sa constituie consiliul de administrație;

g) alege secretarul general și vicesecretarul general și fixează data la care ei își preiau funcțiile;

h) revizuieste convenția dacă considera necesar;

i) încheie sau revizuieste, dacă este cazul, acordurile între uniune și alte organizații internaționale, examinează orice acord provizoriu încheiat de consiliul de administrație, în numele uniunii, cu aceste organizații și îi da urmarea pe care o considera convenabila;

j) tratează toate celelalte chestiuni de telecomunicații pe care le considera necesare.

3. Conferința plenipotentiarilor se reuneste în mod normal în locul și la data fixate de conferința plenipotentiarilor precedenta.

(1)

Data și locul viitoarei conferințe a plenipotentiarilor sau numai una dintre acestea, pot fi schimbate:

a) la cererea a cel puțin o pătrime din numărul membrilor și membrilor asociați ai uniunii, adresată individual secretarului general, sau

b) la propunerea consiliului de administrație.

(2)

În ambele cazuri, o noua data și un nou loc sau numai una dintre acestea, se fixează cu acordul majorității membrilor uniunii.

Articolul 7

(0)

Conferințele administrative

1. Conferințele administrative ale uniunii cuprind:

a) conferințele administrative mondiale;

b) conferințele administrative regionale.

2. Conferințele administrative sînt convocate normal pentru a trata probleme speciale de telecomunicații. Numai problemele înscrise pe ordinea de zi a acestor conferințe pot fi dezbătute. Deciziile acestor conferințe trebuie să fie, în toate cazurile, conforme cu dispozițiile convenției.

(1)

Ordinea de zi a unei conferințe administrative mondiale poate să comporte:

a) revizuirea parțială a regulamentelor administrative enumerate la numărul 203;

b) în mod execeptional, revizuirea completa a unuia sau a mai multora dintre aceste regulamente;

c) orice alta problema cu caracter mondial, de competența conferintei.

(2)

Ordinea de zi a unei conferințe administrative regionale nu poate să se refere decât la problemele de telecomunicații speciale cu caracter regional, inclusiv directivele destinate Comitetului internațional de înregistrare a frecventelor în ceea ce privește activitățile sale care interesează regiunea respectiva, cu condiția ca aceste directive sa nu fie contrare intereselor altor regiuni. De altfel, deciziile unei astfel de conferințe trebuie să fie în toate cazurile conforme cu dispozițiile regulamentelor administrative.

4. (1) Ordinea de zi a unei conferințe administrative se fixează de către consiliul de administrație cu acordul majorității membrilor uniunii dacă este vorba de o conferința administrativă mondială, sau de majoritatea membrilor uniunii considerate dacă este cazul unei conferințe administrative regionale, sub rezerva dispozițiilor de la numărul 76.

(2) Dacă este cazul, aceasta ordine de zi va cuprinde orice problema a carei includere a fost decisa de către o conferința a plenipotentiarilor.

(3)

Ordinea de zi a unei conferințe administrative mondiale privind radiocomunicatiile poate să cuprindă, de asemenea:

a) alegerea membrilor în Comitetul internațional de înregistrare a frecventelor, prin aplicarea dispozițiilor de la numerele 172-174;

b) directivele ce urmează să fie date acestui comitet privind activitățile sale și examinarea acestora;

5. (1) Conferința administrativă mondială se convoacă:

a) prin decizia unei conferințe a plenipotentiarilor, care poate să fixeze data și locul reuniunii;

b) la recomandarea unei conferințe administrative mondiale precedente;

c) la cererea a cel puțin un sfert din numărul membrilor și membrilor asociați ai uniunii, adresată în mod individual secretarului general;

d) la propunerea consiliului de administrație.

(2) În cazurile vizate la numerele 61, 62, 63 și eventual 60, data și locul conferintei sînt fixate de consiliul de administrație cu acordul majorității membrilor uniunii sub rezerva dispozițiilor de la numărul 76.

6. (1) O conferința administrativă regionala se convoacă:

a) prin decizia unei conferințe a plenipotentiarilor;

b) la recomandarea unei conferințe administrative mondiale sau regionale precedente;

c) la cererea a cel puțin un sfert din numărul membrilor sau membrilor asociați ai uniunii aparținînd regiunii interesate, adresată individual secretarului general;

d) la propunerea consiliului de administrație.

(2) În cazurile vizate la numerele 66, 67, 68 și eventual 65, data și locul conferintei sînt fixate de consiliul de administrație cu acordul majorității membrilor uniunii aparținînd regiunii considerate, sub rezerva dispozițiilor de la numărul 76.

7. (1) Ordinea de zi, locul și data unei conferințe administrative pot fi schimbate:

a) la cererea a cel puțin un sfert din numărul membrilor și membrilor asociați ai uniunii în cazul unei conferințe administrative mondiale, sau un sfert din numărul membrilor și membrilor asociați ai uniunii aparținînd regiunii considerate, în cazul unei conferințe administrative regionale. Cererile sînt adresate în mod individual secretarului general, care sesizează consiliul de administrație în vederea aprobării;

b) la propunerea consiliului de administrație.

(2) În cazurile vizate la numerele 70 și 71, modificările propuse nu sînt adoptate în mod definitiv decât cu acordul majorității membrilor uniunii în cazul unei conferințe administrative mondiale, sau majorității membrilor uniunii aparținînd regiunii considerate, în cazul unei conferințe administrative regionale, sub rezerva dispozițiilor de la numărul 76.

8. (1) Consiliul de administrație poate să considere util ca sesiunea principala a unei conferințe administrative să fie precedată de o reuniune pregătitoare însărcinată sa stabilească propuneri privind bazele tehnice ale lucrărilor conferintei.

(2) Convocarea acestei reuniuni pregătitoare și ordinea sa de zi trebuie să fie aprobate de către majoritatea membrilor uniunii în cazul unei conferințe administrative mondiale, sau de către majoritatea membrilor uniunii aparținînd regiunii interesate, în cazul unei conferințe administrative regionale, sub rezerva dispozițiilor de la numărul 76.

(3) Dacă reuniunea pregătitoare a unei conferințe administrative nu a hotărât altfel, textele pe care ea le-a aprobat în final sînt cuprinse într-un raport care este aprobat de către aceasta reuniune și semnat de către președintele acesteia.

9. La consultarile vizate la numerele 56, 64, 69, 72 și 74, membrii uniunii care nu au răspuns în termenul fixat de consiliul de administrație sînt considerați că nu au participat la aceste consultări și, în consecința, nu sînt luati în considerare la calculul majorității. Dacă numărul raspunsurilor nu depășește jumătate din numărul membrilor uniunii consultați, se procedează la o noua consultare.

Articolul 8

Regulamentul interior al conferințelor și adunărilor

Pentru organizarea lucrărilor și conducerea dezbaterilor, conferințele și adunările aplica regulamentul interior cuprins în regulamentul general anexat la convenție. Totuși, fiecare conferința sau adunare poate adopta reguli pe care le considera indispensabile pentru completarea celor prevăzute în capitolul 9 al regulamentului general, cu condiția ca aceste reguli suplimentare să fie compatibile cu dispozițiile confentiei și ale regulamentului general.

Articolul 9

Consiliul de administrație

A. Organizare și funcționare

1. (1) Consiliul de administrație este compus din douăzeci și noua de membri ai uniunii aleși de către conferința plenipotentiarilor, ținându-se seama de necesitatea unei reprezentari echitabile a tuturor regiunilor lumii. Membrii uniunii aleși în consiliu își îndeplinesc mandatul lor pînă la data la care conferința plenipotentiarilor procedează la alegerea unui nou consiliu. Ei pot fi realeși.

(2) Dacă între doua conferințe ale plenipotentiarilor apare un loc vacant în cadrul consiliului, locul revine de drept membrului uniunii care a obținut la ultimul scrutin cel mai mare număr de voturi, aparținînd aceleiași regiuni și a cărui candidatura nu a fost reținută.

(3) Se considera loc vacant în consiliu:

a) cînd un membru al consiliului nu a fost reprezentat la doua sesiuni anuale consecutive ale consiliului;

b) cînd o țara membra a uniunii renunța la funcțiile sale de membru al consiliului.

