Statutul din 9 martie 2005

Articolul 1

Societatea Națională de Cruce Roșie din România (SNCRR), fondată la 4 iulie 1876, este persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial, cu existență nelimitată. Ea este organizată și funcționează pe baza Legii de organizare și funcționare a Societății Naționale de Cruce Roșie din România, a Statutului propriu, precum și în conformitate cu Convențiile de la Geneva din 1949 și cu Protocoalele lor Adiționale din 1977, la care România a aderat. SNCRR acționează în conformitate cu Principiile Fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie:

UMANITATE:

Născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniții de pe câmpurile de luptă, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, sub aspectul său internațional și național, se angajează să prevină și să aline suferințele oamenilor în orice împrejurare. Scopul ei este acela de a proteja viața și sănătatea acestora și de a asigura respectarea ființei umane. Mișcarea promovează înțelegerea mutuală, prietenia, cooperarea și o pace durabilă între toate popoarele.

IMPARȚIALITATE:

Mișcarea nu face nici o deosebire de naționalitate, rasă, religie, condiție socială sau apartenență politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferințelor lor și acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri.

NEUTRALITATE:

În scopul menținerii încrederii tuturor, Mișcarea se abține să ia parte la ostilități și controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic.

INDEPENDENȚA:

Mișcarea este independentă. Auxiliare ale autorităților publice în activitățile lor umanitare și supuse legilor care le guvernează țările, Societățile Naționale trebuie să-și păstreze o autonomie care să le permită să acționeze întotdeauna numai conform Principiilor Fundamentale ale Mișcării.

VOLUNTARIAT:

Este o Mișcare de ajutor voluntar și dezinteresat.

UNITATE:

Într-o țară nu poate exista decât o singură Societate Națională de Cruce Roșie sau Semilună Roșie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor și să-și extindă acțiunile umanitare pe întreg teritoriul țării.

UNIVERSALITATE:

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, în cadrul căreia toate Societățile Naționale au drepturi egale și datoria de a se întrajutora, este universală.

Articolul 2

SNCRR este recunoscută oficial de către Statul român ca societate de ajutor voluntar, autonomă, cu caracter umanitar, auxiliară a autorităților publice în situații de conflict armat sau de dezastre, conform dispozițiilor Primei Convenții de la Geneva, ca unică Societate Națională de Cruce Roșie care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, în deplină concordanță cu Constituția și legile Statului român.

Articolul 3

SNCRR își păstrează autonomia față de autoritățile publice, astfel încât să acționeze în orice împrejurare numai pe baza Principiilor Fundamentale ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

Articolul 4

SNCRR, recunoscută de Comitetul Internațional al Crucii Roșii la 23 august 1876, membră a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie din 14 iulie 1919, face parte din Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, iar prezentul Statut garantează respectarea deciziilor și a rezoluțiilor organismelor statutare ale Mișcării.

Articolul 5

SNCRR funcționează în spațiile proprii și în cele repartizate, precum și în alte spații care se pun la dispoziție de către Guvern, consiliile județene, al Municipiului București, ale sectoarelor Municipiului București și de către consiliile locale, după caz, în vederea desfășurării activității și beneficiază de aceleași măsuri de protecție pe care legea le stabilește în favoarea instituțiilor publice.

Articolul 6

Sediul central al SNCRR este în imobilul propriu, situat în București, str Biserica Amzei nr. 29, sectorul 1.

Articolul 7

Societatea Națională de Cruce Roșie din România va purta această denumire în toate actele oficiale, sau inițialele SNCRR, putându-se utiliza și denumirea de Crucea Roșie Română.

Articolul 8

Emblema SNCRR reprezintă o cruce formată din cinci pătrate egale, de culoare roșu-vermion, așezată pe fond alb și înconjurată de două cercuri concentrice de aceeași culoare. În spațiul dintre cele două cercuri, este înscrisă cu litere majuscule de culoare roșu-vermion, pe fond alb, denumirea SOCIETATEA NAȚIONALA DE CRUCE ROȘIE ● ROMÂNIA● .

Folosirea emblemei de Cruce Roșie, atât în scop indicativ, cât și în scop de protecție, în timp de pace, precum și în timp de război, se face în conformitate cu Regulamentul privind utilizarea emblemei de Cruce Roșie sau Semilună Roșie de către Societățile Naționale, cu legile României și Convențiile de la Geneva. Aceste reglementări vor face obiectul unui regulament special.

II. SCOPUL ȘI SARCINILE SNCRR

Articolul 9

SNCRR are ca scop prevenirea și alinarea, în mod imparțial, a suferinței umane în orice împrejurare, fără nici o discriminare bazată pe cetățenie, naționalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenență militară, socială sau politică.

