Normele din 8 iunie 2004

Articolul 1

Secțiile medicale de spitalizare asigură cazarea s1 mgnJirea curenta a bolnavilor pe perioada internării in spital. Indiferent de profilul medical, secțiile de spitalizare au o structură funcțională asemănătoare, cu excepția celei de pediatrie (compartimentele pentru

prematuri,

sugari

si

copii

mici)

si

celei

de

obstetrică

-

ginecologie (compartimentul obstetrică fiziologica si nou-născuți).

Articolul 2

Secția medicală de spitalizare va fi amplasată de preferință pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două niveluri a secțiilor mari, care au in componență compartimente relativ autonome.

Articolul 3

In componența unei secții medicale de spitalizare intră urmatoarele categorii de spații: saloanele pacienților si dotările sanitare aferente;

incăperi pentru asistența medicală; incăperi pentru deservirea pacienților; cameră de gardă cu grup sanitar si duș;

diverse spații pentru activitățile gospodărești ale secției;

Articolul 4

In spitalele clinice pot fi amenajate spații suplimentare, destinate activitatilor didactice (studenților si cursanților ce iși desfășoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului) conform normelor.

Articolul 5

Salonul pentru pacienți adulți se va conforma următoarelor cerințe:

capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente și maxim 2 paturi în rezerve; arie utilă minimă de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezervă

cubaj de 20 mc/pat de aer în caz de ventilație naturală

Articolul 6

(a)

Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include:

la saloane cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duș, WC, lavoar)

la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu/ comun la 2 saloane (duș, WC, lavoar) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar)

un duș la 15 asistați cand saloanele nu sunt prevăzute cu dușuri; sălile de dușuri pot fi grupate pe unități de îngrijire;

(b)

pentru grupa de varsta 3-6 ani pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.

Art.

7

Alte dotări minime obligatorii in salon sunt: o priză de oxigen la două paturi

corp de iluminat, priză si sonerie la fiecare pat pat si noptieră cu dulap / bolnav

o masă cu scaune / salon

Articolul 8

(a)

Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi dupa cum urmează: favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest

se va evita orientarea ferestrelor spre nord si nord-est (vanturi dominante reci)

se poate accepta orientarea spre vest si sud-vest, in cazul asigurării unei protecții corespunzătoare a ferestrelor față de excesul de insorire;

(b)

Condiționările privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secțiile de spitalizare de bolnavi acuți (durata mică de spitalizare: 10-12 zile) si la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).

Articolul 9

(a)

Alte prescripții privind salonul :

paturile vor fi asezate paralel cu frontul ferestrei si vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;

distanța intre două paturi nu va fi mai mică de

O, 70 m ; distanța intre pat si peretele exterior va fi de cel putin 0,80 m ;

distanța intre pat si peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de minim 1,30 m ;

(b)

Pentru cel puțin un pat dintr-un salon, circulația liberă aferentă va permite staționarea și deplasarea in cărucior de handicapat.

Articolul 10

In mod curent pentru activități medicale din secție se vor prevedea urmatoarele spații:

(a)

săli pentru tratamente - pansamente, fiecare cu suprafața de 16-18 mp;

(b)

cabinete de consultatii, fiecare cabinet cu suprafața de 12-14 mp ampasate numai la intrarea in sectie;

(c)

spații de lucru pentru asistenți medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare daca este cazul), cu anexe pentru depozitare instrumentar si mdicamente;

(d)

încăperi pentru conducerea medicală a secției: medic-șef, asistent-șef, raport de gardă, secretariat;

(e)

grupuri sanitare si vestiare pentru personal.

(f)

pentru unele din profilurile medicale, in cadrul secției se mai pot prevedea si alte spații pentru activități medicale: camere pentru investigații, tratamente speciale, săli de intervenție chirurgicală cu anexele respective si dotări conform normelor

Articolul 11

Incăperile necesare pentru deservirea pacientilor

din componența secției:

(a)

oficiul alimentar cu anexele sale și sala de mese;

(b)

camera pentru activități de zi și primire vizitatori, in functie de spatiile disponibile;

(c)

camera de baie (după caz și grupul de dușuri, dacă sunt soluționate centralizat).

Articolul 12

Obligatoriu în componența secției vor intra urmatoarele spații pentru activitățile gospodăresți:

(a)

camera de spălare-sterilizare ploști și alte recipiente ( "ploscar"): un ploscar la 25-30 paturi;

(b)

spațiu de colectare rufe murdare și boxă de curățenie;

(c)

depozit de lenjerie curată.

Articolul 13

(a)

In fiecare secție de spitalizare se desemnează o subzonă "septică" care la nevoie să permită izolarea si cohortarea pacienților contagioși si dependenți de echipamentele secției sau imunodeficienți, conform normelor Ministerului Sănătații.

(b)

La spitalele clinice se recomandă diferențierea pe circulație separată a zonei spațiilor destinate invățămantului si conducerii medicale a secției, de zona saloanelor pentru bolnavi.

Articolul 14

(a)

Secțiile medicale pot fi organizate in sistemul "unităților de ingrijire".

(b)

O secție de spital poate cuprinde 2-4 unități de ingrijire, din care cel putin una va fi destinată izolării pacienților cu risc septic.

(c)

Unitatea de îngrijire include o grupare de saloane si/sau rezerve de bolnavi, cu un număr constant de paturi, pentru care asistența medicală este acordată de o echipă compusă din 5-6 asistenți medicali, 2-3 îngrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonată de un medic. In funcție de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unități de îngrijire poate varia intre 20 si 35 de paturi.

Articolul 15

In sistemul de organizare a secțiilor pe "unități de îngrijire", anexele medicale si gospodărești ale secției vor fi repartizate pe unități de ingrij ire (cate un cabinet medical, o sală de tratamente - pansamente, un post asistenți medicali, un spațiu de igienizare, o cameră de zi s.a.m.d.), rămanand comune spațiile conducerii secției, oficiul almentar, una-două încăperi destinate investigațiilor și tratamentelor speciale.

Organizarea sectiei de pediatrie

Articolul 16

(a)

Ingrijirea pacienților copii se face obligatoriu in compartimente distincte in funcție de

varstă: grupa sugari si copii 1-3 ani, grupa copii pescolari (3-6 ani) si grupa copii scalari (6-14 ani).

(b)

Compartimentul destinat unei grupe de varsta constituie o unitate de îngrijire relativ autonoma, in cadrul careia pe langa spatiile de spitalizare, conformate dupa specificul varstei, se mai prevad:

o parte din spațiile de asistență medicală (cele de supraveghere si tratament specific),

o parte din spațiile de deservire ale bolnavilor (individualizate după varsta pacienților),

un spațiu de curățenie

Articolul 17

Compartimentul pentru copii școlari:

(a)

Este asemănător ca organizare cu unitatea de îngrijire pentru bolnavii adulți.

(b)

Saloanele, cu grupurile sanitare aferente, (separate pe sexe), sunt identic conformate, dimensionate si mobilate.

(c)

Se prevăd aceleași anexe medicale si gospodărești.

(d)

In cadrul compartimentului va fi desemnat un sector "septic" incluzand 1-2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care să permită izolarea si cohortarea pacienților conform normelor MS.

(e)

O cameră de zi care se va amenaja si pentru activități școlare.

Articolul 18

Pentru

compartimentul de copii preșcolari

(3-6

ani)

(a)

sistemul de cazare va fi adaptat varstei, in grupări de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevăzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, carora li se afectează un post de supraveghere pentru asistenții medicali.

(b)

In cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesită izolare si cohortare epidemiologică;

(c)

In amenajarea unui salon pentru această grupă de varstă se va tine seama de urmatoarele:

suprafața utilă/pat in salon va fi de minim 6 mp;

peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi parțial vitrat; dimensiunile mobilierului si a obiectelor sanitare vor fi adaptate varstei;

(d)

In cadrul compartimentului se vor mai prevedea o cameră de tratamente-pansamente proprie, un spațiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) si un număr de rezerve pentru copii care se internează cu mamele.

(e)

Daca marimea compartimentului o justifică, se poate amenaja unui spațiu de joacă pentru copiii necontagioși.

Articolul 19

Compartimentul pentru sugari și copii de 1-3 ani:

(a)

se va organiza in sistemul nucleelor cu 2-3 camere (boxate) de 4-6 paturi, prevăzute cu un grup sanitar de igienizare si grupate la un post de supraveghere al asistenților medicali.

(b)

Unul din nuclee

va fi destinat cazurilor

care necesita izolare si cohortare epidemiologică.

(c)

suprafața utilă /pat in camera va fi de 4-5 mp.

(d)

Toti pereții vor fi vitrați in partea superioară, pentru control vizual

(e)

In fiecare cameră se va prevedea o cadă cu dus de mană pentru imbăiere.

(t) Pentru copiii care se internează cu mamele se prevăd rezerve avand dotări sanitare specializate pentru mamă și pentru copil.

(g) Se acceptă amplasarea in afara compartimentului, dar in cadrul secției a unor saloane pentru mamele care iși alăptează copiii.

Articolul 20

Compartimentul pentru sugari si copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de varstă, va avea anexe medicale si gospodarești proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluționat in sistem filtru.

Articolul 21

In cadrul secției de pediatrie se mai amplasează următoarele categorii de spații pentru asistența medicală:

(a)

Unitate specializată (nucleu) de terapie intensivă, cu configuratia prevazuta la cap.2.7 din prezentele norme;

(b)

Unitate specializata pentru ingrijire prematuri (după caz), avand configurația prevazută in norme;

(c)

Incăperi pentru consultații, investigații si tratamente speciale,

(d)

Cabinete pentru medici si anexe pentru personalul medical auxiliar,

(e)

Spații pentru conducerea secției.(după caz).

Articolul 22

Pentru hrănirea sugarilor si a copiilor de 1-3 ani:

(a)

in secțiile de pediatrie se amenajează o bucatarie specializată, ("biberonerie" sau "bucătărie de lapte"), organizată si conformată adecvat capacității secției.

(b)

Spațiile componente ale bucătăriei de lapte se dimensionează ținand seama de echipamente; alcătuirea lor urmărește fluxul tehnologic:

Primirea, spălarea si sterilizarea biberoanelor, cănițelor, lingurițelor Prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte; Umplerea biberoanelor, răcirea, distribuția;

Anexe pentru depozitare; Cameră asistenta dieteticiană.

(c)

Biberoneria va avea dotările sanitare specializate prevăzute in norme.

Sectia (subsectia) de obstetrica fiziologica si nou nascuti (maternitate)

Articolul 23

(a)

Secțiile de obstetrică-ginecologie din spitalele generale mici si mijlocii se organizează pe subsecții complet separate, de obstetrică și respectiv de ginecologie, pentru care se prevăd anexe medicale, de deservire pacienți si gospodărești distincte.