2. Fiecare dintre membrii consiliului de administrație numește pentru participarea la consiliu o persoană care, în măsura posibilităților, este un funcționar al administrației sale de telecomunicații sau care este direct responsabil față de aceasta administrație sau în numele sau; aceasta persoana trebuie să fie calificată pe baza experienței sale în serviciile de telecomunicații.

3) Fiecare membru al consiliului dispune de un vot.

4. Consiliul de administrație își stabilește propriul sau regulament interior.

5. Consiliul de administrație își alege președintele și vicepreședintele la începutul fiecărei sesiuni anuale. Aceștia rămîn în funcție pînă la începerea următoarei sesiuni anuale și pot fi realeși. Vicepreședintele înlocuiește pe președinte în cazul absentei acestuia.

6. (1) Consiliul de administrație se reuneste în sesiune anuală la sediul uniunii.

(2) În cursul acestei sesiuni el poate hotărî în mod excepțional ținerea unei sesiuni suplimentare.

(3) În intervalul dintre sesiunile ordinare, la cererea majorității membrilor săi, consiliul poate fi convocat în principiu la sediul uniunii, de către președintele acestuia.

7. Secretarul general și vicesecretarul Comitetului internațional de inregistrarae a frecventelor și directorii comitetelor consultative internaționale participa, de drept, la deliberările consiliului de administrație, însă fără a lua parte la vot. Totuși, consiliul poate tine ședințe rezervate doar membrilor săi.

8. Secretarul general al uniunii îndeplinește și funcțiile de secretar al consiliului de administrație.

9. (1) În intervalul dintre conferințele plenipotentiarilor, consiliul de administrație acționează în calitate de mandatar al conferintei plenipotentiarilor în limitele puterilor delegate de către aceasta.

(2) Consiliul acționează numai cînd este în sesiune oficială.

10. Reprezentantul fiecăruia dintre membrii consiliului de administrație are dreptul sa asiste în calitalte de observator la toate adunările organelor permanente ale uniunii, specificate la numerele 30, 31 și 32;

11. Numai cheltuielile de deplasare și de subzistenta angajate de reprezentantul fiecărui membru al consiliului de administrație pentru a-și exercită funcțiile sale la sesiunile consiliului sînt în sarcina uniunii.

B. Atribuții

12. (1) Consiliul de administrație este însărcinat sa ia toate măsurile pentru a facilita executarea, de către membri și membri asociați, a dispozițiilor convenției, regulamentelor, hotărârilor conferintei plenipotentiarilor și, dacă este cazul, a hotărârilor celorlalte conferințe și adunări ale uniunii.

(2) El asigura o coordonare eficace a activităților uniunii.

13. În particular, consiliul de administrație:

a) îndeplinește toate sarcinile care îi sînt atribuite de către conferința plenipotentiarilor;

b) este însărcinat ca, în intervalul dintre conferințele plenipotentiarilor, să asigure coordonarea cu toate organizațiile internaționale vizate la articolele 29 și 30. În acest scop, el încheie în numele uniunii acorduri provizorii cu organizațiile internaționale prevăzute la articolul 30 și cu Organizația Națiunilor Unite, prin aplicarea acordului dintre Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Internationala de Telecomunicații; aceste acorduri provizorii trebuie să fie supuse următoarei conferințe a plenipotentiarilor, conform dispozițiilor de la numărul 42;

c) stabilește efectivul și ierarhia personalului secretariatului general și ale secretariatelor specializate ale organelor permanente ale uniunii, ținînd cont de directivele generale date de conferința plenipotentiarilor;

d) stabilește toate regulamentele pe care le considera necesare în activitățile administratsive și financiare ale uniunii, precum și regulamentele administrative destinate sa țină seama de practica curenta a Organizației Națiunilor Unite și a instituțiilor specializate, care aplica regimul comun de salarizare, indemnizații și pensii;

e) controlează funcționarea administrativă a uniunii;

f) examinează și stabilește bugetul anual al uniunii, realizand toate economiile posibile;

g) ia toate măsurile necesare în vederea verificării anuale a conturilor uniunii, stabilite de secretarul general, și încheie aceste conturi pentru a le supune următoarei conferințe a plenipotentiarilor;

h) modifica, dacă este necesar:

1. treptele de baza ale salariilor personalului din categoria profesională și categoriile superioare, cu excepția salariilor posturilor care sînt ocupate prin alegeri, pentru a le adapta la treptele de baza ale salariilor fixate de Organizația Națiunilor Unite pentru categoriile corespunzătoare regimului comun;

2. treptele de baza ale salariilor personalului din categoria serviciilor generale, pentru a le adapta la salariile aplicate de Organizația Națiunilor Unite și de instituțiile specializate la sediul uniunii;

3. indemnizațiile de post pentru categoria profesională și categoriile superioare, inclusiv cele pentru posturile care sînt ocupate prin alegeri, conform hotărârilor Organizației Națiunilor Unite valabile pentru sediul uniunii;

4. indemnizațiile de care beneficiază tot personalul uniunii în concordanta cu toate modificările adoptate în regimul comun al Organizației Națiunilor Unite;

5. contribuțiile uniunii și ale personalului la Casa comuna de pensii a personalului Organizației Națiunilor Unite, conform hotărârilor comitetului mixt al acestei case;

6. indemnizațiile pentru scumpirea costului vieții, acordate beneficiarilor Casei de asigurări a personalului uniunii potrivit practicii urmate de Organizația Națiunilor Unite;

i) adopta dispozițiile necesare pentru convocarea conferințelor plenipotentiarilor și a conferințelor administrative ale uniunii conform articolelor 6 și 7;

j) supune conferintei plenipotentiarilor avizele pe care le considera utile;

k) coordonează activitățile organelor permanente ale uniunii, adopta dispoziții oportune pentru a da curs cererilor sau recomandărilor supuse de aceste organe și examinează rapoartele lor anuale;

l) procedează, dacă socotește util, la desemnarea unui interimar pe locul de vicesecretar general devenit vacant;

m) procedează la desemnarea interimarilor în posturile de directori ai comitetelor consultative internaționale, devenite vacante;

n) îndeplinește celelalte funcții prevăzute în prezenta convenție și, în cadrul acesteia și al regulamentelor, toate funcțiile considerate necesare pentru buna administrare a uniunii;

o) adopta dispozițiile necesare după obținerea acordului majorității membrilor uniunii, pentru a rezolva, cu titlu provizoriu, cazurile neprevăzute în convenție și în anexele sale, pentru soluționarea cărora nu este posibil să se aștepte viitoarea conferința competența;

p) supune examinării conferintei plenipotentiarilor un raport care relateaza activitățile sale și acele ale uniunii;

q) trimite membrilor și membrilor asociați ai uniunii, cat mai repede posibil, după fiecare dintre sesiunile sale, rapoarte succinte asupra lucrărilor sale, precum și toate documentele pe care le socotește utile;

r) favorizează cooperarea internationala prin toate mijloacele pe care le are la dispoziția sa, și mai ales prin participarea uniunii la programele corespunzătoare ale Organizației Națiunilor Unite, precum și cooperarea tehnica cu țările noi sau în curs de dezvoltare - în conformitate cu obiectul uniunii, care consta în favorizarea prin toate mijloacele posibile a dezvoltării telecomunicatiilor.

Articolul 10

Secretariatul general

(1)Secretariatul general este condus de un secretar general asistat de un vicesecretar general.

(2) Secretarul general și vicesecretarul general preiau serviciul lor la data fixată în momentul alegerii lor. Ei rămîn în funcție, în mod normal, pînă la data fixată de conferința plenipotentiarilor la următoarea sa adunare și pot fi realeși.

(3) Secretarul general răspunde în fața consiliului de administrație pentru totalitatea aspectelor administrative și financiare ale activității uniunii. Vicesecretarul general răspunde în fața secretarului general.

(4) Dacă postul secretarului general devine vacant, vicesecretarul general este însărcinat cu interimatul.