Articolul 10

În îndeplinirea misiunii sale umanitare, SNCRR are, în condițiile legii, următoarele sarcini:

a. să acționeze în caz de conflict armat, iar în timp de pace să se pregătească să acționeze ca auxiliară a autorităților publice, în toate domeniile prevăzute de Convențiile de la Geneva din 1949 și în favoarea tuturor celor în suferință, atât persoane civile, cât și militare;

b. să contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate, la prevenirea îmbolnăvirilor și la alinarea suferințelor, prin programe în beneficiul comunității;

c. să organizeze, la nivel național sau local, servicii de ajutorare de urgență în favoarea victimelor dezastrelor, servicii de ambulanță și de îngrijire a persoanelor bolnave sau vârstnice;

d. să instruiască și să pregătească, prin cursuri de prim ajutor, personalul navigant civil și militar, aerian, maritim și terestru, operatorii de transport public de persoane, viitorii conducători auto, precum și alte categorii profesionale;

e. să organizeze cursuri de formare și instruire a personalului și voluntarilor necesari îndeplinirii misiunii sale, cât și pentru alte nevoi speciale;

f. să organizeze cursuri și alte activități pentru formare și perfecționare profesională, în conformitate cu scopul său declarat;

g. să susțină și să încurajeze participarea tinerilor la activitățile sale, precum și la desfășurarea unor activități proprii de tineret;

h. să organizeze și să participe la acțiuni internaționale de ajutorare a victimelor, indiferent de cauzele și natura dezastrelor;

i. în colaborare cu autoritățile, din rațiuni umanitare, să desfășoare activități de căutări persoane și pentru restabilirea contactelor familiale întrerupte din diferite motive;

j. să promoveze activitățile sale și ale Mișcării, Dreptul Internațional Umanitar și Principiile Fundamentale;

k. să încheie acorduri, contracte sau parteneriate cu organizații neguvernamentale, cu ministere și alte instituții de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și cu sectorul privat, în vederea elaborării și desfășurării unor programe/proiecte agreate de comun acord;

l. să promoveze, prin proiecte și programe, donarea voluntară și neremunerată de sânge;

m. să sprijine și să inițieze programe sociale la nivel comunitar, ținând cont de vulnerabilitățile și capacitățile locale;

n. să colaboreze cu autoritățile publice pentru a garanta respectarea Dreptului Internațional Umanitar și a asigura protecția Crucii Roșii în realizarea misiunii sale umanitare;

o. să organizeze cursuri de surori de Cruce Roșie conform legii și regulamentelor în vigoare.

III. MEMBRII SNCRR

Articolul 11

SNCRR este deschisă tuturor persoanelor, fără deosebire de cetățenie, naționalitate, rasă, sex, vârstă, clasă socială, religie și opinii politice.

Articolul 12

Categoriile de membri ai Societății Naționale de Cruce Roșie din România sunt: membru activ, membru susținător și membru de onoare.

- membru activ poate fi orice persoană care cunoaște și dorește să acționeze în conformitate cu Statutul SNCRR și Principiile Fundamentale, este înregistrat în una din structurile SNCRR și plătește cotizație;

- membru susținător este orice persoană fizică sau juridică care contribuie la sprijinirea financiară sau materială a SNCRR;

- membru de onoare este persoana învestită cu acest titlu de către Consiliul Național, ca o recunoaștere a serviciilor excepționale aduse SNCRR.

Articolul 13

Drepturile membrilor activi ai SNCRR sunt:

a. să participe la activitatea SNCRR și la conducerea activităților sale, în condițiile prevăzute de prezentul Statut;

b. să aleagă organismele de conducere ale SNCRR și să fie aleși în cadrul acestora;

c. să participe la luarea deciziilor și să-și exprime liber părerile în toate problemele privind activitatea SNCRR;

d. să beneficieze de acțiunile de formare și de alte activități organizate de SNCRR;

e. să primească titlul de membru de onoare și distincții, conform Regulamentului de acordare a distincțiilor;

f. să fie desemnați ca reprezentanți ai SNCRR la acțiuni interne și internaționale.

Articolul 14

Îndatoririle membrilor SNCRR sunt următoarele:

- să facă parte din una din structurile SNCRR, să participe la activitățile acesteia, să contribuie la dezvoltarea, sub toate aspectele, a SNCRR și să-și plătească cotizația;

- să respecte și să promoveze în activitatea lor Statutul și Principiile Fundamentale și să ducă la îndeplinire deciziile organelor de conducere;

- să nu permită și să nu se implice în acte care pot afecta integritatea și prestigiul SNCRR.