(b)

In spitalele mari, sau in cele de specialitate, pentru cele doua profiluri se constituie secții diferite.

Articolul 24

Se acceptă trei moduri de organizare funcțională a secției:

(a)

compartimente medicale distincte pentru mame si nou-născuti, in care asistența pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienți adulți, iar pentru nou­ născuți se soluționează in sistemul

de pediatrie la compartimentul sugari. Cele două compartimente

vor

avea

propriile

anexe

medicale,

de deservire

si

gospodarești specializate. Intre cele doua compartimente se amplasează spațiile pentru alăptare, utilizate in comun.

(b)

sistemul nucleelor (respectiv al unitatilor de îngrijire) mixte pentru mame si nou­ nascuții acestora: un nucleu este compus din doua saloane pentru mame (cu cate 3-5 paturi) cu dotarile sanitare aferente, care flancheaza doua saloane (dotate corespunzător) pentru nou-născuți si un spațiu de lucru pentru asistenți medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat in unele variante de organizare ca spațiu de alăptare);

(c)

sistemul "roomimg-in" sau de cazare al mamei si nou-nascutului in același salon, (fie in rezerve individuale, fie in saloane pentru doua mame cu copiii lor), cu spații corespunzător dimensionate si dotări sanitare specializate.

(d)

In sistemele b) si c) de mai sus , anexele medicale si de deservire, specializate pentru cele doua categorii de pacienti, se amplaseaza grupat in cadrul unitatii de ingrijire.

Articolul 25

(a)

Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferenția compartimente (nuclee) distincte, atat pentru mame cat si pentru nou-născuți;

(b)

Pentru cazurile de obstetrică patologică se amenajează saloane distincte, grupate, atat in compartimentul aseptic, cat si in cel septic.

(c)

Uneori cazurile de obstetrică patologică se pot amplasa in secția/subsecția de ginecologie.

Articolul 26

(a)

Secția de obstetrică va fi amplasată la același nivel și in legatură directă cu blocul de nașteri și sala de operații pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv să fie distinct de circulațiile comune ale spitalului.

(b)

La spitalele generale mici si mijlocii, blocul de nașteri se poate amplasa chiar in secția (subsecția) de obstetrică.

Serviciul de primire - internare a bolnavilor Art. 27

Acest serviciu se organizează ca serviciu unic pe spital si are rolul de a asigura:

(a)

efectuarea formelor de internare,

(b)

examinarea medicală si trierea epidemiologică a bolnavilor pentru internare,

(c)

prelucrarea sanitară a acestora in funcție de starea lor fizică și

(d)

echiparea in imbrăcămintea de spital.

Articolul 28

Amplasarea serviciului de pnmire - internare se face in legatură directă cu accesul principal in spital,

serviciul de urgență si (după caz) serviciile de spitalizare de o zi, spitalizare de zi, epurare renala, chimioterapie, intreruperi de sarcină.

Articolul 29

Componentele functionale ale servicului de primire - internări

sunt: unitatea de intocmire a documentelor medicale

compartimentul de examinări

medicale

care

include

cabinete

de consultație specializate

unitatea de igienizare sanitară,

unitate de gestiune haine si efecte de spital unitatea de externare

Articolul 30

Unitatea de intocmire a documentelor medicale de internare cuprinde in structură:

(a)

spațiul de așteptare prevăzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienți adulți si pacienți copii

(b)

2-3 birouri conexate intre ele si prevăzute cu amenajări pentru relația cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).

Articolul 31

Compartimentul examinări medicale:

!El_cuprinde cabinetele de consultație, specializate după profiluri medicale, cu spațiile de așteptare si grupurile sanitare aferente ;

(b) in spitalele generale sunt obligatorii cel puțin cate un cabinet medical pentru următoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetrică-ginecologie si adulți.

Articolul 32

Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari si spitalele de specialitate se determină in functie de capacitatea secțiilor cărora li se adresează si nu va fi mai mic decat:

(a)

pediatrie

pană la 150 de paturi: 1 cabinet peste 150 de paturi:

2 cabinete

peste 300 de paturi:

3 cabinete

(b)

obstetrică- ginecologie:

pană la 50 de paturi: 1 cabinet cu doua boxe pană 200 de paturi: 2 cabinete

peste 200 de paturi: 3 cabinete

(c)

secții de adulți:

pană la 200 de paturi: 1 cabinet pană la 400 de paturi: 2 cabinete peste 400 de paturi:

3 cabinete

Articolul 33

Spațiul de așteptare pentru pediatrie:

(a)

va fi separat de spațiul de așteptare pentru adulți

(b)

va fi prevăzut cu următoarele amenajări: filtru de triaj epidemiologic

boxa de izolare destinată pacienților copii depistați cu afecțiuni contagioase - fiecare boxa de izolare va avea grup sanitar propriu si acces direct in exteriorul spitalului.

(c)

La spitalele mari de pediatrie se vor amenaja două-trei boxe de izolare.

Articolul 34

Unitatea de igienizare sanitară:

(a)

va cuprinde filtre de prelucrare sanitară (cu dotările prevăzute in norme) si grupurile sanitare aferente (prevăzute cu duș sau baie - după caz), separate pe sexe si pe cele trei categorii de pacienți: copii, parturiente/ginecopate, adulți ;

(b)

la pediatrie spațiul de igienizare se compartimentează: pentru grupa 0-2 ani si pentru grupa 2-14 ani, accesul făcandu-se direct din cabinetele de consultații.

(c)

in filtrele de igienizare se prevăd boxe pentru lenjerie și efecte curate de spital.

Articolul 35

(a)

Păstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internării se face intr-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spațiile de igienizare dar și de unitatea de externare.

(b)

Depozitul de efecte va avea dotarile prevazute in normele Ministerului Sanatatii.

Articolul 36

Unitatea de externare

(a)

se compune dintr-un spatiu prevazut cu boxe de imbracare, separate pe sexe si distincte pentru copii si nou-nascuti.

(b)

Dacă externarea se face centralizat, unitatea se amplasează in afara circuitului de internare dar in legătură cu depozitul de haine de oraș și cu biroul de intocmire a documentelor de spitalizare.

Serviciul de urgență Art. 37

Serviciul de urgență:

(a)

In varianta minimă, curentă la spitalele m1c1 s1 mijlocii, compartimentul poate să cuprindă urmatoarele spații:

acces acoperit si inchis lateral pentru autosalvări

1-2 cabinete de consultație si tratament cu 2 (4) posturi de lucru

sala de intervenții chirurgicale, cu anexe pentru spălare medici si instrumente sala cu anexe pentru aparate gipsate, echipată cu aparat roentgen

camera de spitalizare provizorie compartimentată pe sexe, de 2-6 paturi (1% din capacitatea spitalului)

filtre igienizare cu boxe pentru depozitarea hainelor pacienților, a efectelor si lenjeriei de spital

post de lucru pentru asistenți medicali si anexe personal mediu sala de asteptare cu anexe pentru aparținători

cabinet medici de gardă cu grup sanitar depozit tărgi, brancarde, cărucioare.

(b)

La spitalele generale mari sau la spitalele cu specific de urgență, serviciul se amplifică ca număr de săli de intervenție, se diversifică pe profiluri

medicale (chirurgie, cardiologie, pediatrie) si poate căpăta si alte funcțiuni medicale:

sala de reanimare,

cabinete de investigații si explorări, laborator de teste de urgență etc.

Articolul 38

Amplasarea seviciului in cadrul spitalului va permite colaborarea directă cu serviciul de internări, precum si legături rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensivă, serviciile de roentgendiagnostic si explorări funcționale, laboratorul de analize medicale.

Compartiment de spitalizare de o zi Art. 39

Compartimentul de spitalizare de o zi:

(a)

se organizează in spitale mijlocii si mari, pentru o capacitate de 2-3% din numărul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi ;

(b)

in cadrul compartimentului, după caz, se pot amplasa distinct si unități de epurare renală, de intreruperi de sarcină, chimioterapie.

(c)

compartimentul se amplasează in apropierea accesului principal, in legatură cu serviciul ambulator, cu serviciul de urgență și cu circuitele principale care fac legatura cu serviciile tehnico-medicale.

Articolul 40

In compartimentul de spitalizare de o zi:

(a)

cazarea pacieților in compartiment se face in saloane de 2-3 paturi si rezerve;

(b)

aferent acestor saloane se prevăd:

cabinet de consultații si tratamente (eventual sală de mici intervenții), post de lucru pentru asistenți medicali,

mic oficiu alimentar, grupuri sanitare,

boxe de lenjerie si de curățenie etc.

Sectorul ambulator Art. 41

Sectorul ambulator propriu spitalului acordă servicii medicale, in specialitățile pe care este profilat, pentru pacienți a caror condiție nu impune sau nu mai impune internarea.

Articolul 42

In structura funcțională a ambulatorului de spital se amenajează:

Cabinete de consultație (in specialități din profilul spitalului si in specialități conexe cu acestea)

Camere pentru pansamente si tratamente curente; Spații de asteptare aferente cabinetelor

Birou de programare si evidența pacienților

Punct farmaceutic pentru medicamente specifice (după caz); Anexe pentru personalul medical;

Grupuri sanitare si boxă pentru curățenie.

Articolul 43

(a)

Dimensiunea pentru cabinetele de consultație sau camerele de tratamente curente, este cuprinsă intre 16 mp si 24 mp, si va fi diferențiată <lupa activitățile specifice.

(b)

Numărul de cabinete si anexele acestora sunt determinate de numărul de consultații ce se preconizează a se acorda pentru fiecare specialitate.

(c)

Pentru dimensionarea spațiilor de așteptare se ia in calcul încărcarea la orele de varf, considerand o arie utilă de 1,00-1,50 mp/pacient adult si respectiv 1,50-2,00 mp/pacient copil cu un însoțitor.

(d)

Spațiile de așteptare si grupurile sanitare pentru copii se izolează de cele ale adulților.

Articolul 44

Sectorul ambulator poate fi accesibil <lupa cum urmează:

(a)

direct din exterior, situație in care va fi dotat cu anexe specifice (garderobă, punct de informații si control acces, cabine telefonice),

(b)

din holul intrării principale a spitalului, caz in care pacienții vor beneficia de toate serviciile si anexele prevăzute pentru vizitatori si însoțitori.

Articolul 45

Amplasarea sectorului ambulator in cadrul spitalului va permite legături ușor accesibile cu servicile de investigații-explorări si tratamente, precum și cu compartimentul de spitalizare de o zi.

Blocul operator Art. 46

Blocul operator grupează toate sălile de operații necesare diverselor specialități (profiluri)

medicale.

ln

spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia si arșii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia,

ORL,

pediatria, oncologia, si serviciul de urgență..