2. Secretarul general:

a) coordonează activitățile organelor permanente ale uniunii cu ajutorul comitetului de coordonare menționat la articolul 11;

b) organizează munca secretariatului general și numește personalul acestuia, conformându-se directivelor date de conferința plenipotentiarilor și regulamentelor stabilite de consiliul de administrație;

c) adopta măsurile administrative relative la constituirea secretariatelor specializate ale organelor permanente și numește personalul acestor secretariate de acord cu șeful fiecărui organ permanent și bazându-se pe propunerile acestuia din urma, hotărîrea finala de numire sau concediere aparținînd secretarului general;

d) aduce la cunoștința consiliului de administrație orice hotărîre luată de Organizația Națiunilor Unite și de instituțiile specializate, care afectează condițiile de serviciu, de indemnizare și de pensii prevăzute pentru regimul comun;

e) veghează la aplicarea regulamentelor administrative și financiare aprobate de consiliul de administrație;

f) exercita o supraveghere exclusiv administrativă asupra personalului secretariatelor specializate care lucrează direct sub ordinele sefilor organelor permanente ale uniunii;

g) asigura desfarurarea muncii secretariatului care precede și care urmează conferințelor uniunii;

h) asigura, dacă este cazul, în cooperare cu guvernul care invita, secretariatul tuturor conferințelor uniunii și, în colaborare cu șeful organului permanent interesat, prestează serviciile necesare pentru ținerea reuniunilor fiecărui organ permanent al uniunii; el poate de asemenea, la cerere sau pe bază de contract, să asigure secretariatul oricărei alte adunări referitoare la telecomunicații;

i) tine la zi nomenclatoarele oficiale, stabilite pe baza informațiilor furnizate în acest scop de către organele permanente ale uniunii sau de administrații, cu excepția fisierelor de referința și a tuturor celorlalte dosare indispensabile, care pot avea legături cu funcțiunile Comitetului internațional de înregistrare a frecventelor;

j) publică avizele și principalele rapoarte ale organelor permanente ale uniunii;

k) publică acordurile internaționale și regionale referitoare la telecomunicații, care îi sînt communicate de către părți, și tine la zi documentele care sînt în legătură cu ele;

l) publică normele tehnice ale Comitetului internațional de înregistrare a frecventelor, precum și orice alta documentație referitoare la atribuirea și folosirea frecventelor asa cum a fost elaborate de Comitetul internațional de înregistrare a frecventelor, în exercitarea funcțiilor sale;

m) stabilește, publică și tine la zi, recurgand, dacă este necesar, la alte organisme permanente ale uniunii:

1. o documentație indicând componenta și structura uniunii;

2. statisticile generale și documentele oficiale de serviciu ale uniunii prevăzute în regulamentele anexate la convenție;

3. toate celelalte documente a căror întocmire este prevăzută de conferințe și de consiliul de administrație;

n) distribuie documentele publicate;

o) strânge și publică, în forma corespunzătoare, informațiile, naționale și internaționale, referitoare la telecomunicatiile din toată lumea;

p) strânge și publică, în colaborare cu celelalte organe permanente ale uniunii, informațiile cu caracter tehnic sau administrativ care ar putea fi utile în special pentru țările noi sau în curs de dezvoltare, pentru a le ajuta să-și imbunatateasca rețeaua lor de telecomunicații. De asemenea semnaleaza acestor tari posibilitățile oferite de programele internaționale plasate sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite;

q) strânge și publică toate informațiile susceptibile să fie utile membrilor și membrilor asociați, referitoare la aplicarea mijloacelor tehnice pentru a obține randament maxim al serviciilor de telecomunicații și mai ales cea mai buna utilizare posibila a frecventelor radioelectrice, în vederea diminuării perturbatiilor;

r) publică periodic, cu ajutorul informațiilor adunate sau puse la dispoziția sa, inclusiv acelea care pot fi adunate de la alte organizații internaționale, o revista de informare și de documentare generală asupra telecomunicatiilor;

s) pregătește și supune consiliului de administrație un proiect de buget anual, care, după aprobarea de către consiliu, este transmis, cu titlu de informare, tuturor membrilor și membrilor asociați;

t) întocmește un raport de gestiune financiară, supus în fiecare an consiliului de administrație, și un cont recapitulativ înainte de fiecare conferința a plenipotentiarilor; aceste rapoarte, după verificare și aprobare de către consiliul de administrație, sînt communicate membrilor și membrilor asociați și supuse următoarei conferințe a plenipotentiarilor pentru examinare și aprobare definitivă;

u) întocmește un raport anual asupra activității uniunii, transmis, după aprobarea de către consiliul de administrație, tuturor membrilor și membrilor asociați;

v) asigura toate celelalte funcțiuni de secretariat ale uniunii;

w) acționează în calitate de reprezentant legal al uniunii.

3. Vicesecretarul general asista pe secretarul general în exercitarea funcțiilor sale și îndeplinește sarcinile speciale pe care i le încredințează secretarul general. El exercita funcțiile secretarului general în lipsa acestuia.

4. Secretarul general sau vicesecretarul general poate asista cu titlu consultativ la adunările plenare ale comitetelor consultative internaționale și la toate conferințele uniunii; secretarul general sau reprezentantul sau poate participa, cu titlu consultativ, la toate celelalte reuniuni ale uniunii; participarea lor la ședințele consiliului de administrație este stabilită prin dispozițiile de la numărul 89.

Articolul 11

Comitetul de coordonare

1. (1) Secretarul general este asistat de un comitet de coordonare care îi da avizele asupra problemelor de administrație, financiare și de cooperare tehnica, care interesează mai multe organisme permanente, precum și în domeniul relațiilor exterioare și al informării publice.

(2) Comitetul examinează de asemenea toate problemele importante care îi sînt prezentate de către consiliul de administrație. După studiul acestor probleme, comitetul prezintă consiliului un raport asupra problemelor respective prin intermediul secretarului general.

(3) Comitetul asigura în special concursul sau secretarului general în îndeplinirea sarcinilor îi sînt încredințate acestuia în conformitate cu prevederile de la numerele 144, 145, 146 și 147.

(4) Comitetul examinează rezultatele activității uniunii în domeniul cooperării tehnice și prezintă recomandări consiliului de administrație prin intermediul secretarului general.

(5) Comitetul este însărcinat să asigure coordonarea cu toate ganizatiile internaționale menționate la articolele 29 și 30 în ceea ce privește reprezentarea organismelor permanente ale uniunii la conferințele acestor organizații.

2. Comitetul trebuie să se straduiasca să-și formuleze concluziile prin acord unanim. Secretarul general poate să ia totuși decizii chiar fără să fie susținute de alți doi sau mai mulți membri ai comitetului, dacă el considera ca problemele în cauza prezintă un caracter de urgenta. În aceste circumstanțe și dacă comitetul îi cere, el face raport la consiliul de administrație asupra acestor probleme în termenii aprobați de către toți membrii comitetului.

Dacă în circumstanțe asemănătoare problemele nu sînt urgente, dar totuși importante, ele sînt retrimise sesiunii următoare a consiliului de administrație, în scopul examinării lor.

3. Comitetului este prezidat de secretarul general și format din vicesecretarul general, directorii comitetelor consultative internaționale și din președintele Comitetului internațional de înregistrare a frecventelor.

4. Comitetul se întrunește la convocarea președintelui sau, în general cel puțin o dată pe luna.

Articolul 12

Funcționarii aleși și personalul uniunii

1. Secretarul general, vicesecretarul general și directorii comitetelor consultative internaționale trebuie să fie resortisanti ai unor tari diferite, membre ale uniunii. În timpul alegerii lor se convine să se țină cont în mod corespunzător de principiile expuse la numărul 164 și de o reprezentare geografică echitabila a regiunilor lumii.

2. (1) În îndeplinirea funcțiilor lor, funcționarii aleși la fel ca și personalul uniunii nu trebuie să solicite nici sa accepte instrucțiuni de la nici un guvern, nici de la vreo autoritate în afară uniunii. Ei trebuie să se abțină de la orice act incompatibil cu situația lor de funcționari internationali.

(2) Fiecare membru și membru asociat trebuie să respecte caracterul exclusiv internatioinal al funcțiilor funcționarilor aleși și al personalului uniunii și sa nu caute să-i influenteze în executarea sarcinilor lor.

(3) În afară funcțiilor lor, funcționarii aleși la fel ca și personalul uniunii nu trebuie să aibă participație nici interese financiare, de orice natura ar fi, într-o întreprindere oarecare care se ocupa de telecomunicații. Totuși, expresia "interesele financiare" nu trebuie să fie interpretată ca opunandu-se continuării achitării ratelor pentru pensionare datorită unor funcții sau servicii anterioare.

