Decizia nr. 93/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 35/2002
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Dana Titian - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 35/2002
pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, excepție ridicată de Andrei Schaaser în Dosarul nr. 1.017/F/CA/2004 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, Andrei Schaaser, personal și asistat de avocat Ion Iordache. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorului excepției solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că posibilitatea recunoscută partidului de a nu valida candidatul declarat ales consilier ca urmare a faptului că nu mai face parte din respectivul partid încalcă principiile democratice ale statului, reprezentând o înfrângere a dreptului la vot și a dreptului de a fi ales. Această sancțiune nu poate sta, în opinia sa, decât în mâinile cetățeanului care și-a exprimat votul. Neconstituționalitatea textului de lege criticat rezidă și în aceea că adaugă, față de cele două situații prevăzute de
art. 32 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 , lege organică, un nou caz de invalidare a candidatului ales consilier. Or, arată că printr-o ordonanță a Guvernului nu se poate reglementa în domeniul legii organice.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu conține nici o dispoziție prin care se încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 29 octombrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.017/F/CA/2004, Curtea de Apel Brașov Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 35/2002
pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale. Excepția a fost ridicată de Andrei Schaaser cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.581/C din 12 august 2004, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în Dosarul nr. 2.058/2004.
În motivarea excepției autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 15 alin. (1), art. 36 și 37 din Constituție. În acest sens arată că textul de lege criticat încalcă toate principiile democrației, respectiv dreptul la vot și dreptul de a fi ales. Astfel, orice societate democratică, ca expresie a exercitării dreptului de vot, trebuie să dea eficiență juridică și să asigure opțiunea exprimată de alegător. În caz contrar, exercițiul dreptului de vot, inclusiv cel exprimat pentru lista de partid, ar fi zadarnic, deoarece există posibilitatea ca toți cei aleși să fie infirmați de către partid până la validare. De asemenea, apreciază că, în examinarea constituționalității
art. 6 alin. (5) din Legea nr. 673/2002 , prezintă relevanță și prevederile
art. 32 alin. (4) din Legea nr. 215/2001
care limitează situațiile în care poate fi invalidat un consilier care a fost ales de către cetățeni. Referitor la această susținere, arată că cele două texte de lege nu sunt coroborate și nu dau eficiență juridică normelor constituționale privind drepturile și libertățile fundamentale, în special celor privind dreptul de a alege și de a fi ales. În același timp, arată că dispozițiile legale criticate reglementează un aspect ce ține de domeniul legii organice. Cu toate acestea, ele fac parte dintr-o ordonanță simplă a Guvernului, aspect neconstituțional care, în opinia sa, nu a fost înlăturat nici în urma aprobării prin lege a ordonanței.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate au în vedere faptul că în România votarea candidaților la funcția de consilier nu se face nominal, ci pe listele de candidați depuse de către partide politice. Drept urmare, votul se acordă pentru partidul pe a cărui listă se regăsește candidatul la funcția de consilier ca urmare a nominalizării acestuia de către partid. Invalidarea mandatului persoanei care a candidat pe lista unui partid, a fost aleasă, dar, până la data validării, a părăsit partidul pe a cărui listă a candidat, reprezintă "o sancțiune care are scopul de a curma traseismul politic la care se recurge în funcție de oportunitățile pe care le oferă un partid sau altul". Pe de altă parte, consideră că este moral ca interesele unei persoane care a candidat și a fost aleasă pe listele unui partid să se identifice cu cele ale partidului pe a cărui listă a candidat, în caz contrar, având posibilitatea de a candida ca independent, în condițiile legii. În fine, arată că prin dispoziția legală criticată nu sunt încălcate prevederile art. 36 și 37 din Constituție, deoarece drepturile și libertățile consacrate de Constituție și alte legi trebuie exercitate de către beneficiarii lor în condițiile stabilite de lege și cu asumarea obligațiilor prevăzute de acestea, așa cum prevăd dispozițiile art. 15 alin. (1) din Constituție.
