Decizia nr. 55/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor lit. h), fraza finală, din anexa la

Ordonanța Guvernului nr. 32/2002

privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Complex turistic" - S.A. Dancu în Dosarul nr. 2.181/2004 al Curții de Apel Iași - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Se apreciază că prevederile criticate contravin dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Legea fundamentală, întrucât reglementarea potrivit căreia racordul de la cămin spre rețea, inclusiv căminul de racord, aparține rețelei publice de canalizare nu stabilește și modalitatea de despăgubire a proprietarilor acestora.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 28 iunie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 2.181/2004, Curtea de Apel Iași - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor lit. h), fraza finală, din anexa la

Ordonanța Guvernului nr. 32/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Complex turistic" - S.A. Dancu într-o cauză comercială privind judecarea apelului formulat de autorul excepției împotriva unei sentințe prin care s-a respins cererea de constatare a nulității absolute a contractului încheiat între părți.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate, "prin care se dispune trecerea racordului și căminului de racord în proprietate publică, drept componente ale rețelei publice de canalizare, fără nici o despăgubire", încalcă prevederile art. 44 alin. (3) din Constituție "și conduc la eludarea dispozițiilor

Legii nr. 33/1994

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică".

Se mai arată, în susținerea excepției, că "de stabilirea constituționalității ori a neconstituționalității dispozițiilor legale atacate depind stabilirea dreptului de proprietate asupra racordului și a căminului de racord, precum și apartenența acestora la rețeaua publică de canalizare". Totodată, autorul excepției susține că "stabilirea constituționalității ori a neconstituționalității dispozițiilor legale atacate are importanță în cauză, dat fiind că, printr-o extindere greșită a domeniului de aplicare a acestora, prima instanță a considerat că nu numai racordul, ci întreaga instalație interioară de canalizare ar fi trecut în proprietatea publică".

Curtea de Apel Iași - Secția comercială și de contencios administrativ, formulându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, consideră că prevederile criticate sunt neconstituționale "întrucât, în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (3) din Constituția României, republicată, «nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire» și, în același timp, sunt eludate dispozițiile

Legii nr. 33/1994

privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că includerea racordului și a căminului de racord, prin textul de lege criticat, "în sistemul public de canalizare are în vedere faptul că în căminul de racord sunt instalate o serie de dispozitive cu rolul de a garanta securitatea rețelei și la care operatorul serviciului public sau autoritatea administrației publice locale trebuie să aibă asigurat în permanență accesul. În ipoteza în care racordul de la cămin spre rețea și căminul de racord nu ar aparține rețelei publice de canalizare, ar exista riscul ca proprietarul instalațiilor interioare de canalizare, adică un utilizator, să exercite în mod abuziv prerogativele dreptului de proprietate și să nu permită racordul altor utilizatori la rețeaua publică, care, astfel, nu au acces la serviciul public de canalizare. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (4) din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, «la organizarea, funcționarea și dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie comunală interesul general al cetățenilor este prioritar»".

Având în vedere că, astfel cum s-a arătat, aceste categorii de bunuri - racordurile și căminele de racorduri - sunt de uz și de interes public, Guvernul consideră că "trebuie să facă parte din domeniul public, așa cum prevăd dispozițiile

art. 3 alin. (1) din Legea nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia".

Totodată, în punctul de vedere al Guvernului, se apreciază că dispozițiile criticate "fixează, ca regulă generală, natura juridică a unor bunuri, astfel că susținerea autorului excepției că prin aceste dispoziții se realizează o expropriere fără nici un fel de despăgubire, încălcându-se, astfel, dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituția României, republicată, nu poate fi acceptată".

În finalul punctului său de vedere, Guvernul apreciază că, în realitate, în cauză se pune o problemă de aplicare a legii, și nu una de constituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt neconstituționale.