3. Considerația dominantă în recrutarea și fixarea condițiilor de utilizare a personalului trebuie să fie necesitatea de a se asigura uniunii serviciile unor persoane cu calitățile cele mai înalte de eficacitate, de competența și de integritate. Importanța unei recrutari efectuate pe o baza geografică cat mai larga posibil trebuie să fie luată în considerare în mod corespunzător.

Articolul 13

Comitetul internațional de înregistrare a frecventelor

1. Sarcinile esențiale ale Comitetului internațional de înregistrare a frecventelor constau în:

a) efectuarea unei înscrieri metodice de asignari, pentru a fixa, conform cu procedura prevăzută în regulamentul radiocomunicatiilor și, dacă este cazul, conform cu deciziile conferințelor competente ale uniunii, data, scopul și caracteristicile tehnice ale fiecăreia dintre aceste asignari, în scopul de a li se asigura recunoașterea internationala oficială;

b) furnizarea de avize membrilor și membrilor asociați în vederea exploatării unui număr cat mai mare posibil de cai radioelectrice în spectrul de frecvente unde se pot produce perturbatii dăunătoare;

c) executarea tuturor sarcinilor adiționale relative la asignarea și utilizarea frecventelor prescrise de către o conferința competența a uniunii sau de către consiliul de administrație, cu consimțămîntul majorității membrilor uniunii, în vederea pregătirii sau executării deciziilor unei astfel de conferințe;

d) ținerea la zi a dosarelor indispensabile care au legătură cu exercitarea funcțiilor sale.

2. (1) Comitetul internațional de înregistrare a frecventelor este un organ compus din cinci membri independenți, desemnați, conform dispozițiilor de la numerele 172 la 180.

(2) Membrii comitetului trebuie să fie deplin calificați prin competența lor tehnica în domeniul radiocomunicatiilor și sa posede o experienta practica în materie de asignare și utilizare a frecventelor.

(3) În afară de aceasta, pentru a permite o cat mai buna înțelegere a problemelor care se prezintă în fața comitetului conform dispozițiilor de la numărul 166, fiecare membru trebuie să fie la curent cu condițiile geografice, economice și demografice ale unei regiuni speciale a globului.

3. (1) Cei cinci membri ai comitetului sînt aleși la intervale de cel puțin cinci ani de către o conferința administrativă mondială însărcinată sa trateze probleme generale privind radiocomunicatiile. Acești membri sînt aleși dintre candidații propuși. Fiecare membru al uniunii nu poate să propună decât un singur candidat, resortisant al tarii sale. Fiecare candidat trebuie să posede calificarile indicate la numerele 170 și 171.

(2) Procedura pentru aceasta alegere este stabilită de conferința însăși, astfel încît să asigure o reprezentare echitabila a diferitelor regiuni ale lumii.

(3) La fiecare alegere, orice membru în funcție al comitetului poate fi propus din nou în calitate de resortisant al tarii din care provine.

(4) Membrii comitetului preiau serviciul la data fixată de conferința administrativă mondială care i-a ales. În mod normal ei rămîn în funcție pînă la data fixată de conferința care alege succesorii lor.

(5) Dacă în intervalul dintre doua conferințe administrative mondiale însărcinate sa aleagă membrii comitetului, un membru ales al comitetului demisioneaza sau abandoneaza funcțiile sale fără motiv valabil pentru o perioadă ce depășește 30 zile sau dacă decedează, țara membra a uniunii al carei resortisant este va fi invitata de președintele consiliului sa numească cat mai curând posibil un înlocuitor resortisant din aceasta țara.

(6) Dacă țara membra în cauza nu numește un înlocuitor în termen de trei luni de la aceasta invitație, ea pierde dreptul sau de a numi o persoană care să participe în comitet pentru restul duratei mandatului comitetului.

(7) Dacă în intervalul dintre doua conferințe administrative mondiale însărcinate sa aleagă membrii comitetului, un înlocuitor demisioneaza sau părăsește, la rândul sau, funcțiile sale, fără motiv valabil, pe o perioadă ce depășește 30 zile, sau dacă decedează, țara membra a uniunii, al carei resortisant este inlocuitorul, nu are dreptul sa numească un alt înlocuitor.

(8) În cazurile prevăzute la numerele 177 și 178, președintele comitetului cere secretarului general sa invite țările membre ale uniunii care fac parte din regiunea respectiva sa propună candidați pentru alegerea de către consiliul de administrație a unui înlocuitor, în timpul următoarei sale sesiuni anuale.

(9) Pentru a garanta o funcționare eficace a comitetului, orice țara al carei resortisant a fost ales membru al comitetului trebuie, în măsura posibilităților, să se abțină de a-l rechema în intervalul dintre doua conferințe administrative mondiale însărcinate sa aleagă membrii comitetului.

4. (1) Metodele de lucru ale comitetului sînt definite în regulamentul radiocomunicatiilor.

(2) Membrii comitetului aleg dintre ei un președinte și un vicepreședinte, care își îndeplinesc funcțiile lor pe o durată de un an. Vicepreședintele succede în fiecare an președintelui și este ales un nou vicepreședinte.

(3) Comitetul dispune de un secretariat specializat.

5. (1) Membrii comitetului se achită de sarcinile lor nu ca reprezentanți ai țărilor lor sau ai unei regiuni, ci ca agenți impartiali, investiti cu un mandat internațional.

(2) Nici un membru al comitetului nu trebuie, referitor la exercitarea funcțiilor sale, sa ceara sau sa primească instrucțiuni de la guvern, nici de la vreun membru al unui guvern oarecare, nici de la vreo organizație sau persoana publică sau particulară. Mai mult, fiecare membru sau membru asociat trebuie să respecte caracterul internațional al comitetului și al funcțiilor membrilor săi și nu trebuie în nici un caz sa incerce sa influenteze pe vreunul dintre ei în exercitarea funcțiilor.

Articolul 14

(0)

Comitetele consultative internaționale

(1)

Comitetul consultastiv internațional de radiocomunicatii (C.C.I.R.) este însărcinat să efectueze studii și sa emita avize asupra problemelor tehnice și de exploatare specifice relative la radiocomunicatii.

(2)

Comitetul consultativ internațional telegrafic și telefonic (C.C.I.T.T.), este însărcinat să efectueze studii și sa emita avize asupra problemelor tehnice, de exploatare și de tarifare privind telegrafia și telefonia.

(3)

În îndeplinirea sarcinilor sale, fiecare comitet consultativ trebuie să acorde în mod corespunzător atenție studiului problemelor și elaboralrii avizelor legate direct de crearea, dezvoltarea și perfecționarea telecomunicatiilor în țările noi sau în curs de dezvoltare, în cadrul regional și în domeniul internațional.

(4)

La cererea țărilor interesate, fiecare comitet poate de asemenea să facă studii și sa dea recomandări asupra problemelor referitoare la telecomunicatiile naționale din aceste tari. Studiul acestor probleme trebuie să fie efectuat conform dispozițiilor de la numărul 190.

2. (1) Problemele studiate de fiecare comitet consultativ internațional, asupra cărora are sarcina sa emita avize, sînt puse de către conferința plenipotentiarilor, de o conferința administrativă, de consiliul de administrație, de către celălalt comitet consultativ sau de către Comitetul internațional de înregistrare a frecventelor. Aceste probleme se adaoga acelora pe care adunarea plenara a comitetului consultativ interesat a decis să le retina, sau în intervalul dintre adunările plenare, acelora a căror înscriere a fost cerută sau aprobată prin corespondenta de către cel puțin douăzeci membri și membri asociați ai uniunii.

(2) Adunările plenare ale comitetelor consultative internaționale sînt autorizate sa supună conferințelor administrative propuneri care decurg direct din avizele lor sau concluzii ale studiilor lor în cus.

3. Comitetele consultative internaționale au ca membri:

a) de drept, administrațiile tuturor membrilor și membrilor asociați ai uniunii;

b) orice exploatare particulară recunoscută, care, cu aprobarea membrului sau membrului asociat care a recunoscut-o, cere sa participe la lucrările acestor comitete.