Articolul 47

In funcție de numărul de paturi chirurgicale si ținand seama de specificul activităților medicale, pentru unele secții (compartimente) se pot prevedea săli de operații proprii in afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru: secția obstetrică-ginecologie, secția de oftalmologie, sectia

ORL,

compartimentul de arși, serviciul de urgență.

Articolul 48

Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de săli de operație, se face prin raportare la numărul de paturi din secțiile si compartimentele cu profil chirurgical care ii utilizează.

O sală de operație pentru 30-35 de paturi chirurgicale

O sală de operație pentru 25 de paturi pentru specialități chirurgicale (transplant, arși).

Articolul 49

In funcție de mărimea si structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-1 O

săli de operație.

Articolul 50

In proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua in considerație următoarele:

(a)

Pentru spitalele mici si mijlocii se recomandă gruparea sălilor de operație intr-un singur bloc operator;

(b)

In spitalele mari si foarte mari, mai ales in cele multiprofilate, se recomandă amenajarea de doua-trei blocuri operatorii distincte si specializate, amplasate mai aproape de secțiile respective de spitalizare.

Articolul 51

(a)

Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar și in spitalele de mărime mijlocie, este cel de separare in bloc septic si bloc aseptic, cu tratare diferențiată a sălilor de operație și a anexelor medicale, in ce privește măsurile de asepsie.

(b)

In cazul blocurilor operatorii cu o singură sală de operație, se vor aplica prescripțiile normelor Ministerului Sănătății privind ordinea de efectuare a operațiilor septice si respectiv aseptice.

Articolul 52

Soluționarea spațial-funcțională pentru blocurile operatorii diferă după mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 săli de operație, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sali de operatie.

Articolul 53

Un bloc operator mic se compune din următoarele categorii de spații:

(a)

Spații medicale: 2-4 săli de operație cu anexele aferente: spălător-filtru pentru chirurgi

spălător pentru instrumente, prevăzut cu ghișeu pentru transferul instrumentelor murdare,

spațiu de pregătire a bolnavului spațiu pregătire materiale (după caz)

spațiu pentru trezirea pacienților (comun sau boxat),

cameră de odihnă pentru medici,

camera de lucru pentru asistenți medicali, laborator pentru determinări de urgență,

sala aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregătirea feșelor (după caz), cameră protocol operator

cameră medici anesteziști

(b)

Spații gospodărești:

boxă pentru depozitare materiale sterile si farmaceutice, depozit aparate,

spațiu depozitare tărgi, cărucioare,

boxă pentru curățenie si colectare - evacuare obiecte murdare (rufe, deșeuri).

(c)

Spații control si filtrare accese:

filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targă),

filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzand vestiar si grup sanitar cu duș, dispecerat-programare (după caz).

Articolul 54

(a)

Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sală de operație.

(b)

Se acceptă amenajarea de anexe comune la două sali de operație numai in cazul in care cel puțin o sală a blocului operator dispune de anexe individualizate

Articolul 55

Spațiile tehnice pentru instalațiile aferente blocului operator:

(a)

vor fi amplasate in afara blocului, dar in imediata vecinătate a acestuia,

(b)

vor cuprinde urmatoarele :

•

stație preparare apă sterilă pentru spălare chirurgicală,

•

stație preparare gaz de narcoză,

•

stație de acumulatori și cameră tablou electric,

•

centrală de ventilație si tratare a aerului (după caz).

Articolul 56

Dispunerea spațiilor si organizarea circuitelor in interiorul blocului operator se va face pe principiul zonării dupa cerințele de asepsie, trecerea făcandu-se gradat dinspre spațiile neutre (condiții igienico-sanitare obisnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiționări igienice speciale), la cele aseptice:

zona filtre de acces si zona funcțiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator determinări de urgență, etc.,) fac parte din zona

neutră.

zona

curată

cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spațiul de lucru al asistenților medicali, camera de odihnă medici, camera de gipsare, etc.,

zona

aseptică

cuprinde sala de operatie si spațiul de spălare și echipare sterilă a echipei operatorii.

Articolul 57

In blocurile operatorii mari se acceptă cuprinderea unei stații de sterilizare proprii, distinctă de stația centrală de sterilizare care deservește restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformare si organizare a unei stații de sterilizare se face la punctul 2.8

Articolul 58

In blocurile operatorii mari se mai pot prevedea si alte spații după cum urmează: cameră dezinfecție aparatură medicală mobilă,

punct farmaceutic, bănci de țesuturi,

post de lucru pentru medici si personal mediu anestezie,

mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihnă a personalului medical etc.

Articolul 59

Dimensionarea

diverselor spații specifice este determinată de tipul de intervenții chirurgicale, mărimea echipelor operatorii, mărimea blocului operator, nivel de echipare cu aparatură, soluția generală de conformare a blocului operator dupa cum urmează:

pentru sala de operație dimensiunile minime variază de la 30 mp la 40 mp arie utilă, pentru celelalte spații medicale, aria utilă nu va fi mai mică decat:

12 mp - sală spălare și îmbrăcare chirurgi pentru o sală,

18 mp - sală spălare și îmbrăcare chirurgi comună la două săli, 1O mp - sală spălare instrumente,

12 mp - un post de pregătire preoperatorie, 1O mp - un post de trezire postoperatorie, 25 mp - sala de gipsare.

Inaltimea libera a sal ii de operatie va fi de 3,2mp

Usile salilor de operatii se prevad cu latimea de min.1,20m

Articolul 60

Blocul operator va avea:

(a)

legătură directă cu serviciul anestezie - terapie intensivă si sterilizare centrală (dacă nu are sterilizare proprie);

(b)

asigurate legături ușoare cu: blocul de nașteri (cand acesta nu are sală proprie de operații cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgență, laboratorul de anatomie patologică (pentru examene extemporanee) si secțiile de spitalizare.

Serviciul de anestezie - terapie intensiva (ATI) Art. 61

Serviciul ATI centralizează toate cazurile medicale grave, care necesită supraveghere

continuă si ingrijire intensivă 24 de ore din 24. Asistența medicală se asigură de un personal

inalt

calificat,

cu

ajutorul

unei

aparaturi

medicale

specializate

(pentru compensarea si monitorizarea funcțiilor vitale ale organismului bolnavilor)

Articolul 62

Mărimea serviciului (număr de paturi) variază m funcție de capacitatea si profilul spitalului.

(a)

Seviciile ATI mici (sub 15 paturi) precum si cele pentru spitalele de specialitate, se zonează in sector septic si respectiv sector aseptic.

(b)

Serviciile ATI mari, in spitalele multiprofilate, se organizează pe sectoare (unități) distincte, după profilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzandu-se și un compartiment amenajat corespunzător destinat cazurilor septice.

Articolul 63

Pentru unele profiluri

medicale, dacă particularitățile procedurilor

medicale si/sau numărul de paturi aferent o justifică, se pot organiza compartimente de terapie intensivă specializate, distincte de unitatea centrală, amplasate in secțiile medicale respective; este cazul mai ales pentru urmatoarele specialități: cardiologie si boli vasculare, pediatrie, arși și traumatologie, transplant de organe.

Articolul 64

Spațiile componente ale serviciului ATI sunt următoarele:

unitățile de ingrijire -

saloane sau nuclee cu spații aferente pentru: postul de supraveghere (directă și/sau monitorizată), grupul de igienizare, depozite diverse;

camera de lucru pentru asistente, cuplată cu stația centrală de monitorizare si semnalizare;

cabinete medici anesteziști cu grup sanitar;

sala de mici intervenții si tratamente speciale, cu anexele ei (la serviciile mari); depozite pentru aparatură, instrumentar, produse farmaceutice;

mic laborator pentru determinări de urgență (se poate utiliza in comun cu blocul operator);

boxa pentru lenjerie curată;

spațiu sanitar pentru prelucrare st 1g1enizare obiecte de inventar, cu boxă pentru colectare obiecte murdare (rufe, deșeuri);

vestiar-filtru pentru personalul medical, prevăzut cu grup sanitar și duș;

filtru de acces pentru pacienți si materiale, cuplat cu un spațiu (vestiar) pentru echiparea in vestimentație de protecție a persoanelor străine serviciului (aparținători sau alt personal) medical decat al secției.

Articolul 65

Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar și pentru izolare față de perturbări externe (agitație, zgomot, vizite inoportune).

Articolul 66

Unitatea (nucleul) de ingnJtre intensivă se conformează si dimensionează in raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numărul de paturi afectat unei echipe de mgnJire.

Capacitate optimă:

5-6 paturi aferente unui post de supraveghere; Capacitate maximă:

8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, ingrij irea nu se mai consideră intensivă)

arie utila minimă /pat: 12 mp

arie utila minimă /post supraveghere: 12 mp (recomandat 15 mp) dotare sanitară aferentă: grup sanitar cu closet, lavoar și "ploscar".

Articolul 67

(a)

Modul optim de alcatuire a unei unități de ingrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de I -2 paturi, grupate in jurul postului de supraveghere al echipei de îngrijire, prevăzut cu pereți vitrați si go!uri de trecere spre acesta.

(b)

Sistemul de spitalizare in saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri ușoare este nerecomandat, fiind mai puțin igienic.

(c)

Indiferent de soluția tipologică aplicată, fiecare unitate de ingrijire din ATI va avea cel putin o rezervă de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesită izolare epidemiologică severă.

Articolul 68

(a)

In mod curent, mai ales la spitalele mici si mijlocii, serviciul ATI se amplasează in imediata vecinătate a blocului operator, pe același nivel cu acesta;

(b)

Serviciul ATI se poate amplasa și la nivel superior sau inferior față de blocul operator (la spitalele mari și foarte mari), cu condiția realizării unei legături directe, prin scară și ascensor.

Serviciul de sterilizare centrala Art. 69

In spitale activitățile de sterilizare se centralizează cu precădere in cadrul serviciului de

sterilizare centrală, cu urmatoarele excepții obligatorii:

(a)

Sticlăria și materialele de laborator se sterilizează in interiorul laboratorului;

(b)

Produsele farmaceutice injectabile, se sterilizează in cadrul farmaciei;

(c)

Biberoanele si alt inventar mărunt legat de alimentaăia sugarului se sterilizează in compartimentul "biberonerie" al secției pediatrie.

Articolul 70

(a)

Serviciul central de sterilizare va avea circuit inchis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulațiile generale ale spitalului;

(b)

In cazul in care se alipește blocului operator, mai poate avea o comunicare interioară cu circualațiile acestuia (prin ușa in zona "murdară" și prin ghișeu in zona "curată" a blocului, descrise la Art.6 din prezentele norme).

