Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 109/2005

referitoare la excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești și ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001

prezumat în vigoare

Data actului: 22 februarie 2005
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 233 din 21 martie 2005
Citează: 13 acte
Structură: 2 articole · 15.390 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

OUG nr. 33/2001 26 februarie 2001 (prevederi anume) privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și a altor categori…

Constantin Doldur - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Serban Viorel Stanoiu - judecator

Ion Tiuca - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , excepție ridicata de Doru Catalin Toader, Veronica Calen, Augustina Livia Nistor, Lenuta Drentea, Roxana Nicoleta Tatarici, Elena Bratescu, Mirela Carapcea și Gabriela Steliana Iancu în Dosarul nr. 1.097/2004 al Tribunalului Constanta - Sectia civila.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal indeplinita.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibila. În acest sens arata ca dispozitiile de lege criticate nu mai sunt în vigoare, ca urmare a aplicarii pe o perioadă determinata a acestora, asa cum se menționează în insusi textul criticat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, retine urmatoarele:

Prin Incheierea din 5 noiembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.097/2004, Tribunalul Constanta - Sectia civila a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , excepție ridicata de Doru Catalin Toader, Veronica Calen, Augustina Livia Nistor, Lenuta Drentea, Roxana Nicoleta Tatarici, Elena Bratescu, Mirela Carapcea și Gabriela Steliana Iancu intr-o cauza având ca obiect plata unei prime de concediu.

În motivarea excepției de neconstitutionalitate, autorii acesteia arata ca, potrivit

art. 41^1 alin. 2 din Legea nr. 50/1996 , introdus prin

Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 , magistratii și celelalte categorii de personal salarizat potrivit acestei legi, pe perioada concediului de odihnă, au dreptul, pe lângă indemnizatia de concediu, și la o primă egala cu indemnizatia bruta sau cu salariul de baza brut din luna anterioara plecarii în concediu. Acest drept legal nu a fost acordat în practica datorita faptului ca aplicarea

art. 41^1 din Legea nr. 50/1996

a fost suspendata până la 1 ianuarie 2002 prin

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 , iar prin

art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 , aceasta suspendare a fost prelungita până la 31 decembrie 2002, prin

art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 , până la 31 decembrie 2003 și prin

art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 , până la 31 decembrie 2004. Considera ca prin dispozitiile legale criticate a fost restrans exercitiul dreptului legal la prima de concediu, fără a exista vreuna dintre situațiile prevăzute de art. 53 din Constitutie, în care, prin lege, se poate restrange exercitiul unor drepturi. Sustin ca sunt incalcate și prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, referitoare la dreptul la concediu de odihnă platit, care include și dreptul la prima de vacanta.

Tribunalul Constanta - Sectia civila opineaza în sensul că excepția ridicata este intemeiata, intrucat dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 53 din Constitutie.

În conformitate cu dispozitiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția ridicata.

Guvernul apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate este neintemeiata. În acest sens arata ca este atributia legiuitorului sa dispună suspendarea aplicarii unui act normativ, acest eveniment legislativ fiind expres reglementat de lege, tocmai pentru a nu aduce atingere drepturilor sau libertatilor persoanelor.

Dispozitiile criticate nu privesc drepturi fundamentale ale cetatenilor, statuate de Constitutie. Prima de concediu este un drept salarial suplimentar, care nu este prevăzut de Constitutie, ci a fost reglementat cu scopul îmbunătățirii calității vietii salariatilor, în măsura în care resursele financiare ale bugetului permit aceasta, dispozitiile art. 53 din Constitutie nefiind relevante în cauza dedusa judecatii.

Arata ca acordarea primei de concediu, în plus față de garantarea concediului de odihnă platit, este o optiune a legiuitorului, care nu se încadrează în condițiile minime de protecție a muncii prevăzute de art. 41 din Constitutie. În plus, chiar în cazul unei interpretari contrare, o astfel de restrangere este în acord cu art. 53 din Constitutie, nefiind vorba de o desființare a dreptului salarial insusi, ci de o suspendare prin lege a acordarii unui drept care echivaleaza cu restrangerea acestuia, ceea ce textul constituțional permite.

În concluzie, Guvernul apreciaza ca excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001

este neintemeiata.