4. Funcționarea fiecărui comitet consultativ internațional este asigurata de:

a) adunarea plenara, care se întrunește normal la fiecare trei ani. Dacă o conferința administrativă mondială corespondenta a fost convocată, întrunirea adunării plenare se tine, dacă este posibil, cu cel puțin opt luni înainte de aceasta conferința;

b) comisiile de studii constituite de adunarea plenara pentru tratarea problemelor de examinat;

c) un director ales de adunarea plenara, inițial pentru o perioadă egala cu de doua ori durata dintre doua adunări plenare consecutive, în mod normal pentru șase ani. El este reeligibil la fiecare din adunările plenare ulterioare și; dacă este reales, rămîne în funcțiune pînă la adunarea plenara următoare, în mod normal timp de trei ani. Dacă postul devine în mod inopinat vacant, adunarea plenara următoare alege noul director.

d) un secretariat specializat, care îl asista pe director;

e) laboratoarele sau instalațiile tehnice create de uniune. 5. Este instituită o comisie mondială de plan precum și comisii regionale de plan, în baza deciziilor conjugate ale adunărilor plenare ale comitetelor consultative internaționale. Aceste comisii elaborează un plan general pentru rețeaua internationala de comunicații, în scopul de a facilita planificarea serviciilor internaționale de telecomunicații.

Acestea supun comitetelor consultative internaționale probleme al căror studiu prezintă un interes deosebit pentru țările noi sau în curs de dezvoltare și care se încadrează în mandatul acestor comitete.

6. Adunările plenare și comisiile de studii ale comitetelor consultative internaționale țin seama totodată, în cursul reuniunilor lor, de regulamentul interior cuprins în regulamentul general anexat la convenție. Ele pot de asemenea sa adopte un regulament interior suplimentar conform prevederilor de la numărul 77.

Acest regulament suplimentar se publică sub forma unei rezoluții în documentele adunărilor plenare.

7. Metodele de lucru ale comitetelor consultative internaționale sînt definite în partea a doua a regulamentului general anexat la convenție.

Articolul 15

Regulamentele

1. Sub rezerva dispozițiilor articolului 8, regulamentul general care face obiectul anexei nr. 4 la prezenta convenție are aceeași valoare și aceeași durata ca și aceasta.

2. (1) Dispozițiile convenției sînt completate de următoarele regulamente administrative:

Regulamentul telegrafic;

Regulamentul telefonic;

Regulamentul radiocomunicatiilor;

Regulamentul adițional al radiocomunicatiilor.

(2) Ratificarea prezentei convenții în conformitate cu articolul 18, sau aderarea la prezenta convenție în conformitate cu articolul 19 implica acceptarea regulamentului general și a regulamentelor administrative în vigoare în momentul ratificării sau al aderării.

(3) Membrii și membrii asociați trebuie să informeze pe secretarul general despre aprobarea de către ei a oricărei revizuiri a acestor regulamente facuta de conferințe administrative competente. Secretarul general notifica aceste aprobări membrilor și membrilor asociați, pe măsura ce le primește.

3. În caz de nepotrivire între o dispoziție a convenției și o dispoziție a unui regulament, convenția prevalează.

Articolul 16

Finanțele uniunii

1. Cheltuielile uniunii cuprind cheltuielile aferente:

a) consiliului de administrație, secretariatului general, Comitetului internațional de înregistrare a frecventelor, secretariatelor comitetelor consultaltive internaționale și laboratoarelor și instalațiilor tehnice create de uniune;

b) conferințelor plenipotentiarilor și conferințelor administrative mondiale;

c) tuturor reuniunilor comitetelor consultative internaționale. 2. Cheltuielile conferințelor administrative regionale indicate la numărul 50 sînt suportate de toți membrii și membrii asociați ai regiunii respective în conformitate cu clasa lor de contribuție și, pe aceeași baza, de către membrii și membrii asociați din alte regiuni,care eventual au participat la asemenea concerinte.

3. Consiliul de administrație examinează și stabilește bugetul anual al uniunii ținînd cont de limitele fixate pentru cheltuieli de către conferința plenipotentiarilor.

4. Cheltuielile uniunii sînt acoperite prin contribuțiile membrilor și membrilor săi asociați determinate în funcție de numărul unităților corespunzător clasei de contribuție alese de fiecare membru sau membru asociat, după următorul tabel:

Clasa

de

30

Unități

Clasa

de

8

unități

"

"

25

"

"

"

5

"

"

"

20

"

"

"

4

"

"

"

18

"

"

"

3

"

"

"

15

"

"

"

2

"

"

"

13

"

"

"

1

unitate

"

"

10

"

"

"

1/2

"

5. Membrii și membrii asociați aleg în mod liber clasa de contribuție potrivit căreia doresc sa participe la cheltuielile uniunii.

6. (1) Fiecare membru sau membru asociat face cunoscut secretariatului general, cu cel puțin 6 luni înainte de intrarea în vigoare a convenției, clasa de contribuție pe care a ales-o.

(2) Aceasta decizie este notificată membrilor și membrilor asociați de către secretarul general.

(3) Membrii și membrii asociați care nu au făcut cunoscută decizia lor înainte de data prevăzută la numărul 214 mențin clasa de contribuție pe care au notificat-o anterior secretarului general.

(4) Membrii și membrii asociați pot sa aleagă în orice moment o clasa de contribuție superioară aceleia pe care o adoptasera pînă atunci.

(5) Nici o reducere a numărului unităților de contribuție, stabilit conform prevederilor de la numerele 214-216, nu se poate face în timpul valabilității convenției.

7. Membrii și membrii asociați plătesc anticipat partea lor de contribuție anuală calculată după bugetul stabilit de consiliul de administrație.

8. (1) Orice nou membru sau membru asociat achită pentru anul aderării sale o contribuție calculată din prima zi a lunii în care a aderat.

(2) În cazul denunțării convenției de către un membru sau membru asociat, contribuția trebuie să fie achitată pînă la ultima zi a lunii cînd denunțarea capata efect.

9. Sumele datorate sînt producătoare de dobînda de la începutul fiecărui an financiar al uniunii. Aceasta dobînda este fixată la un procent de 3% pe an în timpul primelor șase luni și la un procent de 6% pe an începînd cu luna a șaptea.

10. Privitor la contribuțiile exploatarilor particulare recunoscute, organismelor științifice sau industriale și organizațiilor internaționale, se aplică următoarele dispoziții:

a) exploatările particulare recunoscute și organismele științifice sau industriale contribuie la cheltuielile comitetelor consultative internaționale la lucrările cărora au convenit sa participe. La fel, exploatările particulare recunoscute contribuie la cheltuielile conferințelor administrative la care au convenit sa participe sau au participat în baza prevederilor de la numărul 621 al regulamentului general;

b) organizațiile internaționale contribuie de asemenea la cheltuielile conferințelor sau reuniunilor la care au fost admise sa participe, afară de cazul cînd au fost scutite de consiliul de administrație, pe bază de reciprocitate;

c) exploatările particulare recunoscute, organismele științifice sau industriale și organizațiile internaționale care contribuie la cheltuielile conferinteleor sau reuniunilor în conformitate cu dispozițiile de la numerele 224 și 225 aleg în mod liber, din tabelul care figurează la numărul 212, clasa de contribuție după care doresc sa participe la cheltuieli și informează pe secretarul general asupra clasei alese;

d) exploatările particulare recunoscute, organismele științifice sau industriale și organizațiile internaționale care contribuie la cheltuielile conferințelor sau reuniunilor pot în orice moment sa aleagă o clasa de contribuție superioară celei adoptate mai înainte;

e) nici o reducere a numărului de unități de contribuție nu poate să fie efectuată în timpul duratei valabilității convenției;

f) în cazul denunțării participării la lucrările unui comitet consultativ internațional, contribuția trebuie să fie achitată pînă la ultima zi a lunii cînd denunțarea capata efect.

g) cuantumul unității contributive alese de exploatările particulare recunoscute, organismele științifice sau industriale și organizațiile internaționale, la cheltuielile comitetelor consultative internaționale la lucrările cărora au convenit sa participe este fixat în fiecare an de către consiliul de administrație. Contribuțiile sînt considerate ca un venit al uniunii. Ele aduc dobînda conform dispozițiilor de la numărul 222;

h) cuantumul unității contributive la cheltuielile unei conferințe administrative a exploatarilor particulare recunoscute participante în temeiul dispozițiilor de la numărul 621 al regulamentului general și a organizațiilor internaționale participante este fixat divizand suma totală a bugetului conferintei respective la numărul total de unități vărsate de către membrii și membrii asociați, cu titlu de contribuție, la cheltuielile uniunii. Contribuțiile sînt considerate ca un venit al uniunii. Ele produc dobînda în procentele fixate la numărul 222, începînd din a saizecea zi care urmează expedierii facturilor.