Articolul 71

In cadrul serviciului de sterilizare, spațiile se impart și se așează in flux astfel incit sa se asigure circuite separate pentru instrumentarul si materialele nesterile de cele sterile după cum urmează:

(a)

zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzand spațiile pentru primire, depozitare temporară, sortare, prelucrare primară, introducerea in aparatele sau camera de sterilizare;

(b)

zona de sterilizare propriu-zisă sau "zonă fierbinte";

(c)

zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzand spațiile pentru scoatere din "zona fierbinte" și răcire, sortare, inscripționare, depozitare, predare;

(d)

sector anexe comune: birou evidență, depozit detergenți si talc (după caz), vestiar si grup sanitar cu duș pentru personal.

Articolul 72

(a)

Prelucrarea primară a materialelor nesterile este diferențiată ca proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucărie, material moale) și se desfășoară in spații distincte (boxe, alveole, nișe).

(b)

Spațiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spălare, pregătire (confecționare) material moale, pudrare cu talc, ambalarea, așezare pe rastele sau în casolete, conform cu tehnologia impusă de tipul de aparatură de sterilizare utilizat.

Art.

73

"Zona fierbinte" poate fi alcatuită in două moduri:

(a)

fie dintr-o cameră de sterilizare (eventual două, separand sterilizarea umedă de sterilizarea uscată), asezată pe linia fluxului intre zona nesterilă si cea sterilă, in care se amplasează aparatele de sterilizare si mesele pentru descărcarea casoletelor;

(b)

fie din chiar frontul alcătuit din aparatura de sterilizare înseriată, daca se utilizează autoclave si echipamente cu deschidre dublă, sistem recomandat la spitalele mijlocii si mari, pentru a asigura separarea completă a circuitului nesteril de cel steril.

Articolul 74

Sterilizarea materialelor se poate face conform Ordinului MS 185/2003), aparatura fiind diferențiată in funcție de agentul sterilizant.

Articolul 75

(a)

Dimensionarea și organizarea stației de sterilizare se va face in funcție de: numărul de paturi (capacitatea spitalului), si numărul sălilor de operație,

cantitatea

materialului

de sterilizat,

pe

categorii,

determinată

in

dmc/pat/zi, corespunzător profilului spitalului

tipul și capacitatea aparatelor de sterilizare,

durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de aparat.

(b)

Se recomandă prevederea pentru fiecare categorie de aparate a cate unuia suplimentar care să preia efectuarea operațiunilor in caz de avariere a aparatelor aflate in serviciu.

Articolul 76

(a)

Serviciul de sterilizare centrală se amplasează cat mai aproape de blocul operator si trebuie să aibă legături cat mai directe cu serviciul ATI, blocul de nasteri, serviciul de urgențe, laboratoarele de explorări funcționale, secțiile medicale cu paturi.

(b)

La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomandă alipirea stației de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relația cu acesta.

(c)

La spitalele generale mari și foarte mari, dacă marimea blocului operator o justifică, se poate amenaja o stație de sterilizare proprie blocului operator, separand activitățile de sterilizare pentru restul spitalului.

Blocul de nașteri Art.

77

In blocul de nașteri se efectuează centralizat activitatea de asistență medicală calificată a

parturientelor pe parcursul nașterii.

Articolul 78

Modul de conformare al blocului de nasteri și locul cel mai potrivit de amplasare in cadrul spitalului este dependent de:

felul cum se organizează in cadrul spitalului, respectiv al secției de profil, asistența parturientelor de la primirea in spital si pană la terminarea nașterii;

capacitatea acestuia (număr de nasteri/zi, rezultată din capacitatea secției de obstetrică prevazută in structura spitalului);

sistemul adoptat pentru asistarea parturientei in timpul celor trei faze ale nașterii: travaliu, expulzie, postpartum.

Articolul 79

In principiu un bloc de nasteri este constituit din urmatoarele componente spațio­ funcționale:

(a)

compartiment de primire si prelucrare sanitară specifică (dacă activitățile nu au fost preluate de servicul de primire - internare descris la Art. 29.)

(b)

Unități pentru naștere (o suită de spații pentru triada de activități specifice: travaliu, expulzie, postpartum);

(c)

Eventual sală de operație descris la Art.56 si 59 din prezentele norme;

(d)

Camera resuscitare nou-născut;

(e)

Spații de lucru pentru personal (cabinet medici, cameră de lucru moașe, boxe depozitare instrumentar si materiale sterile);

(f)

Spații gospodărești (mic oficiu alimentar, boxe depozitare lenjerie si efecte, spațiu colectare - evacuare rufe murdare si deșeuri);

(g)

Filtru de acces si dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar si duș, compartimentat pe sexe, grup sanitar paciente).

Articolul 80

(a)

In blocurile de nașteri mici (2-3 unități de naștere), nu se recomandă prevederea unei săli de operație - pentru cezariene si alte urgențe - acestea urmand a se efectua in blocul operator centralizat sau in sala de operații a secției de obstetrică-ginecologie.

(b)

La blocurile de nașteri mari (peste 1O nașteri/zi) este indicată prevederea sălii de operație in cadrul blocului, precum și a spațiului de pregătire-trezire aferent.

Articolul 81

Blocul de nașteri va are un circuit inchis, controlat prin filtre de acces.

Articolul 82

(a)

Blocuri de nașteri va fi compartiment in sector septic si aseptic.

(b)

Pentru spitalele mici si mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de obstetrică, una din unitățile de nașteri se va individualiza ca septică, va primi anexe sanitare proprii și se va izola in circuitul general al blocului de nașteri.

(c)

In cadrul spitalelor de specialitate, cu secții de obstetrică care insumează mai mult de 150 de paturi, se vor crea două blocuri de nașteri separate, dintre care unul septic.

Articolul 83

Unitatea de naștere se poate alcătui in mai multe moduri:

(a)

camera de travaliu tip salon cu 2-3 paturi (14-20 mp), conectată la o sală de nașteri, prevazută cu o nișă (boxă) pentru prelucrarea primară a nou-născutului (minim 25 mp), urmată de o cameră cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum, cele trei încăperi avand uși intre ele. O astfel de unitate se prevede pentru cca. 20 de paturi de obstetrică;

(b)

sală unică pentru travaliu si expulzie, destinată unei singure parturiente, dotată cu pat, masă ginecologică și punct pentru toaleta nou-născutului (arie utila 22-25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupează la un loc pentru mai multe astfel de săli, in saloane de 2-3 paturi. Soluționată in acest fel, unitatea corespunde la cca 15 paturi de obstetrică fiziologică pentru o sală de travaliu-expulzie.

Articolul 84

Amplasarea blocului de nașteri, se poate face conform urmatoarelor două modele:

(a)

Amplasarea in cadrul secției sau compartimentului de obstetrică (justificată la spitalele mici, dar și la spitalele generale mari, cu puține paturi de obstetrică);

(b)

Amplasarea in apropierea blocului operator și a celorlalte servicii tehnico-medicale, avantajoasă pentru cooperarea cu acestea, necesară dacă spitalul are mai mult de două secții de obstetrică. Această soluție se aplică in mod curent la spitalele de specialitate (maternități sau blocuri materno-infantile).

Laboratorul de analize medicale Art. 85

In acest compartiment se centralizează activitățile de laborator necesare examinării

produselor biologice umane pentru o mai corectă apreciere a stării de sănătate sau a stadiului de îmbolnăvire a pacienților. Laboratorul poate deservi atat pacienții internați în spital cat și pe cei ambulatori.

Articolul 86

Laboratorul va fi dimensionat și structurat funcțional in concordanță cu manmea si profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulator, dar și cu rangul spitalului in ierarhia uniăților de asistență medicală.

Articolul 87

Laboratorul de analize medicale se va organiza conform Ordinului M.S. nr. 119/2004

Articolul 88

(a)

La spitalele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de cercetare (institute medicale), pe langă laboratorul de analize curente se dezvoltă și un sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinică și/sau paraclinică, în care caz apare și un sector mare de creștere si intreținere de animale, numit biobază.

(b)

Biobaza va fi amplasată izolat, in afara clădirilor spitalului.

Articolul 89

(a)

Conform normelor se vor separa incăperile cu activități periculoase și se vor delimita locurile de muncă în care operațiunile presupun degajări de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nișe de laborator;

(b)

Asemănător se protejează și activitățile sau operațiunile care necesită condiții speciale de desfășurare in ceea ce privește mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protecția față de vibrații etc.

Articolul 90

(a)

Incăperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare si vor avea condiții de iluminare uniformă a zonelor de lucru. Orientarea favorabilă pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est si nord-vest.

(b)

In cazul în care nu se pot evita orientările nefavorabile, se vor lua măsuri speciale de protecție si ecranare a suprafețelor vitrate (geamuri termoabsorbante, "brise-soleil").

Articolul 91

(a)

Intregul laborator de analize medicale va fi amenajat în circuit închis pentru alți utilizatori decat personalul propriu;

(b)

Accesul pacienților sau al personalului medical din spital este permis numai in spațiile amenajate ca atare din compatimentul de recoltare directă a produselor biologice și camera sau ghiseu pentru primire probe respectiv ghișeul pentru eliberare rezultate.

(c)

Fiecare incapere a laboratorului de bacteriologie, virusologie,microbiologie,biochimie va fi asigurata cu sursa de apa potabila rece si calda, iluminat electric,gaze.

Articolul 92

Amplasarea laboratorului va permite legături directe cu serviciul de explorări funcționale și legături ușoare cu secțiile de spitalizare, sectorul ambulator, serviciul de urgență și compartimentul de spitalizare de o zi.

Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic Art. 93

Serviciul grupează centralizat toate investigațiile bazate pe utilizarea radiației Roentgen

pentru aducerea in domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigații, cel al tehnicilor de examinare imagistică.

Articolul 94

(a)

Serviciul de roentgendiagnostic este una din unitățile nucleare ce se pot constitui in cadrul spitalelor, pentru care este obligatorie solicitarea si obținerea de avize speciale, de amplasare si funcționare, din partea autorităților responsabile cu controlul activităților ce folosesc radiații nucleare.

(b)

Mod ul de utilizare a radiației Roentgen pentru diagnosticul medical, condițiile ce trebuie sa le indeplinească aparatura, precum si modul de alcătuire, dimensionare si ecranare la radiații a incăperilor, sunt strict condiționate de normele de securitate nucleară

- regimul de lucru cu surse de radiații nucleare.

Articolul 95

La proiectare sau reamenajare, dimensionarea și structurarea serviciului este dependentă de numărul și tipul de aparate radiologice ce urmează a se instala, de cerințele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a măsurilor de radioprotecție. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de încăperi si condiții tehnologice de montaj.

Articolul 96

(a)

Tipurile

de

aparate

radiologice

utilizate

în

mod

curent

în

serviciul

de roentgendiagnostic sunt:

aparate de Rx-scopie și Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comandă;

aparate de Rx-grafie specializată (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie dentară);

aparate pentru microradiofotografie (MRF), aparate pentru tomografie computerizată (CT)

(b)

Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o

unitate

functională de examinare.