În motivarea acestui punct de vedere se arată că "reglementarea criticată este în contradicție față de art. 44 alin. (3) din Legea fundamentală, referitor la expropriere, întrucât norma legală dispozitivă, potrivit căreia racordul de la cămin spre rețea, inclusiv căminul de racord, aparține rețelei publice de canalizare, indiferent de modul de finanțare a realizării acestuia, dar fără a stabili prin lege modalitatea de dreaptă și prealabilă despăgubire, în situații în care finanțarea realizării acestor părți distincte ale rețelei publice de canalizare a fost sau este realizată din alte fonduri decât cele publice, contravine normei constituționale invocate. În plus, reglementarea criticată este în contradicție și cu prevederile

art. 13 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 32/2002 , așa cum a fost modificată prin

Legea nr. 634/2002 , potrivit căruia investițiile care se realizează prin fonduri proprii ale investitorilor rămân în proprietatea acestora pe toată durata contractului, dacă nu s-a convenit altfel la încheierea contractului".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și pe cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile lit. h), fraza finală, din anexa la

Ordonanța Guvernului nr. 32/2002

privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 634/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 16 decembrie 2002, anexă care poartă titlul "Termeni tehnici utilizați în cuprinsul ordonanței".

Aceste dispoziții legale au următorul conținut:

"h) racord - partea din rețeaua publică de canalizare care asigură legătura dintre utilizator și canalizarea publică. Părțile componente ale unui racord se precizează în regulamentul-cadru de racordare și utilizare a serviciului de canalizare. Racordul de la cămin spre rețea, inclusiv căminul de racord, aparțin rețelei publice de canalizare, indiferent de modul de finanțare a realizării acestuia."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele legale criticate contravin dispozițiilor art. 44 alin. (3) din Constituție, "pentru că realizează o expropriere fără nici o despăgubire", în situația în care instalația interioară de canalizare a fost realizată de către utilizator.

Textul constituțional invocat are următorul cuprins:

- Art. 44 alin. (3): "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire."

Examinând dispoziția criticată, prin care se declară proprietate publică racordul de la cămin la rețea, inclusiv căminul de racord, indiferent de modul de finanțare a realizării acestuia, Curtea observă că aceasta este reglementată în anexa la

Ordonanța Guvernului nr. 32/2002 , anexă intitulată "Termeni tehnici utilizați în cuprinsul ordonanței", introdusă prin legea de aprobare. Pe de altă parte, în anexa

Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, sunt considerate ca bunuri aparținătoare domeniului public și "rețelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, stațiile de tratare și epurare a apelor uzate, cu instalațiile, construcțiile și terenurile aferente". Ca atare, aceste bunuri nu puteau intră în proprietatea unei societăți comerciale, proprietatea publică aparținând, conform art. 136 alin. (2) din Constituție, statului sau unităților administrativ-teritoriale.

În ceea ce privește critica potrivit căreia prin dispozițiile lit. h), fraza finală, din anexa la

Ordonanța Guvernului nr. 32/2002

se realizează o expropriere fără nici un fel de despăgubire, Curtea observă că prevederile legale a căror neconstituționalitate se invocă definesc termenul tehnic de "racord" stabilind, totodată, ca regulă generală, natura juridică a unor bunuri.

Dispozițiile criticate prevăd, în aplicarea reglementărilor din anexa

Legii nr. 213/1998 , că racordul de la cămin spre rețea, inclusiv căminul de racord, aparțin rețelei publice de canalizare, deoarece din punct de vedere tehnic fac parte dintr-un ansamblu, iar în căminul de racord sunt instalate o serie de dispozitive cu rolul de a garanta securitatea rețelei și la care operatorul serviciului public sau autoritatea administrației publice locale trebuie să aibă asigurat în permanență accesul.

În legătură cu modalitatea prin care autorul excepției de neconstituționalitate poate fi despăgubit pentru eventualele investiții realizate de acesta în rețeaua publică de canalizare, Curtea constată că acesta este un aspect de aplicare a legii, de competența instanței de judecată, iar nu de constituționalitate.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor lit. h), fraza finală, din anexa la

Ordonanța Guvernului nr. 32/2002

privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Complex turistic" - S.A. Dancu în Dosarul nr. 2.181/2004 al Curții de Apel Iași - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 februarie 2005.