Decretul nr. 648/1969

Articolul 1

Ministerul Justiției înfăptuiește politica partidului și statului cu privire la administrația de stat în domeniul justiției și contribuie, în condițiile prezentului decret, la înfăptuirea justiției, precum și la sistematizarea și perfecționarea legislației, participind prin activitatea sa la apărarea orinduirii socialiste și a drepturilor persoanelor la întărirea legalității.

Articolul 2

Ministerul Justiției are, cu privire la administrația de stat în domeniul justiției și la înfăptuirea justiției, următoarele atribuții:

a) ia, potrivit legii, măsuri de organizare a instanțelor judecătorești și le asigura funcționarea;

b) verifica activitatea administrativă a instalațiilor judecătorești, prin care se asigura buna desfășurare a activității de judecată și punerea în executare a hotărîrilor;

c) organizează studiul practicii judiciare și lucrările de statistica a activității instanțelor judecătorești; sesizează Tribunalul suprem cu problemele de aplicare a legii în privinta cărora considera ca este necesar sa emita decizii de îndrumare;

d) examinează temeinicia și legalitatea hotărîrilor definitive ale instanțelor judecătorești, în vederea exercitării recursului extraordinar de către ministrul justiției.

Articolul 3

Ministerul Justiției are, în ce privește sistematizarea și perfecționarea legislației, următoarele atribuții:

a) coordonează lucrările pregătitoare privind alcătuirea de coduri și participa la întocmirea proiectelor acestora;

b) întocmește proiecte de acte normative privind domeniul sau de activitate.

c) contribuie la pregătirea de către ministere sau alte organe centrale a proiectelor de legi, precum și a proiectelor de decrete și hotărîri ale Consiliului de Miniștri, cu caracter normativ, în ceea ce privește încadrarea acestora în ansamblul legislației și tehnica juridică;

d) efectuează studii și prezintă Consiliului de Miniștri propuneri cu privire la sistematizarea și perfecționarea legislației.

Articolul 4

Pe lîngă atribuțiile prevăzute în articolele 2 și 3, Ministerul Justiției:

a) îndrumă activitatea ce se îndeplinește, potrivit legii, de către președinții tribunalelor, pentru verificarea legalității deținerii și a modului de executare a pedepselor, precum și a legalității internării bolnavilor mintali periculosi;

b) organizează, îndrumă și controlează activitatea notariatelor de stat;

c) ia măsuri de organizare a laboratoarelor de expertiza criminalistica și le asigura funcționarea;

d) îndeplinește atribuțiile ce-i sînt stabilite prin lege în legătură cu organizarea și desfășurarea activității avocaturii și jurisconsultilor;

e) organizează și asigură realizarea asistenței juridice, în conformitate cu obligațiile stabilite prin înțelegeri internaționale la care Republica Socialistă România este parte;

f) ia măsuri pentru continua ridicare a nivelului de pregătire profesională a personalului din minister, de la instanțele judecătorești, notariatele de stat și laboratoarele de expertiza criminalistica, precum și a avocaților și jurisconsultilor;

g) întocmește propuneri pentru planul anual de școlarizare în învățămîntul superior juridic, ținînd sema de necesarul de personal pentru minister, instanțele judecătorești, notariatele de stat și colegiile de avocați;

h) exercita orice alte atribuții prevăzute de lege.

Articolul 5

Ministrul justiției poate să atace cu recurs extraordinar, la sesizare sau din oficiu, hotărîrile definitive ale instanțelor judecătorești, cînd considera ca prin aceste hotărîri s-a adus o încălcare esențială legii sau ca ele sînt vadit netemeinice.

Articolul 6

Ministerul Justiției este condus de Colegiul ministerului, organ deliberativ care hotărăște în problemele generale privind activitatea ministerului.

Articolul 7

Colegiul ministerului se compune din:

a) ministru și adjunctul ministrului;

b) directori și alți conducatori de compartimente organizatorice ale ministerului, presedinti ai unor instanțe judecătorești, precum și specialiști cu experienta îndelungată și înaltă calificare din cadrul ministerului sau din afară acestuia;

c) un delgat al sindicatelor, desemnat de Uniunea Generală a Sindicatelor din România.

Componenta colegiului ministrului se aproba de Consiliul de Miniștri, la propunerea ministrului.

Președintele colegiului ministerului este ministrul; în lipsa ministrului, atribuțiile de președinte se îndeplinesc de adjunctul ministrului.