Articolul 15

Calitatea de angajat în orice structură funcțională a SNCRR este incompatibilă cu orice funcție de reprezentare în cadrul structurilor SNCRR, indiferent de nivelul de organizare.

Pe perioada exercitării unei funcții salariate la SNCRR se suspendă, de drept, funcția de reprezentare în structurile de conducere ale SNCRR.

Articolul 16

Pierderea calității de membru:

Calitatea de membru de Cruce Roșie se pierde prin demisie sau excludere.

1. Demisia

Orice membru de Cruce Roșie își poate da demisia. Cererea de demisie, formulată în scris, se înaintează comitetului filialei pe lângă care este înregistrat membrul. În caz de demisie, calitatea de membru se pierde la data primirii de către comitetul filialei a cererii scrise de demisie.

2. Excluderea

Un membru al SNCRR poate fi exclus din organizație în următoarele cazuri:

a. Dacă a produs pagube materiale sau morale SNCRR ori dacă acțiunile sale compromit activitatea SNCRR;

b. Dacă a încălcat Principiile Fundamentale, Statutul SNCRR sau hotărârile organelor de conducere ale SNCRR;

c. Dacă prin activitățile sale împiedică realizarea scopului sau a sarcinilor SNCRR;

d. Dacă nu își plătește cotizația de membru.

Hotărârea de excludere se ia de către comitetul filialei pe lângă care este înregistrat membrul, la propunerea biroului filialei. Data excluderii este considerată a fi data la care comitetul filialei adoptă hotărârea de excludere. Hotărârea de excludere poate fi contestată de către cel interesat în termen de 6 luni. Contestația se analizează de către Comitetul de Direcție.

Prevederi comune pentru pierderea calității de membru:

În cazul în care un membru al SNCRR își dă demisia sau este exclus din organizație, el nu are dreptul de a pretinde sau de a încerca să înstrăineze bunurile SNCRR sau mijloacele sale financiare, iar pe viitor nu mai poate folosi denumirea sau emblema SNCRR.

IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE CRUCE ROȘIE DIN ROMÂNIA

Articolul 17

Principiile care guvernează organizarea și funcționarea structurilor teritoriale sunt următoarele:

Principiul legalității - presupune ca întreaga activitate a structurilor teritoriale să se desfășoare conform Statutului și Principiilor Fundamentale, legilor statului și reglementărilor subsecvente.

Principiul autonomiei funcționale - reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a structurilor teritoriale ale SNCRR, care o reprezintă, de a gestiona interesele acesteia, în numele SNCRR, conform Principiului Fundamental al Unității, în limitele legii și ale competențelor conferite de prezentul Statut.

Principiul descentralizării unor competențe - reprezintă dreptul structurilor teritoriale de a realiza anumite atribuții și servicii, specifice SNCRR, în condițiile autonomiei funcționale.

Principiul eligibilității - reprezintă dreptul structurilor teritoriale de a-și alege independent organele de conducere, conform Statutului și reglementărilor în vigoare.

Articolul 18

Societatea Națională de Cruce Roșie din România este organizată după principiul teritorial. Ea este alcătuită din:

a) filiale județene și filiale ale sectoarelor Municipiului București;

b) subfiliale municipale, orășenești și comunale.

Articolul 19

Filialele și subfilialele SNCRR pot autoriza crearea, în subordinea lor, de comisii, servicii specializate, formațiuni ale SNCRR în cadrul diverselor instituții de învățământ, societăți comerciale, regii autonome, instituții de stat și private, unități militare, sanitare și cartiere.

Articolul 20

Organizațiile teritoriale sunt subordonate organelor ierarhic superioare; ele cuprind toți membrii de Cruce Roșie din județe, din sectoarele Municipiului București, precum și din municipii, orașe și comune.

Filialele județene și ale sectoarelor Municipiului București, au personalitate juridică și autonomie funcțională.

Articolul 21

Filialele județene și ale sectoarelor Municipiului București au următoarele drepturi:

a) să aleagă, prin vot secret, organele de conducere proprii;

b) să conceapă, să organizeze și să conducă activitățile proprii, pe baza programelor naționale ale SNCRR;

c) să organizeze și să conducă activitățile în favoarea victimelor dezastrelor și conflictelor sau a persoanelor vulnerabile;

d) să stabilească, să constituie și să execute bugetul propriu de venituri și cheltuieli;

e) să acorde ajutoare ocazionale celor mai vulnerabile persoane;

f) să inițieze contacte directe cu filiale similare ale altor Societăți Naționale, cu acordul președintelui SNCRR;

g) să acceadă în nume propriu la surse, finanțări, programe și proiecte, în calitate de persoane juridice, în limitele autonomiei lor funcționale;

h) să depună bilanțul contabil la organele financiare teritoriale și să transmită o copie la sediul central al SNCRR;

i) să colaboreze cu alte structuri teritoriale;

j) să încheie acorduri, contracte, parteneriate cu organizații neguvernamentale, cu autorități publice, instituții, societăți comerciale, cu structuri similare ale Crucii Roșii din străinătate, pentru desfășurarea unor programe, proiecte, acțiuni, cu respectarea statutului și legilor țării.

