Decizia nr. 186/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 180 alin. (3^1) și (5^1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Aurelia Popa - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 180 alin. (3^1) și (5^1) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Emilia Cozlov în Dosarul nr. 3.870/2004 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, Emilia Cozlov personal, și consilierul juridic Loredana Alexandru, pentru Casa Județeană de Pensii Brăila.
Autorul excepției solicită admiterea acesteia, arătând că dispozițiile
art. 180 alin. (3^1) din Legea nr. 19/2000
generează o situație discriminatorie între cei ieșiți la pensie, în funcție de perioada aleasă pentru stabilirea drepturilor de pensie. Astfel, apreciază că această perioadă nu îi plasează pe titularii dreptului la pensie în situații diferite, de natură să impună un tratament diferențiat. În sfârșit, susține că criteriul după care sunt stabiliți beneficiarii măsurilor reparatorii nu este obiectiv și legea ar trebui să prevadă ca beneficiarii acestor măsuri să fie stabiliți în urma analizei individuale a drepturilor cuvenite, în conformitate cu principiile
Reprezentantul Casei Județene de Pensii Brăila solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că modul de calcul al punctajului mediu anual se face în aceleași condiții pentru toate categoriile de pensionari aflate în aceeași situație, fără a determina privilegii și discriminări și fără a se încălca, prin urmare, prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. De asemenea, arată că persoanele care se înscriu la pensie în perioade diferite, când sunt în vigoare diferite reglementări legale, se află în mod obiectiv în situații diferite, iar tratamentul juridic diferențiat în acest caz nu înseamnă încălcarea principiului egalității în drepturi.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 19 noiembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 3.870/2004, Tribunalul Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 180 alin. (3^1) și (5^1) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Emilia Cozlov într-o cauză având ca obiect modul de stabilire și de plată a pensiei de asigurări sociale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile
art. 180 alin. (3^1) din Legea nr. 19/2000 , coroborate cu cele ale alin. (5^1) din același articol, contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, arată că prin introducerea în
art. 180 din Legea nr. 19/2000
a alin. (3^1) s-a instituit o discriminare între diferite categorii de pensionari în raport cu perioada aleasă pentru stabilirea bazei de calcul a pensiei. Acest fapt a determinat diminuarea drepturilor de pensie ale unor categorii de pensionari, încălcându-se astfel principiul constituțional al egalității în drepturi.
Tribunalul Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că susținerile autorului excepției sunt întemeiate. Astfel, arată că, deși prin introducerea alin. (3^1) în
art. 180 din Legea nr. 19/2000
s-a urmărit corijarea unor nedreptăți, prin consecințele sale acest text de lege, coroborat cu alin. (5^1) din același articol, a introdus o nouă discriminare, încălcând astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, menționează că "persoanele prevăzute la
art. 180 alin. (3) din Legea nr. 19/2000
au ieșit la pensie în aceleași condiții în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 și drepturile lor la pensie au fost stabilite conform acelorași reglementări. Cu toate acestea beneficiarii prevederilor alin. (3^1) din același articol sunt doar cei ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la 1 aprilie 1992. Prin aplicarea
hotărârilor Guvernului nr. 523/2001
și nr. 1.315/2001, ca și prin aplicarea
Hotărârii Guvernului nr. 565/1996 , corelată cu dispozițiile legale sus-menționate, s-a ajuns la mari diferențe între pensionari cu privire la drepturile de pensie, încât se poate aprecia că s-au încălcat prevederile art. 16 din Constituție".
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile
art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000
reglementează determinarea punctajului mediu anual pentru toate persoanele pensionate pe baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a acestui act normativ. Acest procedeu tehnic ce urmează a se avea în vedere la recalcularea și recorelarea pensiilor are ca scop eliminarea discrepanțelor inerente dintre drepturile persoanelor pensionate conform legislației anterioare și ale celor pensionate pe baza noilor legi. Exceptarea unor categorii de persoane de la atribuirea punctajului mediu estimat, conform alin. (3^1) al aceluiași articol, nu este de natură să instituie privilegii sau discriminări, "întrucât este aplicabilă deopotrivă tuturor persoanelor pensionate aflate în situații identice". În același timp observă că pensionarii prevăzuți în
art. 180 alin. (3^1) din Legea nr. 19/2000
se află într-o situație diferită față de cei prevăzuți la alin. (3) al aceluiași articol, fapt ce justifică aplicarea unui tratament juridic diferențiat. De asemenea, în punctul de vedere exprimat, Guvernul apreciază că nu este întemeiată nici critica potrivit căreia drepturile de pensie anterior stabilite au fost diminuate, sens în care amintește că prevederile
art. 180 alin. (5^1) și (7) din Legea nr. 19/2000
nu permit o astfel de diminuare. În sfârșit, în sprijinul celor arătate invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât stabilesc un tratament juridic diferit pentru categorii și situații diferite. Astfel, arată că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate reglementează proceduri tehnice prin a căror aplicare, în timp, se urmărește înlăturarea discrepanțelor inerente dintre cei pensionați sub imperiul legii anterioare și cei pensionați după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existența unor categorii diferite de pensionari, distinct individualizate în textele de lege indicate, justifică aplicarea unui tratament juridic diferențiat în ceea ce privește stabilirea punctajului mediu anual, în acord cu interpretarea dată de Curtea Constituțională și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului principiului egalității în drepturi.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 180 alin. (3^1) și (5^1) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispoziții introduse prin pct. 13 al articolului unic din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2003
pentru modificarea și completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004.