11. Cheltuielile înregistrate de laboratoarele și instalațiile tehnice ale uniunii prin măsurători, încercări sau cercetări speciale în contul unor membri sau membri asociați, grupuri de membri sau membri asociați, organizații regionale sau altor beneficiari sînt suportate de alți beneficiari.

12. Prețul de vânzare al documentelor pentru administrații, exploatări particulare recunoscute sau pentru particulari este stabilit de secretarul general, în colaborare cu consiliul de administrație, avându-se grija să se acopere, de regula, cheltuielile de tipărire și distribuire.

Articolul 17

Limbile

1. (1) Uniunea are ca limbi oficiale: engleza, chineza, spaniola, franceza și rusa.

(2) Uniunea are ca limbi de lucru: engleza, spaniola și franceza.

(3) În caz de contestare, textul francez face dovada.

2. (1) Documentele definitive ale conferințelor plenipotentiarilor și ale conferințelor administrative, actele lor finale, protocoalele, rezoluțiile, recomandările și dezideratele sînt întocmite în limbile oficiale ale uniunii, după redactari echivalente atît ca forma ca și ca fond.

(2) Toate celelalte documente ale acestor conferințe sînt redactate în limbile de lucru ale uniunii.

3. (1) Documentele oficiale de serviciu ale uniunii, prevăzute în regulamentele administrative, sînt publicate în cele cinci limbi oficiale.

(2) Toate celelalte documente a căror distribuire generală trebuie să fie asigurată de secretarul general, conform atribuțiilor sale, sînt întocmite în cele trei limbi de lucru.

4. Toate documentele care fac obiectul prevederilor numerelor 237-240 pot fi publicate într-o alta limba decât cele specificate, cu condiția ca membrii sau membrii asociați care cer aceasta publicare să se angajeze sa ia asupra lor totalitatea cheltuielilor de traducere și de publicare aferente.

5. (1) În dezbaterile conferințelor uniunii și, de fiecare data cînd este necesar, în reuniunile consiliului sau de administrație și ale organelor sale permanente, trebuie să fie folosit un sistem eficace de interpretare reciprocă în cele trei limbi de lucru și în limba rusa.

(2) Dacă toți participanții la o reuniune convin asupra acestei proceduri, dezbaterile pot avea loc într-un număr de limbi mai mic decât cele patru limbi de mai sus.

6. (1) În timpul conferințelor uniunii și al reuniunilor consiliului sau de administrație și ale organelor sale permanente, pot fi întrebuințate și alte limbi decât cele indicate la numerele 235 și 242:

a) dacă s-a cerut secretarului general sau șefului organului permanent interesat să asigure folosirea uneia sau mai multor limbi suplimentare, oral sau în scris, și cu condiția ca cheltuielile suplimentare aferente să fie suportate de membrii sau membrii asociați care au făcut aceasta cerere sau care sprijinit-o;

b) dacă o delegație ia ea însăși măsuri pentru a asigura pe propriile sale cheltuieli traducerea orala din limba sa proprie într-una din limbile indicate la numărul 242.

(2) În cazul prevăzut la numărul 245, secretarul sau șeful organului permanent interesat se conformează acestei cereri în măsura posibilului, după ce a obținut de la membrii sau membrii asociați interesați angajamentul ca toate cheltuielile aferente vor fi rambursate de către aceștia, în mod corespunzător, uniunii.

(3) În cazul prevăzut la numărul 246, delegația interesată poate în plus, dacă dorește, să asigure pe propriile sale cheltuieli traducerea orala în limba proprie, din una dintre limbile indicate la numărul 242.

Capitolul 2 Aplicarea convenției și a regulamentelor

Articolul 18

Ratificarea convenției

1. Prezenta convenție va fi ratificată de fiecare guvern din statele semnatare, conform regulilor constituționale în vigoare în țara respectiva. Instrumentele de ratificare vor fi trimise în cel mai scurt timp posibil, pe cale diplomatică și prin intermediul guvernului tarii în care se găsește sediul uniunii, secretarului general, care le notifica membrilor și membrilor asociați.

2.(1) Timp de doi ani începînd de la data intrării în vigoare a prezentei convenții, orice guvern semnatar se bucura de drepturile conferite membrilor uniunii prin prevederile de la numerele 12-14, chiar dacă n-a depus instrumentul de ratificare conform prevederilor de la numărul 249.

(2) La expirarea unei perioade de doi ani începînd de la data intrării în vigoare a prezentei convenții, un guvern semnatar care n-a depus instrumentul de ratificare conform prevederilor de la numărul 249 nu mai are calitatea de a vota la nici o conferința a uniunii, la nici o sesiune a consiliului de administrație, la nici o reuniune a organelor permanente ale uniunii, și la nici o consultatie prin corespondenta efectuată în conformitate cu dispozițiile convenției, și aceasta atît timp cat instrumentul de ratificare nu a fost depus. Celelalte drepturi ale acestui guvern, altele decât dreptul de vot, nu sînt afectate.

3. După intrarea în vigoare a prezentei convenții, conform articolului 53, fiecare instrument de ratificare va capata efect la data depunerii acestuia la secretarul general.

4. În cazul cînd unul sau mai multe guverne semnatare nu ar ratifica convenția, aceasta nu ar fi mai puțin valabilă pentru guvernele care o vor ratifica.

Articolul 19

Aderarea la convenție

1. Guvernul unei tari care nu a semnat prezenta convenție poate adera la aceasta oricînd, conformându-se dispozițiilor articolului 1.

2. Instrumentul de aderare este trimis secretarului general pe cale diplomatică și prin intermediul guvernului tarii unde se afla sediul uniunii. Aderarea devine valabilă din ziua depunerii acestuia, dacă nu s-a stipulat altfel. Secretarul general notifica membrilor și membrilor asociați aderarea și transmite fiecăruia dintre ei o copie autentificată a actului.

Articolul 20

Aplicarea convenției în țările sau teritoriile ale căror relații internaționale sînt asigurate de către membrii uniunii

1. Membrii uniunii pot în orice moment sa declare ca prezenta convenție este aplicabilă tuturor, unui grup sau uneia dintre țările sau teritoriile cărora le asigura relațiile internaționale.

2. Orice declarație facuta conform dispozițiilor de la numărul 256 este adresată secretarului general, care o notifica membrilor și membrilor asociați.

3. Dispozițiile de la numerele 156 și 257 nu sînt obligatorii pentru țările, teritoriile sau grupurile de teritorii enumerate în anexa nr. 1 la prezenta convenție.

Articolul 21

Aplicarea convenției în teritoriile sub tutela Organizației Natiunile Unite

Organizația Națiunilor Unite poate adera la prezenta convenție în numele unui teritoriu sau grup de teritorii; încredințate administrării ei și care fac obiectul unui acord de tutela conform articolului 25 din Carta Organizației Națiunilor UNite.

Articolul 22

Executarea convenției și a regulamentelor

1. Membrii și membrii asociați sînt obligați să se conformeze dispozițiilor prezentei convenții și regulamentelor anexate, în toate oficiile și în toate stațiile de telecomunicații instalate sau exploatate de ei și care asigura servicii internaționale sau care pot provoca perturbatii dăunătoare serviciilor de radiocomunicatii ale altor tari, în afară de acelea care sînt exceptate de la aceste obligații pe baza dispozițiilor articolului 51 al prezentei convenții.

2. Ei trebuie, în plus, sa ia măsurile necesare pentru a impune respectarea dispozițiilor prezentei convenții și a regulamentelor anexate, de către exploatările autorizate de ei sa stabilească și sa exploateze telecomunicații și care asigura servicii internaționale sau care exploatează stații ce pot provoca perturbatii dăunătoare serviciilor de radiocomunicatii din alte tari.