Articolul 22

Filialele județene și ale sectoarelor Municipiului București au următoarele obligații:

a) să respecte Statutul, Principiile Fundamentale și cele structurale ale SNCRR, precum și Constituția și legile țării;

b) să păstreze integritatea morală și spirituală, prestigiul și patrimoniul SNCRR, precum și emblema acesteia;

c) să îndeplinească, întocmai și la timp, hotărârile și deciziile luate de structurile centrale de conducere și să respecte competențele exclusive ale organelor centrale de conducere.

În cazul nerespectării acestor obligații, structurile teritoriale pot fi dizolvate prin hotărârea Consiliului Național al SNCRR.

Articolul 23

Pentru ca SNCRR să poată respecta Principiul Fundamental al Unității, următoarele funcții rămân un atribut exclusiv al organelor centrale ale SNCRR:

a) protecția integrității SNCRR, inclusiv protecția emblemei;

b) relațiile cu instituțiile și autoritățile publice centrale;

c) relațiile internaționale;

d) coordonarea financiară a programelor naționale;

e) stabilirea politicilor în toate domeniile de activitate;

f) răspunderea pentru fondurile din surse externe, destinate programelor naționale.

V. ORGANELE TERITORIALE DE CONDUCERE

Articolul 24

Organele teritoriale de conducere ale Societății Naționale de Cruce Roșie din România sunt:

a. adunarea generală;

b. comitetele și birourile filialelor județene și ale sectoarelor Municipiului București;

c. comitetele și birourile subfilialelor municipale și orășenești;

d. comitetele subfilialelor comunale.

Organizarea și funcționarea organelor teritoriale de conducere se stabilesc prin Regulamentul de aplicare a Statutului și sunt similare cu cele ale conducerii centrale.

Articolul 25

Adunarea generală este organul deliberativ suprem. Ea se întrunește în sesiune ordinară, o dată la 2 ani. Poate fi convocată în sesiune extraordinară de către comitet sau la cererea unei treimi din membrii acesteia. Adunarea generală se consideră statutar constituită dacă sunt prezenți jumătate plus unu din totalul membrilor săi. Ea adoptă hotărâri cu majoritate simplă.

Articolul 26

Președinții filialelor, ca și directorii salariați ai filialelor, reprezintă organizațiile respective în fața autorităților publice locale.

Mandatul președinților comitetelor filialelor este de patru ani, putând fi reînnoit o singură dată.

Președinții filialelor sunt delegați la Adunarea Generală și fac parte din Consiliul Național. La sesiunile acestor organe, ei pot fi înlocuiți de vicepreședinți, dacă este cazul.

Articolul 27

Alegerea organelor teritoriale de conducere, a delegaților la adunările generale ierarhic superioare se face prin vot secret. Hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor.

Articolul 28

Comitetele filialelor și ale subfilialelor SNCRR sunt răspunzătoare pentru îndeplinirea obiectivelor organizației la nivelurile respective. Ele conduc, îndrumă, sprijină și controlează activitatea organizațiilor de Cruce Roșie din teritoriu.

Comitetele filialelor județene și ale sectoarelor Municipiului București, precum și ale subfilialelor municipale, orășenești și comunale conduc activitatea acestora, analizează activitatea desfășurată, adoptă programe concrete de activitate și le actualizează, dezbat și aprobă bugetul de venituri și cheltuieli.

Ele se întrunesc anual sau ori de câte ori este nevoie. Ele se consideră statutar constituite dacă sunt prezenți jumătate plus unu din totalul membrilor lor.

În exercitarea atribuțiilor sale, comitetul respectiv adoptă hotărârile cu majoritatea simplă a voturilor.

Articolul 29

Birourile comitetelor filialelor județene și ale sectoarelor Municipiului București, precum și cele ale subfilialelor municipale și orășenești organizează și conduc întreaga activitate a acestora. Ele răspund de modul de îndeplinire a programelor naționale la nivelurile respective. Se reunesc cel puțin o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie.

Decid asupra bunurilor mobile și a unor mijloace fixe aflate în administrarea structurilor teritoriale. Ele se consideră statutar constituite dacă sunt prezenți jumătate plus unu din totalul membrilor lor. în exercitarea atribuțiilor lor, birourile comitetelor filialelor adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor.