Articolul 97

In structura serviciului de roentgendiagnostic intră următoarele categorii de spații:

(a)

Unitățile funcționale de examinare (compuse din cameră de investigație, posturile de comandă si control, boxele de dezbrăcare pentru pacienți, spațiile sanitare si tehnice aferente);

(b)

Spații de așteptare pentru pacienți cu grupuri sanitare aferente;

(c)

Spații medicale pentru relația cu pacientul (secretariat, cabinete de consultații);

(d)

Spații pentru personal în afara relației cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihnă personal, vestiare cu duș și grupuri sanitare);

(e)

Spații pentru prelucrare și stocare filme radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare);

(t) Spații pentru întreținere si activități gospodărești (cameră pentru tehnician de întreținere, depozit piese de schimb, boxe pentru întreținere și curățenie etc.)

Articolul 98

Unitatea Rx-scopie si Rx-grafie clasică, intalnită la toate spitalele, este constituită din urmatoarele incăperi:

(a)

Cele două camere de investigație, fiecare de minim 20 mp (cu raportul laturilor de minim 2/3), ecranate corespunzător la radiații conform cu puterea aparatului,

(b)

Camera de comandă (comună pentru cele doua aparate) cu suprafața de minim 8 mp, prevazută cu vizoare de sticlă plumbată spre camerele de investigare, sau vizionare directă pe monitor TV,

(c)

Boxe de imbrăcare - dezbracare pentru pacienți, pe fluxul de intrare în camerele de investigare,

(d)

Spațiul de lucru pentru asistenți medicali (preparare bariu, preparare seringi si substanțe de control injectabile) cu suprafața de minim 6 mp, m relație directă cu camerele de investigare,

(e)

Grup sanitar pentru pacient, in relație cu camera de Rx-scopie.

Articolul 99

Pentru unitatea de angiografie, in care se efectuează cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbrăcare, dar este necesar un spațiu de pregătire a pacientului, un spațiu de spălare pentru medici și o boxă pentru spălarea instrumentarului utilizat. Camera de investigație va avea minim 25 mp.

Articolul 100

Unitatea de tomografie computerizată se compune din: camera de investigație (30-35 mp), camera de comandă (minim 15 mp) prevazută cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregătirea bolnavului, boxe de dezbrăcare, camera pentru evaluare, spațiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.

Articolul 101

Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigație (18-20 mp), camera de comandă (care este și spațiul de lucru al persoanei care manipulează aparatul) și boxele de dezbrăcare pentru pacienți.

Articolul 102

Spațiile destinate prelucrării filmelor radiologice:

Articolul 103

(a)

Amplasarea serviciului de roentgendiagnostic se face preferențial la nivelurile inferioare ale clădirii (demisol, parter, etaj 1) datorită incărcării structurale mari date de greutatea aparaturii și a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).

(b)

Nu există contraindicații de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului in vecinătatea unităților radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), dacă se aplică măsurile normate de radioprotectie la elementele constructive de separare fața de alte spații.

Articolul 104

Serviciul de roentgendiagnostic va avea legături cat mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgența, secțiile medicale și serviciul de explorări funcționale.

Articolul 105

(a)

La spitalele mari și foarte mari, se acceptă amplasarea unor unități radiologice distincte de serviciul central, in sectorul de urgențe, in blocul operator, in secția de ortopedie.

(b)

Aceste unități se vor trata ca activități nucleare distincte și se vor supune, ca și serviciul central, reglementărilor normative privind utilizarea radiațiilor Roentgen.

Serviciul (laboratorul)

de explorări funcționale și alte investigații anatomo­ fiziologice complexe

Articolul 106

In cadrul acestui serviciu se grupează, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de inalta tehnologie și care permit obținerea de date referitoare la potențialul funcțional al diferitelor organe și sisteme ale corpului uman.

Articolul 107

La proiectarea sau amenajarea serviciului:

(a)

se va preciza tipul și numărul de laboratoare de explorări funcționale necesare ( in funcție de mărimea și profilul spitalului),

(b)

se va stabili impreună cu proiectantul mod ul de organizare generală a serviciului (schema de grupare a unităților pe compartimente)

(c)

se va indica aparatura medicală cu care se intenționează să se echipeze fiecare laborator in parte (intrucat conformarea și dimensionarea spațiilor este dependentă de prescripțiile și condiționările furnizorului de echipamente și aparate medicale).

Articolul 108

In mod uzual, in spitalele generale mijlocii și mari, unitățile de explorări funcționale vor fi grupate pe compartimente, in funcție de organele și sistemele anatomo-fiziologice investigate, astfel:

(a)

Explorări

cardio-respiratorii

și

cardio-vasculare

(electrocardiografie

(EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilație pulmonară, bronhoscopie etc.);

(b)

Explorări ale funcțiilor digestive (tubaje gastrice și duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.);

(c)

Explorări ale sistemului nervos (elecroencefalografie (EEG), excitabilitate neuro­ musculară, etc.)

(d)

Explorări ale funcțiilor metabolice;

(e)

Explorări ale funcțiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);

(f)

Explorări oftalmologice;

(g)

Explorări imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanță magnetică - RMN).

Articolul 109

In cadrul serviciului:

(a)

Laboratoarele aparținand aceluiași compartiment se grupează pe un circuit intern care, pe langă cabinetele destinate examinării propriu-zise, mai cuprinde: incaperi de lucru pentru medici și personal sanitar mediu, camere pentru pregătirea pacientului in vederea examinării (după caz), anexe sanitare și gospodărești, precum și eventualele spații tehnice aferente echipamentului medical.

(b)

Pentru fiecare compartiment, sau in comun pentru două-trei compartimente (in funcție de amploarea acestora și de schema generală de organizare a serviciului), se prevăd spațiile de așteptare pentru pacienți cu grupurile sanitare aferente, ghișeul de relații cu pacientul (informare, programare, eliberare rezultate).

Articolul 110

Evoluția tehnicilor de explorare endoscopică și laparoscopică, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizări, extirpări, suturări), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate și grupării lor intr­ un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevăzut cu toate anexele medicale, tehnice și gospodărești

necesare; in acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.

Articolul 111

La spitalele mari și foarte mari, unele unități de explorări funcționale se pot regăsi și in componenta secțiilor medicale cu paturi, distinct de amplasam lor in serviciul central (de ex: cabinet de ecografie in secția de obstetrică-ginecologie, cabinet EKG in secția de cardiologie).

Articolul 112

(a)

Amplasarea serviciului de explorări funcționale se va face in apropierea serviciului de roentgendiagnostic și a laboratorului de analize medicale.

(b)

Se va asigura o legatură directă cu serviciul de urgență, cu sectorul ambulator și cu compartimentul de spitalizare de o zi.

Laboratoarele de medicină nucleară Art. 113

Procedurile

medicale

care

utilizează

pentru

diagnostic

și/sau

terapie

substanțe

radiofarmaceutice (izotopi) se izolează de restul activităților medicale, constituind un serviciu distinct in cadrul spitalului: laboratorul de medicină nucleară. Acest serviciu se organizează in spitalele generale mari și foarte mari, precum și in unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.

Articolul 114

In componența serviciului pot intra (după caz) urmatoarele compartimente:

(a)

Izotopodiagnostic (unitate de explorări cu aparatură de tip scaner sau tip scintigraf);

(b)

Izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienți tratați cu produse radiofarmaceutice);

(c)

Laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice ale pacienților tratați sau investigați cu izotopi);

(d)

Laborator de preparare și dozare (diluție) a substanțelor radiofarmaceutice;

(e)

Anexe funcționale și tehnice comune pentru: depozitarea surselor radioactive,

decontaminarea lenjeriei și obiectelor de inventar, decontaminarea personalului,

dezactivarea deșeurilor radioactive lichide și solide, tratarea și filtrarea aerului.

Articolul 115

Laboratorul de medicină nucleară se organizeză ca o "unitate nucleară de lucru cu surse deschise" in sensul definit de norme.

Articolul 116

(a)

Laboratorul se amenajează in circuit inchis, protejat prin filtre și ecluze cu control dozimetric, la intrarea in laborator și la trecerea dintr-un compartiment in celalalt.

(b)

Operațiunile de transvazare a surselor cu concentrație mare se fac in nișe, boxe special amenajate.

(c)

Efluenții si deșeurile solide radioactive se colectează și se stochează pe durată de timp necesară dezactivării.

(d)

Aerul viciat din nișe, boxe sau alte zone cu posibile concentrări de particule radioactive, se filtraeză și se controlează înainte de evacuarea in exterior.

Articolul 117

(a)

Laboratorul

de

medicină

nucleară

se amplasează

la parterul

sau

demisolul

construcției, sub acesta urmand a fi solutionat un spatiu tehnic propriu,

delimitat fața de alte spații comune sau de alte funcțiuni ale clădirii.

(b)

In afara accesului dinspre circulațiile interioare ale spitalului, laboratorul de medicină nucleară va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru aprovizinarea cu produse radiofarmaceutice și pentru expedierea deșeurilor nedezactivate.

(c)

Nu sunt contraindicații in ceea ce privește amplasarea altor funcțiuni spitalicești in spațiile aflate alături sau deasupra incăperilor laboratorului.

Serviciul fiziotrapie și recuperare medicală

Articolul 118

Procedurile de fizioterapie și recuperare medicală, mai amplu sau mai puțin dezvoltate, sunt nelipsite in structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal in cazul spitalelor de specialitate. Amploarea și structura serviciului sunt in funcție de capacitatea spitalului, de profilul

acestuia

și, după caz, de asocierea dispensarului policlinic.

Articolul 119

Serviciul de fizioterapie și recuperare medicală poate cuprinde in structura sa următoarele compartimente:

(a)

Cultură fizică medicală (kinetoterapie)

(b)

Electro-fototerapie

(c)

Hidro-termoterapie

(d)

Masoterapie

(e)

Pneumoterapie

(t) Psihoterapie și terapie ocupațională

Articolul 120

Pentru

compartimentul de

kinetoterapie

(cultură

fizică medicală)

sunt

necesare urmatoarele spații:

(a)

sala de gimnastică in grup (dimensionată pentru 10-12 persoane).

(b)

Sala de gimnastică analitică (pentru 2-3 persoane),

(c)

Sala de elongații

(d)

Sala de terapie pe aparate

(e)

Anexe: camere instructori, depozit materiale, vestiare pentru pacienți separate pe sexe, grupuri sanitare.