Articolul 23

Denunțarea convenției

1. Orice membru sau membru asociat care a ratificat prezenta convenție sau care a aderat la ea, are dreptul sa o denunțe printr-o notificare adresată secretarului general pe cale diplomatică și prin intermediul guvernului tarii în care se găsește sediul uniunii. Secretarul general avizează pe ceilalți membri sau membri asociați asupra acestui lucru.

2. Aceasta denunțare își produce efectul la expirarea unei perioade de un an începînd din ziua primirii notificării de către secretarul general.

Articolul 24

Denunțarea convenției de către țările sau teritoriile ale căror relații internaționale sînt asigurate de membrii uniunii

1. Dacă prezenta convenție a devenit aplicabilă într-o țara, un teritoriu sau un grup de teritorii conform dispozițiilor articolului 20, se poate pune capăt în orice moment acestei situații. Dacă aceasta țara, teritoriu sau grup de teritorii este membru asociat, ea pierde aceasta calitate din acel moment.

2. Denuntarile prevăzute la paragraful precedent sînt notificate în condițiile fixate la numărul 262; ele devin valabile în condițiile prevăzute la numărul 263.

Articolul 25

Abrogarea convenției anterioare

Prezenta convenție abroga și înlocuiește Convenția internationala de telecomunicații de la Geaneva (1959), în relațiile dintre guvernele contractante.

Articolul 26

Valabilitatea regulamentelor administrative în vigoare

Regulamentele administrative indicate la numărul 203 sînt cele care sînt în vigoare în momentul semnării prezentei convenții. Ele sînt considerate ca anexe ale prezentei convenții și rămîn valabile sub rezerva revizuirilor parțiale care pot fi adoptate în conformitate cu prevederile de la numărul 52, pînă în momentul intrării în vigoare a noilor regulamente elaborate de conferințele administrative elaborate de conferințele administrative competente și destinate să le înlocuiască în calitate de anexe la prezenta convenție.

Articolul 27

Relațiile cu statele care nu sînt membre ale uniunii

1. Toți membrii și membrii asociați își rezerva pentru ei și pentru exploatările particulare recunoscute dreptul de a fixa condițiile în care admit schimburi de telecomunicații cu un stat care nu este parte la prezenta convenție.

2. Dacă o legătură de telecomunicații originara dintr-un stat care nu este membru al uniunii este acceptată de un membru sau membru asociat, ea trebuie să fie transmită și, atunci cînd ea folosește căile de comunicații ale unui membru sau membru asociat, i se aplică dispozițiile obligatorii ale convenției și ale regulamentelor, precum și taxele normale.

Articolul 28

Reglementarea diferendelor

1. Membrii și membrii asociați pot rezolva diferendele la aplicarea prezentei convenții sau a regulamentelor prevăzute la articolul 15, pe cale diplomatică sau urmând procedurile stabilite prin tratatele bilaterale sau multilaterale încheiate între ei pentru reglementarea diferendelor internaționale, sau prin orice alta metoda pe care o pot decide de comun acord.

2. În cazul cînd nici unul dintre aceste mijloace de reglementare nu ar fi adoptat, orice membru sau membru asociat parte într-un diferend poate să recurgă la arbitraj, în conformitate cu procedura definită în anexa nr. 3 sau în protocolul adițional facultativ, după caz.

Capitolul 3 Relațiile cu Organizația Națiunilor Unite și cu organizațiile internaționale

Articolul 29

Relațiile cu Organizația Națiunilor Unite

1. Relațiile dintre Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor sînt definite în acordul încheiat între aceste doua organizații.

2. În conformitate cu dispozițiile articolului XVI din acordul mai sus menționat, serviciile de exploatare a telecomunicatiilor ale Organizaiei Națiunilor Unite se bucura de drepturile și sînt supuse obligațiilor prevăzute în aceasta convenție și în regulamentele administrative anexate. Ele au, în consecința, dreptul de a asista, cu titlu consultativ, la toate conferințele uniunii, inclusiv la adunările comitetelor consultative internaționale.

Articolul 30

Relațiile cu organizațiile internaționale

În scopul de a contribnui la realizarea unei complete coordonari internaționale în domeniul telecomunicatiilor, uniunea colaborează cu organizațiile internaționale care au interes și activități conexe.

Capitolul 4 Dispoziții generale referitoare la telecomunicații

Articolul 31

Dreptul publicului de a utiliza serviciul internațional de telecomunicații

Membrii și membrii asociați recunosc publicului dreptul de a coresponda prin intermediul serviciul internațional de corespondenta publică. Serviciile, taxele și garanțiile sînt aceleași pentru toți cei care le folosesc, pentru fiecare categorie de corespondenta, fără vreo prioritate sau preferinta oarecare.

Articolul 32

Întreruperea legăturilor de telecomunicații

1. Membrii și membrii asociați își rezerva dreptul de a opri transmiterea oricărei telegrame particulare care ar părea periculoasa pentru securitatea statului sau contrară legilor sale, ordinii publice sau bunelor moravuri, cu sarcina de a aviza imediat oficiul de origine asupra întreruperii transmiterii telegramei în întregime sau a unei părți a telegramei, cu excepția cazului cînd aceasta notificare ar părea primejdioasa pentru securitatea statului.

2. Membrii și membrii asociații își rezerva de asemenea dreptul de a întrerupe orice alta legătură de telecomunicații particulară care poate părea primejdioasa pentru securitatea statului sau contrară legilor sale, ordinii publice sau bunelor moravuri.

Articolul 33

Suspendarea serviciului

Fiecare membru sau membru asociat își rezerva dreptul de a suspenda serviciul de telecomunicații internaționale pentru un timp nedeterminat, fie de o maniera generală, fie numai pentru unele relații și (sau) pentru unele feluri de corespondenta de plecare, de sosire sau de tranzit, avînd sarcina de a aviza imediat pe fiecare dintre ceilalți membri sau membri asociați, prin intermediul secretarului general

Articolul 34

Responsabilitatea

Membrii și membrii asociați nu accepta nici o responsabilitate față de cei care utilizează serviciile internaționale de telecomunicații, mai ales în ceea ce privește reclamațiile în scopul de a obține despăgubiri și daune-interese.

Articolul 35

Secretul telecomunicatiilor

1. Membrii și membrii asociați se angajează sa ia toate măsurile posibile, compatibile cu sistemul de telecomunicații intrebuinat, în vederea asigurării secretului corespondentei internaționale.

2. Totuși, ei își rezerva dreptul de a comunică aceste corespondente autorităților competente, pentru a asigura aplicarea legislației lor interne sau executarea convențiilor internaționale la care sînt parte.

Articolul 36

Stabilirea, exploatarea și protecția instalațiilor și a căilor de telecomunicații

1. Membrii și membrii asociați iau măsurile utile în vederea stabilirii, în cele mai bune condiții tehnice, a căilor și instalațiilor necesare pentru asigurarea schimbului rapid și neintrerupt de telecomunicații internaționale.

2. Pe cat posibil, aceste cai și instalații trebuie să fie exploatate după metodele și procedeele care în practica exploatării s-au dovedit ca sînt cele mai bune, să fie întreținute în stare buna de utilizare și menținute la nivelul progreselor științifice și tehnice.

3. Membrii și membrii asociați asigura protecția acestor cai și instalații în limitele jurisdicției lor.

4. În afară de aranjamentele particulare care stabilesc alte condiții, toți membrii și membrii asociați iau măsuri utile pentru a asigura întreținerea acelor secțiuni de circuite internaționale de telecomunicații care sînt cuprinse în limitele controlului lor.

Articolul 37

Comunicarea contravențiilor

Pentru a facilita aplicarea dispozițiilor articolului 22 al prezentei convenții, membrii și membrii asociați se angajează să se informeze reciproc asupra contravențiilor la dispozițiile prezentei convenții și ale regulamentelor anexate.

Articolul 38

Taxe și scutiri

Dispozițiile relative la taxele de telecomunicații și diversele cazuri în care se acordă scutiri sînt fixate în regulamentele anexate la prezenta convenție.