Textele legale criticate au următoarea redactare:
Articolul 180
alin. (3^1) și (5^1): "(3^1) Se exceptează de la prevederile alin. (3) pensionarii de asigurări sociale de stat ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la data de 1 aprilie 1992. Acestor categorii de persoane li se aplică prevederile alin. (2). [...]
(5^1) După definitivarea procesului de recorelare, punctajul mediu anual al pensiilor cuvenite persoanelor prevăzute la alin. (3^1) nu poate fi mai mic decât cel calculat la data de 1 aprilie 2001."
În susținerea neconstituționalității acestor texte de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că
art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000
a obligat Casa Națională de Pensii și Asigurări de Sănătate să determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislației anterioare la valoarea unui punct de pensie stabilit în condițiile art. 80.
În continuare, alin. (3) al aceluiași articol prevede că, în cazul pensionarilor ale căror drepturi au fost stabilite în perioada 1 ianuarie 1998-31 martie 2001 și sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se pensionează în condițiile
Legii nr. 19/2000 , pe lângă punctajul mediu anual stabilit prin raportare la cuantumul pensiei primite li se adaugă și punctajul mediu estimat.
În sfârșit, alin. (3^1) al aceluiași articol, criticat prin excepția de neconstituționalitate, îi exceptează de la beneficiul drepturilor prevăzute de alineatul precedent pe acei pensionari ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la data de 1 aprilie 1992.
Având în vedere aceste dispoziții legale, Curtea constată că pensionarii se află, în raport cu data pensionării, în situații obiectiv diferite. În acest sens, reține că pe parcursul timpului legislația pensiilor a suferit numeroase și substanțiale modificări atât sub aspectul condițiilor și criteriilor prevăzute pentru înscrierea la pensie cât mai ales în privința stabilirii bazei de calcul și, în consecință, a cuantumului pensiei cuvenite.
Astfel, conform legislației în vigoare până la 31 martie 2001, baza de calcul a pensiei o reprezenta media venitului realizat într-o perioadă de 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani de activitate, perioadă aleasă de persoana îndreptățită la pensie.
Este evident că media veniturilor din 5 ani consecutivi, mai favorabilă persoanei pensionate, determină diferențe substanțiale chiar și între persoane care au desfășurat o activitate profesională identică în timp și ca salarizare.
Actuala legislație are în vedere întreaga perioadă lucrată (perioadă cotizată) și stabilește ca bază de calcul a pensiei punctajul mediu realizat în întreaga perioadă lucrată.
În consecință, ținând seama de situațiile obiectiv diferite în care se află anumite categorii de persoane, legiuitorul a instituit tratamente juridice diferite, reflectate și în cuantumul pensiilor stabilite.
Această reglementare este în deplin acord cu principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, care, așa cum a statuat în mod constant instanța de contencios constituțional, în acord cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă la situații egale trebuie să se aplice un tratament juridic egal, situații obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat.
În sensul constituționalității prevederilor întregului
art. 180 din Legea nr. 19/2000
în raport cu principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea s-a mai pronunțat și prin
Decizia nr. 255 din 15 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 15 iulie 2004, când a statuat că acest text de lege nu contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, "fiind deopotrivă aplicabil pentru toți pensionarii care se află în situații identice". În acest sens, a arătat că "determinarea punctajului mediu anual al fiecărei persoane este un procedeu de natură tehnică și se face în aceleași condiții pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a
și urmează a se avea în vedere la recalcularea și recorelarea pensiilor, operațiune ce se efectuează eșalonat în timp, în funcție de posibilitățile financiare existente".
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția din decizia anterioară își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
În sfârșit, față de susținerile autorului excepției, potrivit cărora dispozițiile legale criticate ar fi determinat o diminuare a pensiei cuvenite, Curtea reține că atât dispozițiile art. 180 alin. (5^1), cât și cele ale alin. (7) al aceluiași articol instituie garanții corespunzătoare pentru ca, în urma operațiunilor de recalculare și de recolerare a pensiilor, să nu fie diminuate în cazul niciunui pensionar drepturile legal și corect stabilite, în conformitate cu legislația în vigoare la data înscrierii la pensie.
Eventualele greșeli apărute în legătură cu stabilirea punctajului mediu anual constituie probleme de fapt ale căror elucidare și rezolvare intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4)
din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 180 alin. (3^1) și (5^1) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Emilia Cozlov în Dosarul nr. 3.870/2004 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 29 martie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.