Articolul 121

Compartimentul de electro-fototerapie:

(a)

se subimparte pe unitați după tipurile de proceduri utilizate: terapie cu curenti de joasă frecventă sau ultrasunete; terapie cu curenți de frecventă medie;

terapie cu curenți de inaltă frecvență terapie cu campuri elecromagnetice fototerapie

(b)

In general aplicarea procedurilor de elecroterapie se face in boxe de cate un pat cuplate mai multe in cardul unui cabinet, care va avea prevăzut și un spatiu de lucru pentru personalul medical.

(c)

Procedurile cu curenți de inaltă frecvență se izolează in incăperi distincte de celelalte proceduri; de asemeni procedurile bazate pe campuri electromagnetice vor avea aparatele instalate in camere individualizate protejate corespunzator.

(d)

Incăperea pentru ultraviolete va fi inchisă și controlată in ceea ce privește ozonarea aerului.

(e)

Compartimentul va mai cuprinde: camera de odihnă pentru personal, boxe de dezbrăcare pentru pacienți, grupuri sanitare.

Articolul 122

(a)

In

compartimentul de hidroterapie

se grupează următoarele unități: hidrotermoterapie

hidroelectroterapie hidrokinetoterapie

(b)

Unitățile de hidrokinetoterapie se amplasează împreună intr-o sală mare, încălzită și ventilată corespunzător, prevazută la intrare cu filtre-vestiar, closete si dușuri pentru pacienți precum și o cameră cu grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scări și rampe comode pentru acces, balustrade de protecție la exterior, balustrade de susținere la interior.

(c)

Celelalte unități de hidroterapie se ampalsează in spații boxate și înseriate, accesibile pe o parte pentru pacienți (prin intermediul boxelor de dezbrăcare) și deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.

(d)

In cadrul compartimentului se mai prevăd: camera de lucru și odihnă pentru personal, depozit pentru lenjerie umedă dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curată, boxă curățenie.

Articolul 123

Compartimentul de masoterapie:

(a)

se subamparte în unitate pentru proceduri uscate și unitate pentru proceduri umede (duș-masaj, masaj subaqual).

(b)

Unitatea pentru proceduri umede se poate cupla cu celelalte unități de hidroterapie, unitatea pentru masaj uscat amplasandu-se de regulă între compartimentul de hidroterapie și cel de cultură fizică medicală.

(c)

Masajul uscat se execută in boxe individuale înseriate, pe langă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseori cu grup sanitar și duș.

Articolul 124

Compartimentul de pneumoterapie

(a)

poate avea in componență o unitate de aerosoli, o unitate de inhalații, barocameră, o unitate de gimnastică respiratorie la aparate.

(b)

Unitatea de aerosoli se organizează fie într-o încăpere boxată pentru proceduri individuale, fie într-o sală comună pentru mai mulți pacienți dacă se fac tratamente cu ultrasonoaeroso1i.

(c)

Unitatea de inhalații este asemănătoare celei pentru aerosoli.

(d)

Barocamera va fi dimensionată corespunzător pentru un grup de 18-20 pacienți, așezați pe scaune.

(e)

In cadrul compartimentului se mai prevăd stații de lucru și de odihnă pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curată și murdară, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.

Articolul 125

Compartimentul de psihoterapie și ergoterapie

(terapie operațională):

(a)

se adresează special pacienților ce efectuează tratamente dificile și/sau de lungă durată, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapați sau la spitale generale mari și foarte mari care au secții de acest fel.

(b)

Unitatea de psihoterapie are în componență cabinete pentru tratament individual, sala pentru psihoterapie de grup și grupuri sanitare pentru personal si pacienți;

(c)

Unitatea de terapie ocupațională cuprinde un număr de săli-atelier specializate pentru diferite activități (lucru manual, desen-pictură, tamplărie), camere pentru personal, depozite de materiale, grupuri sanitare.

Articolul 126

(a)

In zona accesului în serviciul de fizioterapie și recuperare medicală se amplasează secretariatul de programare si luare in evidentă, cabinete pentru medici de specialitate și pentru asistenta șefă, garderoba pentru pacienții ambulatorii, vestiare pentru personal medical, depozite de lenjerie și cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.

(b)

Spațiile de odihnă post tratament pentru pacienți se pot amplasa centralizat (în zona intrării), pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, în cazul serviciilor amplu dezvoltate.

Articolul 127

(a)

Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va asigura legăturile directe cu secțiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulație verticală) și cu zona de acces in sectorul ambulator.

(b)

Nu se permite ca serviciul să fie traversat de circulația generală a spitalului.

(c)

Dacă seviciul are in componență un compartiment de hidroterapie este recomandabilă amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter) respectiv peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalațiilor și vizitarea lor.

(d)

Se poate adopta și amplasarea seviciului pe două niveluri, caz în care la nivelul superior se amplasează compartimentele "uscate" (electroterapie, pneumoterapie, cultură fizică medicală, psihoterapie), asigurandu-se o circulație verticală proprie (scară) intre cele două niveluri.

Laboratorul de anatomie patologică si prosectură Art.128

Serviciul este destinat efectuării de examene anatomo-patologice ale pacienților decedați (autopsie, analize de organe, țesuturi și produse biologice), dar și pentru examinări ale unor țesuturi prelevate de la pacienți vii (biopsii, puncții, extirpări chirurgicale).

Articolul 129

Cele două componente ce intră in structura serviciului, urmand a avea circuite interne relativ autonome sunt: (a) Prosectura (prelucrare cadavre si autopsie) și (b) Laboratoare (histopatologie, histochimie, citologie).

Articolul 130

(a)

Compartimentul de prosectură se prevede la toate tipurile de spital.

(b)

Laboratorul de anatomie patologică nu se organizează distinct la spitalele mici; in cazul acestora, sălii de autopsiei se alătură o încăpere anexă pentru lucrări de laborator;

(c)

La spitalele teritoriale județene, de regulă, pentru utilizarea mai eficientă a personalului și aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologică i se asociază "Laboratorul județean de medicină legală"

(d)

La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spațiile necesare pentru invățămantul medical de specialitate, cu respectarea normelor.

Articolul 131

Compartimentul de prosectură

cuprinde următoarele spații:

(a)

Cameră frigorifică boxată pentru depozitarea cadavrelor;

(b)

Sala de autopsie (cu unul sau două posturi de autopsie, m funcție de mărimea spitalului),

(c)

Sala pt. pregatirea cadavrelor pentru predarea cadavrelor către aparținător

(d)

Spațiu pentru predarea cadavrelor către aparținător, cu acces propriu spre exterior

(e)

Hol așteptare aparținători, prevăzut cu grup sanitar;

(f)

Birou intocmire documente decese ;

(g)

Spațiu de odihnă și grup sanitar cu duș, pentru personal ;

(h)

Laborator aferent autopsie (după caz).

Articolul 132

Compartimentul laboratoare de anatomie patologică

cuprinde:

(a)

Spații pentru prepararea probelor si pieselor anatomice;

(b)

Spații pentru diverse determinări histochimice, citologice etc.

(c)

Cameră microscopie si histotecă;

(d)

Depozit sau spațiu de expunere piese anatomce;

(e)

Boxe de depozitare reactivi, chimicale;

(t) Camera medicului sef;

(g) Anexe pentru personal.

Articolul 133

Operațiunile de autopsie și cele de determinări de laborator sunt generatoare de noxe (mirosuri, degajări de vapori toxici) și implică pericol de infectare. Prevederea de nișe de laborator pentru localizarea acestora și ventilarea mecanică a incăperilor sunt obligatorii. Peretii camerelor vor fi faiantati (pina la h=2m), restul in ulei. Podeaua prevazuta cu sifon in pardoseala, panta de scurgere racordata la reteaua de canalizare. Reziduurile se dezinfecteaza inainte de deversare. Incaperile vor fi prevazute cu instalatii de apa calda si rece, instalatii electrice si dusuri pt. personal.

Articolul 134

Amplasarea serviciului se face:

(a)

In așa fel încat sa se asigure un acces direct din exterior pentru aparținători și preluarea cadavrelor. In zona acestui acces se va prevedea un spațiu pentru staționarea mașinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.

(b)

Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care să asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul circulațiilor din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legături directe cu blocul operator și nodul de circulație verticală al sectorului de spitalizare.

Farmacia Art. 135

(a)

Serviciul asigură primirea, depozitarea și controlul produselor farmaceutice fabricate industrial, prepararea unor medicamente, porționarea si reambalarea medicamentelor conform prescripțiilor medicale din spital, etc.

(b)

In funcție de mărimea și profilul spitalului, farmacia poate avea și laborator de preparare a soluțiilor sterile injectabile.

Articolul 136

Farmacia cuprinde următoarele compartimente: primire și depozitare medicamente preparare și prelucrare medicamente

laborator de produse sterile injectabile (după caz), eliberare medicamente,

anexe comune pentru personal.

Articolul 137

(a)

Primirea produselor farmaceutice se face în camera de receptie, unde se face ș1 depozitarea lor provizorie în vederea trierii si controlului.

(b)

Accesul se asigură direct din exterior și se prevede cu rampă de descarcare.

(c)

Camerele de depozitare se separă pe tipuri de produse farmaceutice: specialități (medicamente, plante, ceaiuri),

chimicale grele (produse livrate in ambalaje mari, bidoane, damigene), chimicale ușoare (produse livrate in flacoane, sticle, pachete),

produse inflamabile (alcool, eter, acetonă), materiale aseptice (pansamente,vată).

(d)

Medicamentele și produsele farmaceutice termolabile se pastrează in frigidere.

(e)

Intr-o incăpere distinctă se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile și a altor materiale necesare prelucrărilor în farmacie (flaconașe, punguțe, dopuri, etichete), prevazută cu spațiu de spălare a acestora.

(f)

In funcție de mărimea spitalului, respectiv a farmaciei, unele din depozite se pot cupla (cele pentru chimicale grele și ușoare și cele pentru specialități și materiale aseptice).

Articolul 138

Dacă farmacia are laborator de produse sterile injectabile, se va prevedea un depozit distinct pentru subsțantele și materialele necesare acestui laborator.

Articolul 139

(a)

Prepararea și prelucrarea medicamentelor conform rețetelor, respectiv prepararea formulelor magistrale, divizarea și reambalarea medicamentelor condiționate, precum si controlul produselor farmaceutice recepționate se face in camera denumită receptură­ oficină și în laboratorul anexat acesteia.

(b)

Pentru spălarea, uscarea și depozitarea veselei și ustensilelor se prevede o boxă (încapere) specializată, accesibilă din oficină și laborator.

Articolul 140

(a)

Laboratorul pentru produse sterile injectabile se proiectează conform

normelor în vigoare. El se compune dintr-o suită de camere, ordonate tehnologic, ce alcătuiesc un circuit închis față de restul farmaciei.

(b)

Accesul personalului in camera de preparare a soluțiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea dintre această cameră și celelalte spații din fluxul de producție se asigură prin ghișee.