Articolul 30

Directorii structurilor teritoriale, salariați, sunt ordonatori secundari de credite și participă, fără drept de vot, la toate sesiunile structurilor teritoriale și centrale de conducere. Atribuțiile acestora sunt similare directorului general, raportate la scară teritorială, iar directorii se subordonează acestuia, din punct de vedere managerial.

În exercitarea atribuțiilor lor, directorii emit dispoziții.

Directorii sunt numiți și revocați, prin decizie, de către Comitetul de Direcție, la propunerea comitetelor structurilor teritoriale și a directorului general.

VI. ORGANELE CENTRALE DE CONDUCERE ALE SNCRR

Articolul 31

Organele centrale ale SNCRR sunt: Adunarea Generală, Consiliul Național, Comitetul de Direcție.

Organizarea și funcționarea organelor centrale de conducere se stabilește prin Regulamentul de aplicare a Statutului.

Articolul 32

Adunarea Generală se reunește în sesiune ordinară o dată la 2 ani, la locul și la data stabilite de către Adunarea Generală precedentă sau de către Consiliul Național.

Adunarea Generală poate fi convocată, în sesiune extraordinară, de către Consiliul Național, de Comitetul de Direcție sau la cererea a jumătate din membrii Adunării Generale.

Articolul 33

Competențele Adunării Generale a Societății Naționale de Cruce Roșie din România sunt următoarele:

a) să analizeze și să aprobe activitatea SNCRR între cele două Adunări Generale;

b) să elaboreze și să aprobe strategii de dezvoltare ale Societății Naționale de Cruce Roșie din România în domeniile sale de activitate;

c) să aprobe Statutul și modificările ce i se aduc acestuia;

d) să numească comisii de lucru în diverse domenii;

e) să delibereze asupra tuturor problemelor legate de exercițiul financiar pentru perioada de 2 ani precedentă și să aprobe execuția bugetară;

f) să delibereze asupra tuturor punctelor înscrise pe ordinea de zi și să adopte hotărâri și rezoluții în legătură cu activitatea generală a Societății Naționale de Cruce Roșie din România;

g) să aleagă, prin vot secret, președintele, vicepreședinții și trezorierul;

h) să aleagă, prin vot secret, membrii Consiliului Național a căror alegere nu intră în competența altor organe.

Articolul 34

Adunarea Generală este constituită din membrii de drept ai Consiliului Național, la care se adaugă 2 delegați aleși de adunarea generală a filialei, din care obligatoriu unul este reprezentant al tineretului. Membrii Adunării Generale au dreptul la câte un singur vot.

Adunarea Generală se consideră statutar constituită dacă sunt prezenți jumătate plus unu din totalul membrilor săi.

Adunarea Generală adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii săi, cu excepția cazurilor în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului Statut.

Articolul 35

Între sesiunile Adunării Generale, SNCRR este condusă și administrată de Consiliul Național.

Articolul 36

Consiliul Național se reunește în sesiune ordinară o dată pe an, de regulă în primul trimestru, cu excepția anilor în care se convoacă Adunarea Generală Ordinară. Se poate convoca în sesiuni extraordinare, la propunerea Comitetului de Direcție, a președintelui Societății Naționale de Cruce Roșie din România sau la cererea unei treimi din membrii săi.

Articolul 37

Consiliul Național se compune din: președintele Societății Naționale de Cruce Roșie din România, 3-5 vicepreședinți, trezorierul, președinții comitetelor filialelor, 5-7 tineri voluntari aleși de Adunarea Generală, precum și din persoane reprezentând diferite ministere și instituții cu care Societatea Națională de Cruce Roșie din România colaborează. Reprezentanții ministerelor și ai altor instituții nu au drept de vot.

Mandatul Consiliului Național este de patru ani.

Articolul 38

Competențele Consiliului Național sunt următoarele:

a) să analizeze anual modul de îndeplinire a strategiilor de dezvoltare ale SNCRR și să le actualizeze în funcție de nevoile în schimbare ale Societății;

b) să examineze și să aprobe rapoartele de activitate ale Comitetului de Direcție, precum și ale organizațiilor teritoriale ale SNCRR;

c) să prezinte în fața Adunării Generale raportul de activitate al Societății Naționale de Cruce Roșie din România;

d) să analizeze și să aprobe bugetul SNCRR și execuția bugetară;

e) să analizeze și să aprobe bilanțul contabil anual al SNCRR;

f) să valideze crearea și dizolvarea filialelor și subfilialelor de Cruce Roșie și revocarea persoanelor alese în organele de conducere ale acestora, în cazul încălcării grave a prevederilor Statutului;