Avocatul Poporului, făcând mențiune că, în realitate, critica de neconstituționalitate are în vedere dispozițiile
art. 6 alin. (5) din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , ordonanță aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 673/2002 , apreciază că aceste dispoziții legale sunt constituționale. Astfel, referindu-se la criticile de neconstituționalitate formulate de autorul excepției în raport cu prevederile art. 37 din Constituție, arată că textul de lege criticat nu încalcă sub nici un aspect dreptul de a fi ales, ci instituie condițiile de validare a mandatului candidatului declarat ales. În plus, amintește că sistemul electoral românesc prevede scrutinul pe listă ca modalitate în care alegătorii își desemnează reprezentanții în organele elective. Astfel, votul alegătorului exprimă opțiunea pentru programul unui partid și nu pentru un anumit candidat. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a
art. 6 alin. (5) din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 35/2002
față de art. 15 alin. (1) din Constituție, apreciază că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, în cauză, nu se pune problema încălcării unor drepturi sau libertăți consacrate de Legea fundamentală sau de altă lege. Dimpotrivă, dispozițiile legale criticate reprezintă o concretizare a regulilor constituționale care guvernează sistemul electoral românesc, în privința modalității în care alegătorii desemnează consilierii locali. În sfârșit, referindu-se la criticile de neconstituționalitate formulate de autorul excepției în raport cu dispozițiile art. 36 din Constituție, arată că acest text constituțional nu are incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției îl constituie art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin
Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Potrivit art. 1 din ordonanță, Regulamentul-cadru face parte integrantă din aceasta. Textul de lege criticat a fost introdus în Regulamentul-cadru prin dispozițiile
art. I pct. 4 din Legea nr. 673/2002
privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 35/2002
pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002.
Textul de lege criticat are următorul conținut:
Articolul 6
alin. (5): "În cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă."
În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorul acesteia invocă, în mod expres, dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (1) și ale art. 36 și 37. De asemenea, așa cum reiese din motivarea excepției de neconstituționalitate, critica de neconstituționalitate este raportată și la prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție.
Aceste texte constituționale au următoarea redactare:
- Art. 15 alin. (1): "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.";
- Art. 36: "(1) Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.";
- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.";
- Art. 73 alin. (3) lit. a): "Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente;".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia pune în discuție două aspecte din care, în opinia sa, reiese contrarietatea textului de lege criticat cu prevederile constituționale invocate.
Un aspect are în vedere constituționalitatea extrinsecă a prevederilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale în raport cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, sens în care autorul excepției a susținut că, deși dispozițiile legale criticate țin de domeniul legii organice, ele sunt cuprinse într-o ordonanță simplă a Guvernului.
Celălalt aspect vizează însuși fondul reglementării art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru care, în opinia autorului excepției, aduce atingere principiilor democratice și în special dreptului de a alege și dreptului de a fi ales. Această critică de neconstituționalitate este raportată și la prevederile art. 15 alin. (1) din Constituție.
Analizând problema constituționalității extrinseci a prevederilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, Curtea apreciază că această critică de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece acest text de lege reglementează norme de punere în aplicare a prevederilor
referitoare la validarea mandatului consilierilor locali, norme ce nu sunt de domeniul legii organice.
În ceea ce privește problema de constituționalitate intrinsecă pusă în discuție, Curtea reține că textul de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate nu conține nici o dispoziție referitoare la dreptul de a alege sau la dreptul de a fi ales și nici la exercitarea acestor drepturi. Astfel, o abordare exactă a dreptului de a fi ales presupune luarea în calcul exclusiv a posibilității unei persoane de a candida. Cu alte cuvinte, accesul la înscrierea în cursa alegerilor trebuie să fie posibil pentru fiecare cetățean care îndeplinește condițiile de eligibilitate stabilite prin Constituție. Curtea constată că textul de lege nu conține nici o dispoziție prin care cetățenii ar fi împiedicați să candideze la funcția de consilier local.
De asemenea, Curtea consideră că nu pot fi reținute nici argumentele invocate de autorul excepției potrivit cărora textul de lege criticat ar lipsi de eficiență juridică opțiunea exprimată de alegător. Acest argument nu ține seama de faptul că, în cazul scrutinului pe listă, această opțiune nu vizează candidatul, ci partidul politic. Din contră, a accepta ca un candidat ales, care a figurat pe lista unui partid, să părăsească partidul înainte de a fi validat și de a intră în exercitarea mandatului său ar reprezenta o modificare a configurației politice a consiliului local, configurație stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetățeni.
În ceea ce privește susținerea autorului excepției potrivit căreia dispozițiile legale ce fac obiectul excepției ar contraveni art. 15 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că, potrivit acestui text constituțional, cetățenii beneficiază de drepturile consacrate de Constituție și de alte legi și sunt ținuți de obligațiile prevăzute de acestea, or art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru reglementează o asemenea obligație legală.
În sfârșit, Curtea reține că eventuala neconcordanță dintre textul de lege ce face obiectul excepției de neconstituționalitate și prevederile
art. 32 alin. (4) din Legea nr. 215/2001
nu constituie o problemă de constituționalitate, ci este o problemă de aplicare a legii de competența exclusivă a instanței judecătorești.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (5) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin
Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , excepție ridicată de Andrei Schaaser în Dosarul nr. 1.017/F/CA/2004 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 februarie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea _________________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.