Articolul 8

La ședințele colegiului pot fi invitați delegați ai unor organe și organizații de stat ori obștești interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii. De asemenea, la ședințele colegiului pot fi invitați presedinti de instanțe judecătorești și specialiști din cadrul ministerului sau din afară acestuia.

Articolul 9

Colegiul ministerului își desfășoară activitatea în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărîri cu majoritatea membrilor ce-l compun.

În caz de divergenta între ministru și majoritatea membrilor colegiului, problema asupra căreia nu s-a realizat un acord se supune vicepreședintelui. Consiliul de Miniștri care coordonează activitatea ministerului; dacă una dintre părți nu este de acord cu soluția data, problema va fi supusă Biroului Permanent al Consiliului de Miniștri, pentru a hotărî.

Articolul 10

Ședințele colegiului au loc cel puțin o dată pe trimestru și se convoacă, în timp util, de ministru. Colegiul poate fi convocat și la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

Articolul 11

Colegiul ministerului în întregul său și fiecare membru în parte răspund în fața Consiliului de Miniștri pentru întreaga activitate a ministerului; fiecare membru al colegiului răspunde în fața colegiului și a președintelui acestuia pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sînt încredințate.

Articolul 12

Între ședințele colegiului, ministrul împreună cu adjunctul ministrului dezbat și rezolva probleme curente ale activității ministerului și stabilesc măsurile necesare pentru îndeplinirea operativă a hotărîrilor colegiului.

Articolul 13

În executarea hotărîrilor colegiului ministerului și în exercitarea atribuțiilor proprii, ministerul emite, potrivit legii, ordine, instrucțiuni și alte acte prevăzute de lege.

Articolul 14

Ministrul informează colegiul ministerului asupra principalelor probleme rezolvate în perioada dintre ședințe.

Articolul 15

Ministerul Justiției are în conducerea sa un ministru și un adjunct al ministrului.

Adjunctul ministrului se numește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, iar atribuțiile acestuia se stabilesc de colegiul ministerului.

Articolul 16

Ministrul reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte organe și organizații din țara, precum și în relațiile internaționale.

Articolul 17

Ministerul Justiției are următoarea structura organizatorică:

a) Direcția instanțelor civile;

b) Direcția instanțelor militare;

c) Direcția de studii și legislație;

d) Corpul de inspecție;

e) Direcția de personal;

f) Direcția secretariat-admnistrativa;

g) Direcția plan și contabilitate;

h) Serviciul notariatelor, avocaturii și jurisconsultilor;

i) Oficiul juridic.

Numărul maxim de posturi în administrația centrala, raportul minim dintre numărul funcțiilor de execuție și cel al funcțiilor de conducere, precum și ponderea personalului de deservire față de totalul salariaților, sînt cele prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul decret.

Articolul 18

Ministerul Justiției are în subordinea sa laboratoare de expertiza criminalistica.

Articolul 19

Atribuțiile, organizarea și normele de funcționare a unităților prevăzute în art. 17 și 18 din prezentul decret se stabilesc de colegiul ministerului, potrivit normelor legale.

Articolul 20

Ministerul Justiției poate organiza, pentru studierea unor probleme de importanța deosebită din domeniul sau de activitate, comisii alcătuite din oameni de știința și alți specialiști, desemnați de ministerul justiției. Pentru angajații altor organizații socialiste, desemnarea se va face cu acordul conducerii acelor organizații.

Articolul 21

Acordarea gradelor militare și înaintarea în grad în cadrul forțelor armate a militarilor activi din Direcția instanțelor militare se fac, la propunerea ministrului justiției, potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente ale forțelor armate.

Salariile și alte drepturi cuvenite personalului din Direcția instanțelor militare se stabilesc potrivit dispozițiilor legale care reglementează acordarea acestor drepturi pentru personalul Ministerului Forțelor Armate și se asigura de către acel minister.

Mijloacele materiale și financiare necesare pentru funcționarea Direcției instanțelor militare se asigura de Ministerul Forțelor Armate.

Articolul 22

Dispozițiile din prezentul decret referitoare la instanțele judecătorești, cu excepția celor din art. 2 lit.d și art. 5, nu se aplică Tribunalului Suprem.

Articolul 23

Decretul nr. 807/1964

pentru organizarea și funcționarea Ministerului Justiției se abroga.

Articolul 24

Prezentul decret intră în vigoare pe data de 1 octombrie 1969.
──────────────
Președintele
Consiliului de Stat,
──────────────