g) să aleagă prin vot secret membrii Comitetului de Direcție;

h) să numească și să elibereze din funcție directorul general;

i) să aprobe diferite regulamente de aplicare a prezentului Statut și de funcționare a SNCRR;

j) să stabilească relații de colaborare cu diverse ministere, instituții guvernamentale și neguvernamentale care manifestă interes față de misiunea umanitară a Crucii Roșii;

k) să stabilească relații de parteneriat și colaborare cu alte Societăți Naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, cu alte componente ale Mișcării, la nivel bilateral, regional, sub-regional și internațional;

l) să acorde titlul de membru de onoare;

m) să fixeze cuantumul anual al cotizației pentru membrii activi;

n) să editeze diferite publicații specifice SNCRR.

Între reuniunile Adunării Generale, Consiliul Național poate exercita atribuțiile acesteia prevăzute la art. 33 lit. d, e și f.

Articolul 39

Consiliul Național se consideră statutar constituit dacă sunt prezenți jumătate plus unu din numărul total al membrilor săi.

Consiliul Național adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii săi, cu excepția cazurilor în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului Statut.

Articolul 40

Comitetul de Direcție, ca organ deliberativ, este format din: președintele SNCRR, vicepreședinții, trezorierul, 3 tineri voluntari și 6 președinți ai comitetelor de filială.

Mandatul Comitetului de Direcție este de patru ani.

Tinerii și președinții filialelor se aleg o dată la 2 ani, în reuniunea Consiliului Național sau Adunarea Generală.

Articolul 41

Comitetul de Direcție se reunește o dată la 2 luni, în ședință ordinară, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui sau la cererea a jumătate plus unu din membrii acestuia. Comitetul de Direcție se consideră statutar constituit dacă sunt prezenți jumătate plus unu din membrii săi. Comitetul de Direcție adoptă decizii cu majoritate simplă de voturi, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii acestuia.

Articolul 42

Comitetul de direcție are următoarele atribuții:

a) să conducă și să coordoneze întreaga activitate și să rezolve problemele curente ale Societății Naționale de Cruce Roșie din România, între sesiunile Consiliului Național;

b) să decidă asupra patrimoniului SNCRR, cu excepția bunurilor mobile și a mijloacelor fixe aflate în administrarea structurilor teritoriale;

c) să urmărească aplicarea strategiilor de dezvoltare ale Societății Naționale de Cruce Roșie din România, a programelor naționale și a hotărârilor adoptate de Adunarea Generală și Consiliul Național;

d) să elaboreze și să aprobe documente care reglementează buna funcționare a Societății Naționale de Cruce Roșie din România și a activităților sale;

e) să aplice toate hotărârile adoptate de Adunarea Generală și de Consiliul Național;

f) să analizeze și să rectifice bugetul anual de venituri și cheltuieli și să controleze execuția acestuia;

g) să accepte donațiile și legatele oferite SNCRR, în concordanță cu legislația națională și cu standardele Mișcării;

h) să numească și să revoce directorii structurilor teritoriale ale SNCRR, la propunerea comitetelor acestor structuri și a directorului general;

i) să aprobe organigrama și numărul de personal pentru sediul central al SNCRR.

Între reuniunile Consiliului Național, Comitetul de Direcție poate exercita atribuțiile Consiliului Național, cu excepția celor prevăzute la art. 38, punctele a), b), c), e)/f), g), h).

Articolul 43

Președintele este personalitatea reprezentativă a Societății Naționale de Cruce Roșie din România.

Reprezintă SNCRR în raporturile cu orice altă instituție și organizație din țară, precum și în relațiile internaționale.

El răspunde, împreună cu Comitetul de Direcție, în fața Adunării Generale de modul în care SNCRR își îndeplinește obiectivele stabilite.

Președintele acționează sub autoritatea Adunării Generale, a Consiliului Național și a Comitetului de Direcție și conduce Societatea Națională de Cruce Roșie din România, respectând deciziile organelor centrale de conducere.

În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite dispoziții.

Funcția de președinte este funcție onorifică.

Mandatul președintelui este de 4 ani.

O persoană nu poate deține funcția de președinte decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive.

În caz de absență sau impediment al președintelui, atribuțiile acestuia sunt preluate de un vicepreședinte desemnat de către președinte, iar în caz de imposibilitate, de cel mai în vârstă vicepreședinte.

Articolul 44

Vicepreședinții sunt personalități publice, care, împreună cu președintele, asigură supravegherea generală și bunul mers al Societății Naționale de Cruce Roșie din România

Funcția de vicepreședinte este onorifică.

Vicepreședinții pot primi responsabilități, prin dispoziția președintelui.