Articolul 141

Spațiul pentru eliberare medicamente este interfața farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu rețete medicale prescrise și de unde se eliberează medicamentele și celelalte produse farmaceutice. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit inchis).

Articolul 142

In cadrul farmaciei se mai pot organiza următoarele spații anexe:

biroul dirigintelui (amplasat în apropierea zonei de eliberare a medicamentelor), camera de odihnă și vestiarul personalului cu grup sanitar și duș,

boxa pentru arhivarea documentelor boxa pentru curățenie și dezinfecție

Articolul 143

(a)

Farmacia trebuie să aibă o bună legătură cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cat mai usor accesibilă dinspre nodul de circulatie verticală.

(b)

Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabilă este la parter sau al demisol (cu asigurarea luminării convenabile a spațiilor de lucru).

(c)

In cazul amplasării farmaciei la etajul 1, între spațiul de recepție accesibil din exterior și restul farmaciei se va sigura o legatură directă, proprie, prin ascensor de materiale si scară.

Blocul alimentar (bucătărie) Art. 144

Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacienții și însoțitorii internați, precum

și pentru personalul care servește masa la spital, bucătăria dimensionandu-se în funcție de numărul de porții.

Articolul 145

In cadrul blocului alimentar se vor amenaja următoarele sectoare:

(a)

Recepție și depozitare produse alimentare neprelucrate;

(b)

Spații prelucrări primare

(c)

Spații pentru prelucrări finale;

(d)

Spatiu pt.depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi)

(e)

Oficiu de distribuție ;

(t) Control dietetic;

(g) Anexe pentru persoanl.

Articolul 146

(a)

Bucătăria are circuit inchis, cu acces direct din exterior pentru aprov1Z1onare s1 evacuare deșeuri menajere;

(b)

Interfața spre spital o constituie oficiul de distribuție în care are acces personalul de îngrijire din secțiile medicale, precum și cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).

Articolul 147

Condițiile de recepție și depozitare, prelucrare și preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucătăriei și măsurile de protecție igienico-sanitare sunt cele prevăzute în normele și prescripțiile referitoare la unitățile de alimentație publică.

Articolul 148

Spațiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona în funcție de stocul necesar pentru fiecare categorie, ținand seama că la unele produse de bază se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezervă pentru cazuri de dificultăți de aprovizionare sau dezastre.

Articolul 149

Camerele pentru prelucrări primare:

(a)

vor fi in număr de minim două, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, pește, păsări).

(b)

se vor conecta direct cu spațiile bucătăriei propriu-zise sau prin intermediul unm coridor intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare".

Articolul 150

(a)

In bucătăria propriu-zisă se vor organiza distinct următoarele zone de preparare (eventual separate prin pereți de compartimentare parțială, la blocurile alimentare de mare capacitate):

•

prelucrări termice pentru mesele principale (bucătăria caldă),

•

prelucrări dietetice,

•

prelucrări pentru micul dejun (bucătărie lapte-ceai),

•

bucătărie rece

(b)

Preparatele de patiserie-cofetărie se vor prelucra într-o incăpere distinctă.

(c)

Anexat direct bucătăriei se amplasează camera pentru spălat vase.

Articolul 151

Modul de amenajare a oficiului de distribuție a mancării depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora la secțiile de spitalizare, astfel:

(a)

livrarea alimentelor preparate se face pentru întreaga cantitate necesară unei secții (în recipiente mari); în acest caz încălzirea si porționarea mancării se face in oficiile alimentare ale secțiilor și tot aici se spală și se pastrează vesela pentru pacienți și carturile (cărucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona și echipa corespunzator acestor activități;

(b)

din blocul alimentar, alimentele preparate se livrează gata porționate pentru fiecare pacient, situație în care oficiul de distribuție (sau bucătăria) va fi dotată cu o linie specială de porționare și catering. In acest caz, adiacent oficiului de distribuție se vor prevedea spații, echipate cu linii mecanizate, pentru spălarea veselei întregului spital și igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mancării porționate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din secții se vor dimensiona minimal.

Se recomanda ca hrana bolnavilor sa fie servita la aproximativ 30min de la preparare.In caz contrar ele trebuie mentinute la o temperatura >60 C sau la max.8 C. Alimentele preparate in afara blocului alimentar vor fi transportate la rece si incalzite la min.60 C înainte de a fi servite bolnavilor.

Este interzisa pastrarea alimentelor preparate de la o masa la alta.

Articolul 152

Dacă se adoptă sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secțiilor de spitalizare se poate face fie în cărucioare INCHISE prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip mont-carge), dacă oficiile secțiilor se află pe aceeași verticală cu oficiul central de distribuție.

Articolul 153

Pentru stabilirea meniurilor și controlul dietelor, în apropierea bucătăriei și a oficiului de distribuție se vor plasa laboratorul de dietetică, prevăzut cu un frigider pentru probe alimentare și biroul dieteticianului.

Personalul bucatariilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare si controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor si tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor in vigoare.

Asistenta dieteticiana va supraveghea zilnic starea de sanatate si de igiena individuala a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ pe toti lucratorii înainte de a începe munca si daca prezinta semne de boala ii va trimite la medic.De asemenea, orice lucrator din blocul alimentar va raporta asistentei dieteticiene aparitia in timpul lucrului a unor semne de boala care pot pune in pericol starea de sanatate a consumatorilor.

Articolul 154

Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele amenajări:

•

vestiar cu grup sanitar și duș, separate pe sexe, amplasate langă accesul personalului

•

sala de mese, amplasat în relație cu oficiul de distribuție.

Articolul 155

Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea s1 îndepărtarea reziduurilor menajere conform normelor.

Articolul 156

(a)

Blocul alimentar se va amplasa în așa fel încat legăturile acestuia cu secțiile de spitalizare sau cu cantina personalului să nu traverseze alte zone gospodărești pentru care cerințele de igienă sunt mai puțin severe.

(b)

Blocul alimentar se poate amplasa atat în cladirea principală a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea măsurilor corespunzătoare privind protecția spațiilor spitalicești față de degajările de abur și mirosuri (ventilație, sas-ecluza la accesul in spital), fie într-o clădire separată, în care caz legătura cu spitalul se va asigura printr-un coridor închis.

Spălătoria Art.157

De regulă spălătoria se organizează ca un serv1cm unic pe spital pentru următoarele

activități: primire, dezinfecție, spălare, călcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spațial-funcțională a spălătoriei se vor respecta următoarele cerințe:

•

separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare și rufe curate;

•

separarea șarjelor de rufe pe categorii de proveniență;

•

diferențierea, pe intregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacienților copii față de cele pentru rufele pacienților adulți.

Articolul 158

(a)

Pentru secțiile de boli transmisibile si TBC în spălătorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secții ale spitalului, cu compartimentarea corespunzatoare a spațiilor pe întregul traseu de procesare al rufelor;

(b)

In cazul cand secția de boli transmisibile este plasată în pavilion separat, se va organiza o spălătorie proprie în cadrul pavilionului.

Articolul 159

(a)

Dimensionarea spațiilor și echiparea cu utilaje a spălătoriei se face in funcție de capacitatea secțiilor de spitalizare, ținandu-se seama și de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.

(b)

Pentru spitalele generale se consideră un minim de 2,5 kg rufe pe zi și pe pat.

(c )La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrică-ginecologie se va lua in calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi și pat respectiv între 3 si 4 kg).

Articolul 160

Organizarea spațiilor se face in flux continuu, după cum urmează:

(a)

Camera pentru primirea și trierea rufelor murdare (în care rufele murdare, ambalate in saci, sunt aduse de personalul secțiilor și predate spălătoriei);

(b)

Spațiu pentru dezinfecția rufelor, amenajat cu căzi de baie pentru înmuiere în dezinfectatnt, în număr suficient pentru a putea separa rufele provenind de la diversele secții. Dezinfecția se poate face și direct în utilajul mecanizat de spălare, numai dacă acest utilaj are un program special de dezinfecție, corespunzător cerințelor de igienă pentru spitale (Ord.1025/2000)

(c)

Spălătoria propriu-zisă, în care se amplasează utilajele mecanizate pentru spălare si stoarcere prin centrifugare;

(d)

Spații pentru uscătorie și călcătorie (sală comună sau compartimentată pentru cele două operații, separată însă de sala spălătoriei pentru a sigura menținerea condițiilor de igienă); uscarea și călcarea rufelor se face mecanizat sau manual (Ord. l 025/2000)

(e)

Incăpere pentru repararea rufelor, ampalsată între călcătorie și depozitul de rufe curate;

(f)

Depozit de rufe curate, în care se face și sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secțiile și serviciile de destinație;

(g)

Camera de eliberare rufe curate, in care are acces personalul din secțiile medicale;

(h)

Anexe pentru personalul propriu care vor include:

•

vestiar cu grup sanitar și duș,

•

camera de odihna,

•

biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de pnmtre s1 eliberare rufe.

Articolul 161

Circuitul interior al spălătoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului.

Modul de amplasare a utilajelor și instalațiilor aferente se va avea în vedere asigurarea condițiilor pentru întreținere ușoară și rapidă (reparații, curățire).

Articolul 162

Spălătoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clădirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), în care caz se vor asigura toate măsurile pentru a nu permite pătrunderea în spațiile medicale a aburului și mirosurilor, fieîin pavilion separat (eventual cu alte funcțiuni gospodărești), în care caz comunicarea cu clădirea spitalului se va face printr-un coridor de legatură.

Depozitele centrale Art.163

In cadrul unității sanitare trebuie să existe un spațiu central de depozitare a materialelor.

Articolul 164

Depozitul central de materiale trebuie să fie conceput și amenajat corespunzator.

(a)

Depozitul central de materiale se recomanda sa fie o constructie separata de cladirea unitatii sanitare.

(b)

Daca se apeleaza la spatiile existente, incaperile se vor amenaja astfel incit sa raspunda cerintelor de mai jos.

(c)

Pentru incaperile amenajate ca depozit in subsoluri tehnice se va asigura o buna hidroizolatie si termoizolatie conductelor care traverseaza incaperile.

(d)

Pentru o depozitare adecvata a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru :o singura

incapere

suficient

de mare

sau

mai

multe

incaperi

dotate

cu

mobilier corespunzator necesitatilor.

Articolul 165

Materialele sanitare se depoziteaza separat de cele nesanitare.

Articolul 166

(a)

Spatiile de depozitare vor fi prevazute utilaje frigorifice pentru pastrarea materialelor care necesita refrigerarea.

(b)

Se va asigura protectia impotriva radiatiilor solare a materialelor sensibile.

(c)

Se va pastra o temperatura si un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale depozitate.