Articolul 39

Prioritatea telecomunicatiilor referitoare la securitatea vieții umane

Serviciile internaționale de telecomunicații trebuie să acorde o prioritate absolută tuturor telecomunicatiilor legate de securitatea vieții umane pe mare, pe pămînt, în aer și în spațiul extraatmosferic, precum și telecomunicatiilor epidemiologice de urgenta excepționala ale Organizației Mondiale a Sănătății.

Articolul 40

Prioritatea telegramelor de stat, a apelurilor și a convorbirilor telefonice de stat

Sub rezerva dispozițiilor articolelor 39 și 40 ale prezentei convenții, telegramele de stat se bucura de un drept de prioritate asupra celorlalte telegrame, dacă expeditorul o cere. Apelurile și convorbirile telefonice de stat pot de asemenea, la cererea expresă și în măsura posibilului, sa beneficieze de drepturi de prioritate asupra celorlalte apeluri și convorbiri telefonice.

Articolul 41

Limbajul secret

1. Telegramele de stat ca și telegramele de serviciu pot fi redactate în limbaj secret în toate relațiile.

2. Telegramele particulare în limbaj secret pot fi admise între toate țările, cu excepția acelora care în prealabil au comunicat, prin intermediul secretarului general, că nu admit acest limbaj pentru aceste categorii de corespondente.

3. Membrii și membrii asociați care nu admit telegrame particulare în limbaj secret, provenind sau fiind destinate teritoriului lor, trebuie să le accepte în tranzit, în afară de cazul de suspendare a serviciului prevăzut la articolul 33 al prezentei convenții.

Articolul 42

Întocmirea și prezentarea conturilor

1. Administrațiile membrilor și membrilor asociați și exploatările particulare recunoscute, care exploatează serviciile internaționale de telecomunicații, trebuie să se pună de acord asupra cuantumului creditelor sau debitelor lor.

2. Conturile care se referă la debitele și creditele vizate la numărul 293 sînt stabilite conform dispozițiilor regulamentelor anexate la prezenta convenție, în afară de cazul cînd exista aranjamente speciale între părțile interesate.

3. Reglementările conturilor internaționale sînt considerate ca tranzacții curente și efectuate în acord cu obligațiile internaționale curente ale țărilor interesate, cînd guvernele au încheiat aranjamente în aceasta privinta. În absenta aranjamentelor de acest gen sau a acordurilor speciale încheiate în condițiile prevăzute la articolul 44 al prezentei convenții, aceste reglementări de conturi sînt efectuate conform dispozițiilor regulamentelor.

Articolul 43

Unitatea monetara

Unitatea monetara întrebuințată la întocmirea tarifelor de telecomunicații internaționale și la stabilirea conturilor internaționale este francul-aur de 100 centime, cu o greutate de 10/31 grame și cu un titlu de 0,900.

Articolul 44

Acordurile speciale

Membrii și membrii asociați își rezerva pentru ei, pentru exploatările particulare recunoscute de ei și pentru alte exploatări corespunzător autorizate în acest scop, dreptul de a încheia acorduri particulare asupra problemelor de telecomunicații care nu interesează pe toți membrii și membrii asociați. Totuși, aceste acorduri nu trebuie să fie contrare dispozițiilor prezentei convenții sau ale regulamentelor anexe, în ceea ce privește perturbatiile dăunătoare pe care punerea lor în aplicare ar fi susceptibilă să le cauzeze serviciilor de radiocomunicatii ale altor tari.

Articolul 45

Conferințele regionale, acordurile regionale, organizațiile regionale

Membrii și membrii asociați își rezerva dreptul de a tine conferințe regionale, de a încheia acorduri regionale și de a crea organizații regionale, în vederea reglementării problemelor de telecomunicații susceptibile de a fi tratate pe plan regional.

Acordurile regionale nu trebuie să fie în contradictie cu prezenta convenție.

Capitolul 5 Dispoziții speciale pentru radiocomunicatii

Articolul 46

Folosirea rațională a spectrului frecventelor radioelectrice

Membrii și membrii asociați recunosc ca este de dorit ca numărul frecventelor și lățimea spectrului folosit să fie limitate la minimum indispensabil, pentru a se asigura în mod satisfăcător funcționarea serviciilor necesare. În acest scop, este de dorit ca ultimele perfecționări ale tehnicii să fie puse în aplicare în cel mai scurt timp.

Articolul 47

Intercomunicatia

1. Stațiile care asigura radiocomunicatiile în serviciul mobil sînt obligate, în limitele afectării lor normale, sa schimbe reciproc radiocomunicatiile indiferent de sistemul radioelectric adoptat de ele.

2. Totuși, pentru a nu împiedica programul științific, dispozițiile de la numărul 300 nu interzic folosirea unui sistem radioelectric incapabil de a comunică cu alte sisteme, cu condiția ca aceasta incapacitate să fie datorată naturii specifice a acestui sistem și sa nu fie efectul unor dispozitive adoptate în mod special în vederea împiedicării intercomunicatiei.

3. Prin excepție de la dispozițiile de la numărul 300, o statie poate fi afectată unui serviciu internațional restrâns de telecomunicații, determinat de scopul acestui serviciu sau de alte circumstanțe independente de sistemul folosit. ART. 48

Perturbatiile dăunătoare

1. Fiecare membru sau membru asociat se angajează sa ceara exploatarilor particulare recunoscute de el și celorlalte exploatări corespunzător autorizate în acest scop respectarea prescripțiilor de la numărul 303.

2. În plus, membrii și membrii asociați recunosc ca este de dorit sa ia măsuri practic posibile pentru a împiedica ca funcționarea aparatelor și instalațiilor electrice de orice fel sa nu cauzeze perturbatii dăunătoare comunicațiilor sau serviciilor radioelectrice, prevăzute la numărul 303.

Articolul 49

Apelurile și mesajele de primejdie

Stațiile de radiocomunicatii sînt obligate sa accepte cu prioritate absolută apelurile și mesajele de primejdie, indiferent care ar fi proveniență lor, sa răspundă de asemenea la aceste mesaje și să le dea imediat urmarea pe care o comporta.

Articolul 50

Semnalele de primejdie, de urgenta, de securitate sau de identificare, gresite sau inselatoare

Membrii și membrii asociați se angajează sa ia măsurile utile pentru a reprima transmiterea sau punerea în circulație de semnale de primejdie, de urgenta, de securitate sau de identificare, gresite sau inselatoare și sa colaboreze în vederea localizarii și identificarii statiilor din propria lor țara care emit astfel de semnale.

Articolul 51

Instalațiile serviciilor de apărare naționala

1. Membrii și membrii asociați păstrează întreaga lor libertate referitoare la instalațiile radioelectrice militare ale armatelor lor și ale forțelor lor navale și aeriene.

2. Totuși, aceste instalații trebuie, pe cat posibil, să respecte dispozițiile regulamentare relative la ajutorul ce trebuie acordat în caz de pericol și la măsurile ce trebuie luate pentru a împiedica perturbatiile dăunătoare precum și prescripțiile regulamentelor privind tipurile de emisie și frecventele de folosit, după natura serviciilor pe care le asigura.

3. În plus, cînd aceste instalații participa la serviciul de corespondenta publică sau la alte servicii determinate de regulamentele anexate la prezenta convenție, ele trebuie să se conformeze, în general, prescripțiilor regulamentare aplicabile acestor servicii.

Capitolul 6 Definiții

Articolul 52

Definiții

În prezenta convenție, în afară de cazul cînd exista contradictii cu contextul:

a) termenii care sînt definiți în anexa nr. 2 au sensul care li s-a atribuit;

b) ceilalți termeni definiți în regulamentele vizate la articolul 15 au sensul care le este atribuit în aceste regulamente.

Capitolul 7 Dispoziții finale

Articolul 53

Intrarea în vigoare a convenției
Prezenta convenție va intra în vigoare la 1 ianuarie 1967, între țările, teritoriile sau grupurile de teritorii pentru care ratificarile sau aderarile au fost depuse înainte de această dată.
Drept care plenipotențiarii respectivi au semnat convenția într-un exemplar în fiecare dintre limbile engleza, chineza, spaniola, franceza și rusa, textul francez făcînd dovada în caz de contestație; acest exemplar va rămîne depus în arhivele Uniunii Internaționale a Telecomunicatiilor, care va remite câte o copie fiecărei tari semnatare.
Încheiat la Montreux la 12 noiembrie 1965.
──────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.