Mandatul de vicepreședinte este de 4 ani.

O persoană nu poate deține funcția de vicepreședinte decât cel mult pentru două mandate. Acestea pot fi și succesive.

Articolul 45

Directorul general este principalul funcționar executiv al Societății Naționale de Cruce Roșie din România.

Directorul general are următoarele atribuții principale:

a. să aplice hotărârile Adunării Generale, ale Consiliului Național și deciziile Comitetului de Direcție;

b. să conducă aparatul propriu al sediului central al SNCRR și să răspundă de executarea responsabilităților încredințate;

c. să acționeze în calitate de ordonator principal de credite. Să coordoneze elaborarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli și să răspundă de execuția bugetară;

d. să reprezinte Societatea Națională de Cruce Roșie din România în calitatea ei de persoană juridică;

e. să îndeplinească și alte sarcini încredințate de organele centrale de conducere sau de către președinte;

f. să prezinte, semestrial sau ori de câte ori este nevoie, în fața Comitetului de Direcție, rapoarte privind activitatea SNCRR;

g. să îndeplinească, din oficiu, funcția de secretar al Adunării Generale, al Consiliului Național și al Comitetului de Direcție;

h. să pregătească, să organizeze și să participe, fără drept de vot, la sesiunile Adunării Generale, ale Consiliului Național și ale Comitetului de Direcție;

i. să numească și să elibereze din funcție personalul din aparatul propriu din cadrul sediului central al SNCRR;

j. să răspundă de administrarea și gestionarea patrimoniului Societății Naționale de Cruce Roșie din România.

În exercitarea atribuțiilor sale, directorul general emite dispoziții, între reuniunile Comitetului de Direcție, directorul general poate exercita atribuțiile prevăzute la articolul 42 litera g).

Articolul 46

Trezorierul este consilierul financiar al SNCRR. El este ales de Adunarea Generală pentru un mandat de 4 ani. În cazul în care activitatea sa nu este satisfăcătoare, la propunerea Comitetului de Direcție, Consiliul Național îl poate revoca, urmând a numi un trezorier interimar.

Trezorierul are următoarele atribuții:

a) să elaboreze și să prezinte Comitetului de Direcție elementele politicii financiare ale SNCRR;

b) să acorde consultanță privind elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al SNCRR și în orice probleme cu implicații financiare, la solicitarea Comitetului de Direcție sau a directorului general.

VII. PATRIMONIUL - GESTIUNE ȘI CONTROL

Articolul 47

Patrimoniul SNCRR este format din bunuri mobile și imobile, precum și din orice drepturi și obligații, conform legii.

Resursele SNCRR provin din:

a) cotizații;

b) donații în bani și în natură din partea oricărei persoane fizice sau juridice, române sau străine, acceptate cu respectarea Principiilor Fundamentale;

c) legate acceptate cu respectarea Principiilor Fundamentale;

d) sponsorizări în bani și în natură din partea oricărei persoane juridice, române sau străine;

e) venituri din organizarea de manifestări publice, tombole, baluri și alte asemenea acțiuni, precum și din desfășurarea de activități economice directe, dacă acestea au caracter accesoriu și sunt în strânsă legătură cu scopul SNCRR;

f) închirierea spațiilor proprii disponibile, autovehiculelor și altor bunuri, în conformitate cu legislația țării;

g) organizarea, împreună cu Compania Națională "Loteria Română - SA" de evenimente speciale de colectă de fonduri, conform legislației în vigoare;

h) venituri din bugetele autorităților publice centrale sau locale;

i) organizarea de campanii naționale de colectă de fonduri pentru susținerea unor proiecte și programe;

j) venituri stabilite anual prin Legea bugetului de stat, pentru achitarea cotizației SNCRR de membru al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie și a contribuției la finanțarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii;

k) contravaloarea timbrelor aplicate pe biletele de spectacol și la activitățile sportive în lunile mai și septembrie, în conformitate cu Legea de organizare și funcționare a SNCRR;

l) alte surse, conform legii.

Modul de administrare și gestionare a patrimoniului este reglementat prin Regulament aprobat conform prezentului Statut.

Articolul 48

SNCRR, în calitatea sa de organizație umanitară de ajutor voluntar, auxiliară a autorităților publice în situații de conflict armat sau dezastru, are dreptul la toate facilitățile fiscale și privilegiile pe care i le conferă legile țării.

Articolul 49

Controlul financiar al gestionării patrimoniului și execuția bugetului de venituri și cheltuieli, aflat la dispoziția structurilor deliberative, este organizat sub forma comisiilor de control financiar, în mod distinct, atât la nivelul filialelor SNCRR, cât și pe ansamblul SNCRR.