(d)

Se va asigura ventilatia naturala si/sau artificiala astfel incit sa se pastreze calitatea aerului interior conform normelor in vigoare.

(e)

Finisajele vor fi facute cu vopsea lavabila.

(f)

Pavimentul depozitului va fi neted, fara crapaturi, din materiale antiderapante, rezistente la compresiune, socuri si uzura, inclinat si cu o hidroizolatie buna.

Articolul 167

(a)

Accesul in spatiul de depozitare trebuie sa fie suficient de larg, astfel incit sa fie posibila folosirea mijloacelor mecanice de transport si manipulare.se recomanda ca accesul sa se faca direct din exterior.

(b)

In

depozitul

central

se

vor

folosi

mijloace

mecanice

adecvate

de manipulare,cantarire,ridicare si distribuire a materialelor, pentru a evita ca lucratorii sa poarte greutati mai mari decât cele prevazute in Normele de Protectia Muncii in vigoare.

Articolul 168

(a)

Receptionarea materialelor, verificarea si distribuirea catre localizari se face in ziua primirii, intr-o zona special destinata, numita zona de primire. In aceeasi incapere se predau materialele catre compartimentele unitatii sanitare.

(b)

Materialele care sosesc la sfirsitul programului de lucru si care nu pot fi distribuite catre localizari se vor pastra in zona de primire impreuna cu documentele insotitoare. Exceptie fac materialele care necesita refrigerare si care se vor pune in frigidere imediat dupa primirea lor.

(c)

Materialele primite catre localizari si sub localizari se vor aseza pe rafturi, in spatele celor deja existente in depozit pentru ca materialele sa fie folosite in ordinea intrarii in depozit.materialele cu termen de valabilitate depasit nu se pastreaza in depozit. Ele se scot din depozit si vor urma filiera de eliminare finala a deseurilor, dupa reglementarile in vigoare.

(d)

Incarcaturile de pe carucioare vor fi asigurate in timpul deplasarii impotriva rasturnarii sau caderii. In timpul transportului, materialele distribuite catre sectiile unitatii sanitare vor fi protejate impotriva oricarei contaminari sau deteriorari, pentru a se pastra integritatea ambalajului si a produsului.

Articolul 169

Evidenta materialelor sanitare se tine pe baza catalogului materialelor folosite in unitatile sanitare.

Articolul 170

(a)

Se vor respecta

Normele de Prevenire si Stingere a Incendiilor (PSI) pentru depozitarea substantelor inflamabile.

(b)

Se interzice fumatul in incaperile in care sunt depozitate substante sau materiale usor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate intr-un spatiu special amenajat, cu acces separat.Substantele toxice vor fi tinute in recipiente etanse,etichetate si depozitate in conditii sigure, conform normelor in vigoare.

(c)

Masuri de precautie se vor lua pentru evitarea accidentelor de munca la manipularea substantelor periculoase.

(d)

Orice accident sau incident produs in spatiile de depozitare a materialelor va fi comunicat, de indata, supervizorului depozitului, care va anunta responsabilul cu protectia muncii din unitatea sanitara.

Articolul 171

Personalul de distribuție din depozit (lucrătorii) trebuie să folosească echipament de protecție (mănusi, șorturi, etc.) atunci cand manipulează substanțe potențial toxice.

Suprafața depozitului central trebuie să corespundă cu necesitățile de depozitare.

Articolul 172

Trebuie să se realizeze depozitarea separată a materialelor medicale de cele nemedicale.

Articolul 173

Trebuie să se realizeze depozitarea separată a materialelor sterile de cele nesterile.

Articolul 174

Spațiile de depozitare trebuie să fie prevazute cu instalații frigorifice pentru materialele care necesită refrigerarea.

Articolul 175

Trebuie să existe un spațiu special destinat pentru primirea/distribuirea materialelor către compartimentele/laboratoarele/secțiile unității sanitare.

Articolul 176

In depozitul central trebuie să se folosească mijloace adecvate de manipulare, cantărire, ridicare, transport și distribuire a materialelor.

Articolul 177

In depozitul central trebuie să existe un spațiu special amenajat pentru depozitarea substanțelor toxice.

Articolul 178

Trebuie să existe un catalog al materialelor folosite în unitatea sanitară.

Articolul 10

Spitalul trebuie să aibă asigurat accesul la apă potabilă prin cel puțin una din variantele următoare:

racord la sistem public;

sistem individual din sursă proprie; fantană;

cisternă (rezervor mobil); altele

Articolul 11

(a)

Indiferent de sursă, calitatea apei va trebui să corespundă normelor in vigoare.

(b)

Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la rețele de ape industriale.

Art.

12

Se recomandă ca pentru spitalele cu 400 de paturi si mai mult, să se prevadă o sursă proprie de apa (put), calitatea apei urmand a corespunde normelor in vigoare.

Art.

13

Pentru siguranța in consum a spitalelelor alimentate cu apă potabilă din rețeaua publică, racordarea se va face prin două branșamente. Pe aceste bransamente ,

in căminele de apometru se vor monta ventile de reținere pentru a permite circulația apei intr-un singur sens (de la rețeaua publică catre spital).

Articolul 14

(a)

Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate să asigure o rezervă de consum de 1-3 zile.

(b)

Rezervoarele vor fi amplasate in circuitul general al apei, astfel incat aceasta să fie in permanența proaspătă.

(c)

In afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu care să permită funcționarea hidranților interiori timp de 1O minute si a celor exteriori timp de 3 ore.

Articolul 15

(a)

Pentru a asigura in permanență debitele si presiunile necesare funcționării optime a instalațiilor de alimentare cu apă si de combatere a incendiilor se vor prevedea stații de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.

(b)

Instalațiile vor fi astfel alcătuite incat să nu permită stagnarea apei si impurificarea ei cu rugină sau microorganisme

Articolul 16

Fiecare salon si rezervă de bolnavi, cabinet de consultație, sală de tratamente va fi prevazută cu lavoar amplasat cat mai aproape de intrarea in încăpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea, si prevăzut cu următoarele:

baterie de amestecare apă caldă cu rece prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul dispenser de sapun lichid,

suport/dipenser de hartie prosop,

dispenser de loțiune pentru ingrijirea mainilor personalului (daca nu este distribuită in flacoane individuale).

Articolul 17

Materialele folosite pentru construcția instalațiilor interioare de apă potabilă rece și caldă, pentru construcția rezervoarelor de stocare sau transport, a recipientelor de stocare sau transport trebuie să corespundă cerințelor legale privind utilizarea in contact cu apa potabila.

Articolul 18

Alimentarea cu apa calda menajera a spitalului se face centralizat, de la centrala termica sau punctul termic propriu.

Pentru mentinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum si pentru evitarea risipei de apa, punctul termic av fi prevazut cu pompe pentru recircularea apei calde menajere

Articolul 19

Apa caldă se va distribui în program continuu la toate punctele de ditribuție prevăzute cu lavoare, căzi/cădițe de baie, dușuri.

Articolul 20

Instalația de apă caldă va fi astfel construită incat să permită accesul usor pentru dezinfecția rezervoarelor, turnurilor de răcire si condensatoarele

Articolul 21

(a)

Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obișnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pamant și grăsimi (de la bucătărie si spălătorie), acide (de la laboratoare), radioactive (laboratoare de medicină nucleară), contaminate cu agenți patogeni (secții de boli infecțioase si laboratoare de bacteriologie), pluviale.

(b)

Apele uzate din spital, se colectează prin rețele interioare separate, si evacuează in rețeaua de canalizare a incintei după tratarea celor care nu corespund normativelor in vigoare dupa cum urmeaza:

apele uzate cu nisip, pamant si grăsimi

vor fi trecute mai intai prin separatoare;

apele uzate de la sectiile de gipsare

vor fi decantate in decantoare locale;

apele uzate radioactive

vor fi decontaminate in instalații de tratare si rezervoare de stocare, alcătuite conform prescripțiilor din norme

apele uzate suspect radioactive

vor fi dirijate spre rezervoare de retenție si după un control al radioactiviății, evacuate la canalizarea publică sau tratate;

apele uzate de la sectiile de boli infectioase si/sau laboratoarele care lucrează cu

produse patologice

sau care prin specificul lor contaminează apele reziduale cu agenți patogeni, se vor dirija spre o stație de dezinfecție locală, in care se vor neutraliza agenții nocivi, conform normelor MS.

P R E fi U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2005

— pe suport tradițional —

Valoarea

Valoarea

crt.

anual

— lei —

Nr.

Denumirea publicației

abonamentului

abonamentului trimestrial

— lei —

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV

1.

Monitorul Oficial, Partea I, în limba română

12.340.000

3.085.000

3.085.000

3.085.000

3.085.000

2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*)

2.135.000

—

—

—

—

3.

Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară

9.480.000

2.370.000

2.370.000

2.370.000

2.370.000

4.

Monitorul Oficial, Partea a II-a

15.000.000

3.750.000

3.750.000

3.750.000

3.750.000

5.

Monitorul Oficial, Partea a III-a

3.040.000

760.000

760.000

760.000

760.000

6.

Monitorul Oficial, Partea a IV-a

12.820.000

3.205.000

3.205.000

3.205.000

3.205.000

7.

Monitorul Oficial, Partea a VI-a

11.820.000

2.955.000

2.955.000

2.955.000

2.955.000

8.

Colecția Legislația României

3.130.000

782.500

782.500

782.500

782.500

9. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative

5.190.000

1.297.500

1.297.500

1.297.500

1.297.500

10.

Repertoriul actelor normative

800.000

—

—

—

—

11.

Decizii ale Curții Constituționale

565.000

—

—

—

—

12.

Ediții trilingve

3.000.000

—

—

—

—

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:

u

COMPANIA NAfiIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A.

— prin oficiile sale poștale

u

RODIPET — S.A.

— prin toate filialele

u

INTERPRESS SPORT — S.R.L.

— București, str. Hristo Botev nr. 6

(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

u

PRESS EXPRES — S.R.L.

— Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37;

0745.133.712)

u

M.T. PRESS IMPEX — S.R.L.

— București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15;

255.48.16)

u

INFO EUROTRADING — S.A.

— București, Splaiul Independenței nr.

202A (telefon/fax: 212.73.54)

u

ACTA LEGIS — S.R.L.

— București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

u

CURIER PRESS — S.A.

— Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

u

MIMPEX — S.R.L.

— Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

u

CALLIOPE — S.R.L.

— Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52,

0244/51.48.01)

u

ASTOR-MED — S.R.L.

— Iași, str. Sucidava nr. 2, bl. U2, sc. C, ap. 2 (telefon/fax: 0232/27.91.76, 0232/25.84.27)

u

ART ADVERTISING — S.R.L.

— Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II

(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

u

ZIRKON MEDIA — S.R.L.

— București, str. Călin Ottoi nr. 29

(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)