Avocatul Poporului, în ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

față de art. 53 din Constitutie, arata ca aceasta este neintemeiata. Astfel, suspendarea aplicarii unor dispozitii legale în baza cărora se acordă magistratilor prima pentru concediul de odihnă nu pune în discutie restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001

față de cele ale art. 53 din Constitutie, arata ca, potrivit principiului anualitatii bugetului de stat, care este de natura constituțională,

Legea nr. 743/2001

a fost în vigoare în cursul anului 2002, perioada pentru care s-a aprobat bugetul de stat. Actul normativ care contine textul criticat nu mai este în vigoare, fiind incidente prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , astfel încât excepția dispozițiilor

art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001

este inadmisibila.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozitiile

Legii nr. 47/1992 , retine urmatoarele:

Curtea Constituțională este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze excepția de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.

Obiectul excepției de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum și a personalului din organele autorității judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 martie 2001, aprobata cu modificari prin

Legea nr. 386/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 17 iulie 2001, și cele ale

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001. Acestea au urmatorul cuprins:

Articolul III

alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 : "De asemenea, se suspenda până la data de 1 ianuarie 2002 aplicarea prevederilor art. 41^1 alin. (1) care cuprind dispozitii referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă și ale art. 45 alin. (1) referitoare la cuantumul sporului cu care se platesc orele lucrate peste durata normala a timpului de muncă din

Legea nr. 50/1996

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, modificata și completata prin

Ordonanța Guvernului nr. 83/2000

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 50/1996

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, precum și aplicarea prevederilor art. IV referitoare la acordarea primei cu ocazia plecarii în concediul de odihnă din

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 237/2000

pentru modificarea

Legii nr. 21/1999

pentru prevenirea și sanctionarea spalarii banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 29 noiembrie 2000.";

Articolul 12

alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001 : "Termenele prevăzute la

art. III din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

Legea nr. 386/2001 , se prelungesc până la data de 31 decembrie 2002."

Autorii excepției sustin ca dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 41 alin. (2) și ale art. 53 alin. (1) din Constitutie, care au urmatorul continut:

- Art. 41 alin. (2): "Salariații au dreptul la măsuri de protecție sociala. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamanal, concediul de odihnă platit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege.";

- Art. 53 alin. (1): "Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apararea securitatii naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertatilor cetatenilor; desfășurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav."

Examinand excepția de neconstitutionalitate ridicata, Curtea Constituțională constata ca aceasta urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:

Dispozitiile

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

și-a produs efectele numai până la data de 1 ianuarie 2002, iar cele ale

Legii nr. 743/2001 , până la data de 31 decembrie 2002. Curtea constata ca dispozitiile de lege criticate nu mai sunt în vigoare, având o aplicare limitata în timp, în sensul dispozițiilor art. 64 alin. (1) și ale

art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25 august 2004.

Prevederile art. 41^1 alin. (1) și cele ale

art. 45 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 , modificata și completata prin

Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 , au fost suspendate succesiv prin

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

și prin

art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001 , până la data de 31 decembrie 2002, și abrogate, începând cu data de 1 ianuarie 2003, numai în ceea ce îi priveste pe magistrați și personalul de specialitate juridica asimilat, prin

art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 , aprobata cu modificari și completari prin

Legea nr. 347/2003 .

Intrucat la momentul ridicarii excepției de neconstitutionalitate dispozitiile

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

nu mai erau în vigoare, aceasta excepție urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila.

În ceea ce priveste

Legea nr. 743/2001 , Curtea constata ca, după expirarea anului bugetar, legile de aprobare a bugetului nu mai sunt în vigoare, principiul anualitatii bugetului de stat fiind prevăzut în cuprinsul art. 138 din Constitutie. Astfel, aceste dispozitii au iesit din vigoare la data de 31 decembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 147 alin. (1) din Legea fundamentala, precum și cu cele ale

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , controlul de constituționalitate, pe cale de excepție, poate fi exercitat numai cu privire la dispozitiile din legile și ordonantele în vigoare, ceea ce exclude exercitarea controlului de constituționalitate asupra unor prevederi legale care nu indeplinesc aceasta cerința și, de aceea, se impune respingerea excepției de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001

ca inadmisibila. Interventia Curtii Constitutionale în aprecierea constitutionalitatii unor norme juridice abrogate este incompatibila nu numai cu scopul și functionalitatea contenciosului constituțional, dar și cu principiul neretroactivitatii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUTIONALA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibila excepția de neconstitutionalitate a dispozițiilor

art. III alin. (2) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 33/2001

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în sedinta publică din data de 22 februarie 2005.

PRESEDINTE,

CONSTANTIN DOLDUR

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.