Articolul 50

Comisiile de control financiar de la nivelul filialelor sunt compuse din 3 membri aleși de adunările generale ale filialelor pentru un mandat de 4 ani.

Activitatea acestora se realizează pe bază de voluntariat.

Cel puțin unul din membrii comisiei de control financiar a filialei trebuie să aibă calitatea de contabil autorizat, expert contabil, auditor financiar sau să exercite funcții de control financiar în cadrul instituțiilor publice cu atribuții în domeniu, ce funcționează legal pe teritoriul României.

Principalele atribuții ale comisiei de control financiar sunt următoarele:

a) verificarea modului în care este administrat patrimoniul filialei;

b) acordarea de consultanță privind elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al filialei, la solicitarea directorului de filială;

c) sesizarea cu promptitudine a biroului filialei în cazul constatării unor nereguli de natură financiar-contabilă;

d) întocmirea raportului asupra execuției bugetului de venituri și cheltuieli al filialei și prezentarea acestuia comitetului filialei înainte de aprobare.

Comisiile de control vor funcționa conform unui regulament special de funcționare.

Articolul 51

Pentru asigurarea transparenței în gestionarea patrimoniului și a execuției bugetare, filialele SNCRR au obligația de a proceda anual la auditarea externă a situațiilor financiare, apelând la serviciile unui auditor financiar, persoană fizică sau juridică, în conformitate cu legile statului român. Raportul său va fi prezentat comitetului filialei și va fi transmis Comitetului de Direcție.

Articolul 52

Comisia centrală de control financiar este compusă din 5 membri, aleși de Adunarea Generală a SNCRR pentru un mandat de 4 ani.

Activitatea acestora se desfășoară, de regulă, pe bază de voluntariat.

Cel puțin unul din membrii comisiei centrale de control financiar trebuie să aibă calitatea de contabil autorizat, expert contabil, auditor financiar sau să exercite funcții de control financiar în cadrul instituțiilor publice cu atribuții în domeniu, ce funcționează legal pe teritoriul României.

Principalele atribuții ale Comisiei centrale de control financiar sunt următoarele:

a) verificarea modului în care este administrat patrimoniul SNCRR la nivelul filialelor și al sediului central;

b) acordarea de consultanță privind elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al SNCRR, la solicitarea directorului general;

c) sesizarea cu promptitudine a Comitetului de Direcție în cazul constatării unor nereguli de natură financiar-contabilă;

d) întocmirea raportului asupra execuției bugetului de venituri și cheltuieli al SNCRR și prezentarea acestuia Consiliului Național, înainte de aprobare.

Comisia centrală de control va funcționa conform unui regulament special de funcționare.

Articolul 53

Pentru asigurarea transparenței în gestionarea patrimoniului și a execuției bugetare, SNCRR are obligația de a proceda anual la auditarea externă a situațiilor financiare, apelând la serviciile unui auditor financiar, persoană fizică sau juridică, în conformitate cu legile statului român. Raportul său va fi prezentat Consiliului Național.

Articolul 54

Activitatea generală de control, ca funcție a managementului aflată la dispoziția executivului, se organizează prin intermediul controlului intern și al auditului public intern, aflate în subordinea directă a directorului general, ca principal funcționar executiv al SNCRR și ordonator principal de credite.

Această activitate se va realiza în conformitate cu legislația în domeniu.

VIII. DISPOZIȚII FINALE

Articolul 55

În conformitate cu Acordul de la Sevilla privind acțiunile internaționale ale componentelor Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, cu statutele organismelor internaționale ale Crucii Roșii și Semilunii Roșii, SNCRR participă la operațiuni de solidaritate, în funcție de resursele disponibile, și dezvoltă relații de colaborare cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, precum și cu alte Societăți Naționale de Cruce Roșie sau Semilună Roșie.

Articolul 56

Dizolvarea Societății Naționale de Cruce Roșie din România nu poate fi pronunțată decât prin hotărârea Adunării Generale a SNCRR, votată cu o majoritate de 3/4 din numărul total al membrilor săi.

În caz de dizolvare, fondurile SNCRR vor fi folosite în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 57

Amendamentele la prezentul Statut trebuie supuse analizei și aprobării Comisiei Mixte CICR/FISCR pentru Statutele Societăților Naționale, înainte de aprobarea lor de către Adunarea Generală.

Articolul 58

Prezentul Statut intră în vigoare la data adoptării sale de către Adunarea Generală.

La această dată, Statutul SNCRR, adoptat la 28 martie 1996 și modificat la 25-26 noiembrie 2002, se abrogă.

Articolul 59

Prezentul Statut se va publică în Monitorul Oficial al României.

________________